Piata v9r12rq
Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza
o accentuata tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii
de cumparare a populatiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor
straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita in
Romania dupa 1990 si in special in ultimii ani.
Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier
clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate
si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa
viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti.
Pe teritoriul tarii exista o mare varietate de spatii de cazare, incepand
cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot
gazdui peste 100 persoane. Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet
de servicii -; cazare si masa, aceasta din urma sub forma de demipensiune
sau pensiune completa. In unele pensiuni exista si posibilitatea ca turistul
sa asiste la prepararea mesei sau chiar sa participe activ la aceasta activitate.
In proportii mai mari sau mai mici, pensiunile ofera si o serie de servicii
suplimentare: telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri
de sport, inchirierea de materiale recreativ-;sportive etc. In
contextul actual, cand turistii solicita servicii de agrement tot mai
diversificate, pensiunile turistice fac eforturi sa raspunda sau sa anticipeze
aceste dorinte. Astfel ele propun diverse modalitati de petrecere a timpului
liber: plimbari cu caruta sau sania trasa de caini, construirea unor pensiuni
agroturistice izolate in care vizitatorii sa se “rupa” complet
de realitatea de zi cu zi (foarte solicitate in ultimul timp), organizarea
unor partide de vanatoare, organizarea de calatorii in zonele invecinate
etc.
Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii,
avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumusetea zonei,
de conditiile existente, de posibilitatile financiare si de implicarea autoritatilor
centrale si locale in dezvoltarea zonala.
Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania
(ANTREC), in tara noastra exista in prezent aproape 3.000 de pensiuni
omologate (iunie 2003), insumand peste 7.500 de camere, dar numarul
total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in
vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului, in ultimele 18 luni au
fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari
la standarde inalte, care au insumat o investitie totala de 10 milioane
USD.
Clientii
Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor romani si straini.
Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor
de varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia.
Acestia prefera linistea unei astfel de pensiuni zgomotului si agitatiei statiunilor
aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati
nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusa, tocmai datorita preferintei
acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitatie.
Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati
in a cunoaste istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor
zone pitoresti, de o frumusete aparte, care pastreaza obiceiuri stravechi legate
de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale, specialitati gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza
in categoria celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand
cont de faptul ca turismul rural solicita mai putini bani fata de cazarea in
sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici categoria turistilor
cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru
odihna.
Concurenta
Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebita, fiind prezente azi pe
aproape tot cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate
a acestor unitati sunt: Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar,
Bradet); Bistrita (Prundu Birgaului, Lunca Ilvei, Susenii Birgaului);
Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predelut, Simon, Moeciu,
Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni,
Ciucea); Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg,
Clopotiva); Maramures (Salistea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele,
Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova (Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare
(Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel, Cartisoara); Suceava
(Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu Gheorghe); Valcea (Baile Govora,
Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepssa, Vidra, Tulnici).
Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt
bine reprezentate la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate,
avand in vedere posibilitatile uriase pe care le ofera teritoriul
Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii. Acest
lucru nu inseamna nici ca zonele listate mai sus sunt “inchise”,
numai ca deschiderea unei noi unitati de turism rural in regiunile respective
este mai dificila, necesitand servicii de o calitate ireprosabila, cat
si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica.
Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta
in vedere si concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din
zona geografica respectiva, care poate duce la marirea sau diminuarea cotei
de piata a turismului rural.
In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor
turistice, dintre care se remarca trecerea in proprietate privata a multor
hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achizitionate de firme private sau oameni
de afaceri, care vor incepe cat de curand ample programe de
investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente,
raporturile de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau
altul.
Promovarea
O importanta metoda de promovare a turismului rural este insasi calitatea
serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii
poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea
la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul
de ocupare poate creste considerabil.
Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei
pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita.
Mai putin eficinta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio,
TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta
costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca
subiect calatoriile, turismul etc.
Costurile de inceput
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt
cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile
fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei
casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor
existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari
grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei
afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in
vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii
sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.
Pregatire si calificare
In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia
turismului rural in particular, exista doua mari categorii de elemente
care influenteaza decisiv succesul sau esecul afacerii: pe de o parte dotarile
(constructia, finisarile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte
calitatile personalului (amabilitate, politete, discretie, disponibilitate).
Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa
(sau costa infinit mai putin decat dotarile ultrasofisticate) si de multe
ori au rolul decisiv in multumirea sau insatisfactia turistului.
Cadrul legal
Dintre reglementarile legale care fac referire la activitatea de agroturism
pot fi mentionate:
- Norma metodologica din 28 iunie 2002, privind clasificarea structurilor de
primire turistice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 bis
din 6 august 2002;
- Ordonanta nr. 58 din 21 august 1998, privind organizarea si desfasurarea activitatii
de turism in Romania, publicata in Monitorul Oficial, Partea
I nr. 309 din 26 august 1998;
- Norma din 8 februarie 2001, cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor
in structuri de primire turistice, publicata in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 92 din 22 februarie 2001;
- Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990, privind societatile comerciale, republicata
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 33 din 29 ianuarie 1998;
- Hotararea nr. 574 din 13 iunie 2002, pentru aprobarea cuantumurilor
taxelor si tarifelor percepute de camerele de comert si industrie teritoriale
pentru activitatile de registru si pentru operatiunile efectuate de Biroul unic,
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 413 din 14 iunie 2002.
- Ordonanta de Urgenta nr. 76 din 24 mai 2001