1’. Inovatia. In opozitie cu inovatia se gaseste traditia si conservatorismul,
dar , de asemenea, si o oarecare fiabilitate si previzibilitate. Germania acorda
putina prioritate intuitiei si imaginatiei. j7p5po
2’. Atitudinea in raport cu riscul. Printre europenii defavorabili
riscului se gasesc germaniila care atasamentul la reguli si detalii denota un
control puternic asupra incertitudinii si tentatia de moderare a caracterului
imprevizibilitatii unui proiect prin acumularea de certitudini.
Angajatii germani vor sa cunoasca totul despre post inainte de a avea
loc interviul, sa se sigure despre situatia financiara a intreprinderii
angajatoare si se arata foarte exigenti, meticulosi asupra avantajelor in
natura care insotesc salariul.
3’. Pragmatismul. Aceasta dimensiune se opune preferintei pentru manuirea
conceptelor si ideilor, prezentand o legatura importanta cu placerea si
abilitatea de a comunica pe care le au anumite persoane. Pragmatismului ii
sunt asociate gustul pentru concret, realismul, rationalitatea, cateodata
empirismul si utilitarismul. Se pare ca pragmatismul este apanajul germanilor.
Ei considera ca suprematia teoriei si a conceptualizarii este in prezudiciul
actiunii.
4’.Performanta. Dimensiunea manageriala respectiva se refera la valorificarea
performantelor si obtinerea rezultatelor. Aceasta dimensiune are un puternic
impact asupra continutului si stilului de prezentare a organizatiei. Germanii
sunt printre cei care acorda o atentie deosebita obiectivelor, performantelor
si rezultatelor finale.
5’.Individualismul. Aceasta dimensiune manageriala priveste rolurile individului
si ale grupului. Germanii sunt motivati mai ales prin reactiile de apartenenta
la grup (identitate, cetatenie), avand un mare respect pentru interesul
comunitar. Ei privilegiaza reusita colectiva mai mult decat cea individuala
si sunt consolidari intre ei, vis-a-vis de concurentii straini.
Aceasta forma de solidaritate nationala intre intreprinderile germane
exclude luptele fratricide deschise pe pietele exterioare si favorizeaza alegerea
produselor si serviciilor germane pe piata interna. Aceasta solidaritate joaca
un rol important in realizarea deciziilor consensuale, o data cu indivizi
si-au reglat diferentele de opinii sau conflictele. Germanii muncesc mult mai
usor in echipa, ceea ce nu fac angajatii din tarile latine, care sunt,
in general, mai individualisti si putini solidari.
6’. Atitudinea fata de conflict. Aceasta dimensiune manageriala este strict
legata de de tonul comunicarilor utilizate de personalul din Germania. Atitudinea
in raport cu conflictele poate sa se ia in considerare sub doua
forme distincte: conflictele sociale sau relatiile dintre indivizi. Fata de
tarile nordice, unde politica social-democrata se bazeaza pe notiunea de consens,
managementul german n-a fost obisnuit cu infruntarile dure deoarece nici
angajatii si nici sindicatele nu sunt adeptii confruntarii, urmarindu-se sistematic
negocierea sau consensul.
