Dezvoltarea sistematica a noilor servicii in cadrul unei banci presupune parcurgerea urmatoarelor etape : c5g12gk
1. analiza serviciilor existente si definirea rolurilor strategice;
2. explorarea unor variante de noi servicii;
3. evaluarea perspectivelor acestor variante;
4. analiza exhaustiva - care nu greseste;
5. crearea propriu-zisa si testarea de acceptabilitate;
6. evaluarea post-lansare.

1. Analiza serviciilor existente si definirea rolurilor strategice
Un prim pas in procesul de dezvoltare a noilor servicii este definirea rolurilor strategice pe care noile servicii le-ar putea juca si a segmentelor de piata prioritare pe care le-ar atrage. Ea trebuie realizata in paralel cu analiza situatiei serviciilor existente a ponderii fiecaruia la profitabilitatea bancii, a concluziilor de mediu existente.
2. Explorarea unor variante de noi servicii
Variantele de noi servicii cu cel mai mare potential sunt acelea care determina o cerere importanta sau neintilnita pe pietele tinta. Deci o sursa cheie a ideilor este piata tinta iar o modalitate cheie de a utiliza aceasta sursa este cercetarea de marcheting.
Conturarea unei piete tinta specifice si cunoasterea dorintelor acestor clienti actuali sau potentiali poate fi o importanta sursa de idei privind noul serviciu care poate fi dezvoltat si vechile servicii ce pot fi imbunatatite. De asemenea sursele interne prin solicitarea contributiei directe a angajatilor bancii pot constitui un potential bogat de idei, in special in conditiile in care acestia realizeaza ca merita sa faca sugestii, iar sugestiile, apreciate.
Contactul personal cu clientii, completarea periodica a chestionarelor, interviurile de profunzime sunt tehnici care pot fi folosite in realizarea feed-back-ului in legatura cu serviciile existente si nevoile necunoscute ale consumatorilor.
3. Evaluarea perspectivelor acestor variante
Aceasta etapa consta in a determina care dintre acestea garanteaza indeplinirea unor anumite conditii complexe.
4. Analiza exhaustiva implica o examinare detaliata a fezabilitatii financiare de marketing si operationala a bancii.
5. Crearea propriu-zisa si testarea de acceptabilitate
Aceasta etapa implica producerea efectiva a serviciului, testarea pe un cerc restrins de utilizatori si obtinerea feedback-ului de pe piata. In realizarea testarii trebuie selectate zone ale pietei unde consumatorii nu sunt avertizati ca sunt supusi unui test si raspunsurile lor la servicii simuleaza conditiile lumii reale.
Testarea de piata furnizeaza posibilitatile de a experimenta tacticile de marketing si de a evalua intreaga strategie de marketing in timp ce serviciul este in faza de distributie limitata.

6. Lansarea pe piata presupune realizarea urmatorilor pasi : a. stabilirea perioadei de lansare; b. fixarea zonei teritoriale pentru lansare in functie de strategia de distributie; c. pregatirea retelei de distributie; d. pregatirea pietei; e. stabilirea volumului de servicii noi care sunt aduse spre vinzare.
Lansarea este o operatie care trebuie bine pregatita de ea depinzind in mare masura succesul sau insuccesul produsului respectiv precum si cheltuielile efectuate cu lansarea sa.

Pretul produsului bancar
Pretul -; componenta a mixului de marketing

Pretul este un instrument de marketing foarte puternic, el trebuind sa aiba la baza cererea solvabila exprimata prin intermediul unui mecanism de piata si nu costul ponderii bunurilor sau serviciilor respective.
Totusi, costurile de productie trebuie sa se regaseasca in pret pentru ca, companiile care isi vind gama de produse la un cost mai mic decit pretul producerii si comercializarii nu vor supravietui prea mult pe piata.
De asemenea companiile care stabilesc un pret mult mai mare decit costul aferent productiei si comercializarii vor fi eliminate din afaceri de concurenti mai realisti.
Politica de pret trebuie sa fie flexibila acordind o atentie deosebita factorilor de segmentare a pietei si ciclului de viata al produsului sau serviciului respectiv.
Exista multi factori care pot afecta pretul perceput de o banca pentru un produs sau serviciu bancar.

a. Factori externi includ :
-factori de concurenta - ce percepe concurenta pentru un produs similar;
-climatul economic -; cum este acesta, daca tara este in recesiune sau intr-o perioada de dezvoltare economica ( de exemplu cind ratele dobinzilor sunt mari acestea vor vor afecta costul depunerilor pentru banca).
-nivelul inflatiei sau viteza cu care se depreciaza veniturile;
-reactiile clientilor -; cum va reactiona clientul fata de un anumit pret;
-guvernul (autoritatile) -; daca exista sau nu constringeri egale in ceea ce priveste stabilirea pretului. b. Factori interni :
-factori financiari -; orice institutie ar dori sa-si acopere cheltuielile fixe si variabile si sa ramina cu o marja pentru preturi atunci cind produce si vinde un produs;
-marketingul mix, adica produs, distribuire, promovare si personal vor afecta politica de stabilire a preturilor;
-obiectivele organizatiei -; daca pe de o parte o banca doreste sa-si majoreze profitul sau sa devina conducatorul pietei si deci sa stabileasca preturi mai scazute pentru a atrage noi clienti sau pe de alta parte daca banca vrea sa-si apere produsul pentru a preveni concurenta oricare ar fi obiectivele generale ale bancii acestea va ajuta la alegerea strategiilor de stabilire a preturilor.
Exista 6 strategii principale de stabilire a pretului unui produs :
1. cost +profit -; aceasta este strategia cea mai sensibila la costuri . Institutia sau banca calculeaza cit a costat-o producerea produsului, adauga o marja pentru profit si cere clientilor acest pret.
2. Strategia pretului pentru “luarea cremii” -; aceasta strategie poate fi folosita pentru produse care sunt foarte noi si de inalta calitate. Ea inseamna stabilirea pretului cind produsul este proaspat introdus pe piata, pentru acest produs maximizind profitul pentru a acoperi cheltuielile de cercetare-dezvoltare dupa care, mai tirziu, in timp, profitul poate fi redus pentru a creste cererea.
3. Stabilirea pretului in functie de concurenta - aceasta strategie are in vedere ce preturi practica concurenta astfel incit pretul va fi asemanator cu cel al concurentei dar va permite acoperirea cheltuielilor cu marja de profit.
4. Stabilirea pretului pe piata - pretul unui produs este stabilit in functie de pretul unui produs similar deja existent pe piata. Diferenta fata de punctul 3 este ca stabilirea petului pe piata s-ar putea sa nu acopere cheltuielile de producere a produsului.
5. Stabilirea pretului in functie de valoare -; aceasta strategie este bazata pe conceptia clientilor vis-a-vis de valoarea produsului raspunzind la intrebare: cit ar plati un client pentru acest produs? Aceasta strategie este deci cea mai orientata spre marketing.
6. Stabilirea pretului pentru a penetra piata -; banca va stabili un pret scazut pentru produs cu scopul de a cistiga rapid o cota mare a pietei si astfel sa se realizeze o penetrare rapida si substantiala.

Trebuie sa se faca diferenta intre pe de o parte serviciile pentru care preturile sunt stabilite centralizat fie sub forma unui pret unic, fie sub forma unui interval de pret si care sunt publicate, si pe de alta parte serviciile pentru care preturile se negociaza in mod individual cu clientii implicati.
Pentru principalele servicii bancare abordarea este urmatoarea : a. cele stabilite centralizat :
1. conturi curente personale, inclusiv dobinzi;
2. conturi de depozit, inclusiv dobinzi;
3. plati;
4. depuneri/ridicari in numerar;
5. factoring;
6. leasing;
7. credite cu termen fix pentru persoane fizice sau societati comerciale mici;
8. rate de schimb;
9. acreditive, garantii, incassouri; b. servicii negociate in mod individual :
1. conturi curente persoane juridice, inclusiv dobinzi;
2. servicii valutare;
3. credite -; rata fixa sau rata de referinta + o marja;
4. servicii individuale.