N-ai nevoie de bani ca sa faci bani h2j23jb
Nu este nevoie nici de educatie superioara (diplome)

Multi oameni care au reusit in viata au parasit scoala inainte de a obtine o diploma de absolvire. Thomas Edison (General Electric), Henry Ford, Bill Gates (Microsoft), Steve Jobs (Apple Computer), Ted Turner (CNN), Michael Dell.

Atunci de ce ai nevoie?
Ai nevoie de un vis, de multa hotarare si fermitate, de dorinta de a invata repede, de capacitatea de a-ti folosi cum trebuie capacitatile si de a stii sigur cadranul care iti va aduce averea.

Cadranul banilor
A -; Angajat
L -; Liber profesionist
P -; Patron
I -; Investitor

Diversele metode de obtinere a unui venit necesita mentalitati diferite, capacitati practice diferite, cai educationale diferite si tipuri diferite de oameni.

„A” - ANGAJAT
Cand aud cuvantul „siguranta” sau „beneficii”, imi fac o idee despre caracteristicile esentiale ale unei persoane. Cuvantul „siguranta” se foloseste des ca raspuns la sentimentul de teama. Daca cineva simte o teama, atunci nevoia de siguranta este o expresie des folosita pentru cineva care provine mai ales din cadranul „A”. Cand se pune problema banilor si a unui servici, sunt multi oameni care nu suporta, senzatia de teama care apare odata cu nesiguranta economica ... de aici, nevoia de siguranta. Cuvantul „beneficii” inseamna ca oamenii se asteapta si la recompense suplimentare, clar mentionate in contracte - compensatii bine stabilite, ca de exemplu asistenta medicala sau un plan de pensii. Motivul principal este ca vor sa se simta in siguranta si sa vada acest lucru scris negru pe alb. Nesiguranta nu-i face fericiti, siguranta da. Ei gandesc asa: „Eu iti dau tie asta ... iar tu imi promiti sa-mi dai asta in schimb”.

Vor sa li se alunge sentimentul de teama printr-un anumit grad de siguranta, de aceea vor cauta siguranta si acorduri bine stabilite cand se pune problema unei angajari. Sunt sinceri cand spun: „Nu ma intereseaza atat de mult banii”. Pentru ei, ideea de siguranta, este de multe ori, mai importanta decat banii.

Angajatii pot fi presedintii sau paznici la o firma. Nu e vorba atat despre ce fac, cat despre intelegerea contractuala pe care o au cu persoana sau organizatia care i-a angajat.

„L” - LIBER PROFESIONIST
Exista oameni care vor sa fie „proprii lor stapani”. Sau carora le place „sa faca un lucru pe cont propriu”, adica „cei care fac lucrul singur”.

In acest grup veti gasi „profesionisti” cu o educatie solida, care si-au petrecut ani de zile in scoala, precum doctorii, avocatii si stomatologii.

Tot in grupul „L” sunt oamenii care au preferat sa-si continue educatia decat sa se rezume la invatamantul obligatoriu. Acest grup cuprinde vanzatorii cu comision direct - agentii imobiliari, de exemplu - ca si micii intreprinzatori, precum proprietari de magazine cu amanuntul, cei care detin curatatorii, restauratori, consultanti, terapeuti, agenti de turism, mecanici auto, instalatori, tamplari, predicatori, electricieni, frizeri si coafeze si artisti.

Melodia preferata a celor din acest grup va fi „Nimeni nu face asta mai bine” sau „ Am facut asta in felul meu”.

Persoanele care sunt proprii lor angajati sunt foarte adesea „perfectionisti”, tari ca stanca. Vor intotdeauna sa-si indeplineasca treaba exceptional de bine. In mintea lor, sunt siguri ca nimeni altcineva nu poate face lucrul respectiv mai bine decat ei, din care cauza nu au incredere in nimeni ca ar putea sa faca lucrul respectiv mai bine decat ei, ca ar putea sa faca ceva conform tiparului lor ... tipar pe care ei il considera „cel corect”. In multe privinte, ei sunt adevarati artisti, cu propriul lor stil si propriile lor metode de a face lucru.

Si de aceea ii angajam. Daca angajezi un neurochirurg, vrei ca respectivul sa aiba o experienta si sa se specializeze ani de zile, dar, mult mai important decat asta, vrei ca neurochirurgul sa fie un perfectionist. Acelasi lucru se aplica stomatologului, coafezei, consultantului de piata, instalatorului, electricianului, avocatului sau instructorului. Tu, in calitate de client care angajezi pe cineva, vrei ca persoana respectiva sa fie cea mai buna.

Pentru cei din acest grup, banii nu sunt cel mai important lucru in legatura cu munca lor, ci de a fi respectati ca specialisti este mult mai important decat banii. La angajare, cel mai bine e sa le spui ce vrei sa faca si sa-i lasi apoi singuri sa-si indeplineasca sarcina. Nici n-au nevoie, nici nu doresc sa fie supravegheati. Daca te amesteci prea mult, vor parasi, pur si simplu, lucrul si-ti vor spune sa angajezi pe altcineva. Banii nu sunt primul lucru care ii intereseaza: independenta lor, da.

Adeseori, cand vine vorba despre bani „L”-ului tare nu-i place ca venitul lui - sau al ei - sa depinda de alti oameni. Cu alte cuvinte, daca cei din cadranul „L” muncesc din greu, vor sa fie bine platiti pentru efortul lor. Cei din acest grup nu agreeaza faptul ca banii pe care ii castiga sa depinda de o persoana sau de un grup de persoane care nu muncesc tot atat de bine sau mult ca ei. Daca muncesc bine, plateste-i bine. Ei sunt constienti ca daca nu muncesc cum se cuvine, nu merita sa fie bine platiti. Cand e vorba de munca si bani, ei sunt foarte independenti.

Unul din defectele tipului „L” care are succes este ca succesul inseamna, pur si simplu, mai multa munca. Cu alte cuvinte, munca eficienta are drept rezultat si mai multa munca.

Daca „A” - angajatul - reactioneaza adesea la teama de a nu avea bani, cautand siguranta „L”-ul reactioneaza diferit. Persoanele din acest cadran raspund la sentimentul de teama nu cautand siguranta, ci preluand controlul asupra situatiei si rezolvand-o singuri. Cand e vorba de teama si de risc, acestia „apuca taurul de coarne”.

Acest grup intampina adesea dificultati cand trebuie sa angajeze pe altii sa faca ceea ce fac ei, pentru ca, in mintea lor, nimeni nu se ridica la inaltimea asteptarilor lor. Ceea ce ii face pe cei din acest grup sa spuna adeseori: „E greu sa gasesti pe cineva de nadejde in zile noastre”.

De asemenea, daca cei din grupul acesta instruiesc pe altii sa faca ceea ce fac ei, persoana nou instruita sfarseste adesea prin a-i parasi ca sa-i „lase sa faca treaba singuri”, „sa-si fie proprii lor stapani”, „sa faca lucrurile in stilul lor” si sa aiba sansa de a-si exprima propria personalitate.

Multi din grupul „L” ezita sa angajeze sau sa instruiasca pe altii intrucat, o data instruiti, acestia sfarsesc prin a deveni „concurenta”, ceea ce ii face sa trudeasca si mai mult si sa faca treaba singuri.

„P” - Patron
Acest grup de oameni ar putea fi aproape opusul celor din „L”. Celor care le place sa se inconjoare de oameni inteligenti din toate cele patru categorii: A, L, P, I. Spre deosebire de „L”, carora nu le place sa delege pe altcineva sa faca treaba (pentru ca nimeni nu o face mai bine decat ei), adevaratii „P” agreeaza acest lucru. Motoul caracteristic al celor din „P” este: „De ce sa faci tu asta cand poti angaja pe altcineva s-o faca pentru tine, cineva care s-o faca si mai bine?”

Henry Ford se incadra in acest model. Dupa cum spun gurile rele, un grup de ziaristi, l-au acuzat ca era „ignorant”. Au pretins ca in realitate, nu stia mai nimic. Ford i-a invitat in biroul sau si le-a propus sa-i puna orice fel de intrebare vor, iar el le va raspunde. Ziaristi s-au adunat in jurul celui mai puternic industrias american si a inceput sa-i puna intrebari.

Ford i-a ascultat, iar cand a terminat cu intrebarile, a intins, pur si simplu, mana dupa telefoanele dupa biroul sau si a chemat pe cativa dintre asistentii lui geniali si i-a rugat sa dea comisiei raspunsurile pe care le dorea. A incheiat prin a informa ziaristi ca prefera sa angajeze oameni inteligenti, cu educatie superioara, care sa vina cu raspunsuri, pentru ca el sa poata avea mintea libera pentru sarcini mai importante. Cum ar fi, sarcina de „a gandi”.

Unul din citatele care i se atribuie lui Ford spune: „Ganditul este cea mai grea munca din cate exista. De aceea atat de putini oameni se implica in asta”.

Exista o stiinta a afacerilor si a conducerii, ca si o arta a afacerilor si a conducerii. Multi oameni pot avea ori una ori alta, dar sa fi un „P” plin de succes, ai neaparat nevoie sa le ai pe amandoua. Pentru mine, ambele sunt studii de o viata ... si dureaza o viata. „Capacitatea de lider, este capacitatea de a scoate la iveala ce e mai bun in oameni”. „Cunostintele practice ale afacerilor sunt simple si usoare ... partea grea e lucrul cu oamenii”

Diferenta dintre tipul de afacere „L” si „P”
Cei care sunt adevaratii „P”, isi pot lasa afacerea un an sau chiar mai multi, iar cand vor reveni vor gasi afacerea mai prospera si mergand mai bine decat atunci cand au lasat-o. In tipul de afacere „L”, daca „L”-ul dispare unul sau mai multi ani, exista riscul sa nu mai aiba nici o afacere la care sa se intoarca.

Prin urmare, care este diferenta? In cuvinte simple, „L”-ul detine o slujba, „P” detine un sistem, sistem in care angajeaza persoane competente. „L”-ul este sistemul, de aceea, cei din cadranul „L” nu-si pot lasa afacerea. Cei care detin o afacere de tip „P” se pot duce in vacanta pe viata, pentru ca ei detin un sistem, nu o slujba. Daca „P” e in concediu, banii tot apar.

Ca sa obtii succes ca „P” ai nevoie de:
• Detinerea sau controlul sistemului
• Capacitatea de a conduce oamenii

Pentru ca persoanele din „L” sa evolueze spre „P”, e nevoie sa converteasca ceea ce sunt si ceea ce stiu intr-un sistem ... iar multi nu sunt in stare s-o faca .... sau de cele mai multe ori, sunt prea legati de cadranul lor.

Personalitatea predispune oamenii la un anumit tip de comportament, indiferent de vointa lor. O poveste cu talc vorbeste despre o broasca si un scorpion care vroiau sa traverseze o apa curgatoare. Scorpionul o roaga pe broasca sa il ia si pe el in spate, dar broasca sta pe ganduri, temandu-se ca va fi intepata mortal. Vazand-o ca ezita, scorpionul o asigura ca este in siguranta, caci daca ar intepa-o, ar muri amandoi. Broasca accepta, il ia pe scorpion in spate si incepe sa inoate. Insa la mijlocul distantei, scorpionul o inteapa. Cu ultima suflare, broasca intreaba: „De ce?”, iar scorpionul raspunde: „Pentru ca asta e natura mea”. Si mor amandoi.

Exista idei noi in numar nelimitat, miliarde de oameni care au de oferit produse sau servicii, milioane de produse, dar numai un numar restrans de oameni stiu cum sa construiasca sisteme foarte bune de afaceri.

In ceea ce ii priveste pe cei din cadranul „L”, cand se pune problema sa incredinteze o treaba altei persoane, gandul lor logic suna cam asa „O s-o fac mai bine eu singur”.

Acesta e unul din motivele pentru care multe din afacerile initiate de cei din „L” sunt afaceri de tip familial. Sentimentul de incredere e mai mare in familie. Pentru ei, „sangele apa nu se face”.

„I” - INVESTITOR
Investitorii fac bani din bani. Ei nu trebuie sa munceasca pentru ca banii lor lucreaza pentru ei.

Cadranul „I” este terenul de sport al celor bogati. Indiferent de cadranul in care oamenii isi produc banii, daca spera sa fie bogati intr-o zi, trebuie in final, sa ajunga in cadranul „I”. Doar in acest cadran banii se convertesc in averi.

Multi dintre noi au auzit ca secretele averilor uriase sunt:
• TAP - Timpul Altor Persoane
• BAP - Banii Altor Persoane

Bill Gates de la Microsoft n-a creat el un mare produs. El a cumparat produsul de la altcineva si a ridicat un sistem global puternic in jurul lui.

Pentru altii, aceasta activitate ar putea fi foarte dificila ... pentru ca multi tin cu dintii de un cadran, de o mentalitate.

In cel mai rau caz, veti afla de ce unii oameni muncesc mai putin, castiga mai multi bani, platesc impozite mai putine, si se simt, din punct de vedere financiar, mai sigur decat altii. E, pur si simplu, nevoie sa stii din care cadran sa esti, si cand.

Acum cativa ani, am citit un articol care spunea ca majoritatea celor bogati obtin 70% din venitul lor din investitii - sau din cadranul „I”, si mai putin de 30% din salarii - sau din cadranul „A”. Iar daca sunt „A”, exisa sansa ca ei sa fie angajati ai propriilor lor companii.

Cand afacerea are succes trebuie concentrata atentia pe cresterea activelor pana in acel punct in care fluxul monetar provenit din ele sa fie mai mare decat cheltuielile. Siguranta o dau bunurile tangibile - proprietati imobiliare, actiuni - care sa produca un venit pasiv mai mare decat cheltuielile.

Definitia averii
„Numarul de zile in care poti supravietui fara sa muncesti (fara ca nimeni din familie sa munceasca) si sa-ti mentii nivelul de trai”.

De exemplu: Daca cheltuiesti pe luna 1.000$ si daca ai 3.000$ economisiti, averea ta este de aproximativ trei luni sau 90 de zile. Averea se masoara in timp, nu in dolari.

Multi medici spun ca principala problema a zilelor noastre este stresul, provocat de faptul ca in pofida unei munci extenuante, nu ai niciodata destui bani. Principala cauza a bolilor este ceea ce el numeste „cancerul portofelului”.

Oamenii investesc in educatie. Educatia traditionala are un rol important, deoarece, cat ai o educatie mai buna, cu atat sporesc sansele tale de a castiga bani. Patru ani de facultate sa orice alt tip de invatamant superior merita efortul si este o investitie excelenta, dar asta nu este suficient ca sa te imbogatesti.

Loialitatea si constiinciozitatea in munca reprezinta o alta forma de investitie - ca in cazul unui angajat care a lucrat o viata intr-o firma sau institutie de stat. Drept recompensa, prin contract, persoana respectiva va primi o pensie pe viata. Aceasta este o forma de investitie obisnuita in Epoca Industrializarii, dar vetusta in Epoca Informatiei.

Desi se folosesc inca, aceste programe de pensie au devenit, oficial, vetuste. Ideea ca o firma sa fie responsabila pentru tine, ca pensionar, Iar guvernul sa stranga banii pentru necesitatile tale prin programele de pensii este inchisa, care si-a pierdut viabilitatea.

Majoritatea oamenilor pun bani deoparte in contul de pensie, sperand ca, la vremea pensionarii, vor obtine mai multi bani decat au economist.

De ce nu exista mai multi investitori?
Cadranul „I” este cadranul in care castigi cel mai mult, muncesti mai putin si platesti mai putine impozite. Atunci de ce nu exista mai multi investitori? Pentru aceleasi motive pentru care multi oameni nu incep afaceri pe cont propriu. Totul se poate rezuma la un singur cuvant: „risc”.

Teama aceasta de a nu pierde banii imparte investitorii in patru mari categorii:
1. Cei carora nu le place riscul si nu fac, in consecinta, nimic decat sa mearga la sigur, pastrandu-si banii in banca
2. Cei care predau sarcina de a investi banii altcuiva, unui consultat financiar sau unui administrator de fonduri mutuale
3. Cei care joaca jocuri de noroc
4. Investitorii

Diferenta dintre un jucator si un investitor este urmatoarea: pentru jucator, a investi este un joc al intamplarii, pentru un investitor, a investi este un joc al inteligentei. Iar pentru cei care isi preda altora banii ca sa-i investeasca, a investi este, cel mai adesea, un joc pe care nu vor sa-l invete. Important pentru aceasta categorie este sa-si aleaga cu multa grija consultantul financiar.

Astazi, toata lumea trebuie sa mearga la scoala ca sa invete cum sa obtina o slujba buna, dar, in acelasi timp, trebuie sa stim si cum sa investim, iar cum sa faci o investitie nu se invata in scoala.

Una din reminiscentele Epocii Industriale este ca prea multa lume depinde de guvern pentru rezolvarea problemelor lor. Prea multi au ajuns sa depinda de guvern ca sa elimine riscurile cu care e confrunti in viata. Inceputul Epocii Informatiei marcheaza sfarsitul marelui guvern asa cum il stim.

Nu ne mai aflam in acea epoca. Timpurile s-au schimbat. Problema este ca ideile multora nu s-au schimbat.

In Epoca Informatiei, expresia „departe de casa” nu va insemna o alta tara care este paradisul impozitelor ... ci va insemna „spatiul cibernetic”. Epoca Informatiei ne cere sa devenim cu totii mai independenti si sa incepem sa ne maturizam.

Oamenii care isi asuma riscul schimba lumea. Putini oameni s-au imbogatit fara sa riste.

Marele secret este acesta: ca sa fii liber din punct de vedere financiar nu ai nevoie nici de bani, nici de o educatie solida. Nu e nevoie nici sa risti. In loc de toate acestea, pretul libertatii se masoara in vise, dorinta si capacitatea de a surmonta dezamagirile pe care la intalnim cu totii de-a lungul drumului. Esti de acord sa platesti pretul?

Unii sunt preocupati de siguranta serviciului, iar alti, mai mult de libertatea financiara.

De ce cauta oamenii siguranta serviciului

Primul motiv pentru care oamenii cauta siguranta slujbei este ca asa sunt invatati, la scoala si acasa.

Milioane de oameni continua sa urmeze acest sfat. Multi dintre noi au fost „programati”, din primele zile ale existentei noastre, sa se gandeasca mai degraba la siguranta slujbei decat la siguranta sau libertatea financiara.

Asta se intampla cand muncesti constiincios si ai succes pe partea stanga a Cadranului. Succesul aici iti aduce timp din ce in ce mai putin si putini bani.

Inteligenta financiara nu consta atat de mult in cati bani faci, ci cat timp ii pastrezi, cat de mult muncesc banii pentru tine si cate generatii asiguri cu ei.

Stiu ca multi cauta libertatea si fericirea. Problema este ca multi oameni n-au fost instruiti sa munceasca conform cadranelor „P” si „I”.

Sa faci ce stii, singur

„A”-ul devine „L”
Tot mai multi oameni au luat hotararea de „a-si incepe propria afacere”, de „a face ce stiu, singuri” si de „a fi propriul lor sef”.

Dupa parerea mea, a fi „L” poate fi recompensatoriu, dar si foarte riscant. Cred ca „L” este cel mai dur cadran. Sansele de a esua sunt foarte mari. Si daca reusesti, succesul e si mai rau decat esecul. Asta deoarece, daca ai succes, vei munci ca „L” mai mult decat daca esti „A”, „P” sau „I” ... si vei trudi asa timp indelungat, atata timp cat vei avea succes.

Motivul pentru care „L” munceste cel mai mult este pentru ca ei fac parte din categoria celor care sunt „si bucatar sef si cel care spala vasele”. Ei trebuie sa efectueze si sa poarte raspunderea pentru toate activitatile care, intr-o mare firma, sunt indeplinite de multi directori si angajati. „L”-ul incepator raspunde, de obicei, la telefon, plateste facturile, da telefoane ca sa-si vanda produsul, incearca sa-si faca publicitate cu un buget mic, se ocupa de clienti, face angajari, concediaza angajatii, tine locul angajatilor cand acestia lipsesc, discuta cu perceptorul, se cearta cu inspectorii guvernamentali, si asa mai departe.

La scara nationala, 9 din 10 astfel de afaceristi esueaza in primii cinci ani, iar 99 din 100 dintre micile afaceri dispar, categoric in primii 10 ani.

Poate de aceea speranta de viata a doctorilor si avocatilor este mai mica decat a celorlalti. Media lor de viata este de 58 de ani. Pentru toti ceilalti, este 70.

De ce cei bogati platesc putine taxe pe venit?
Simplu: pentru ca nu-si castiga banii ca salariatii. Cei foarte bogati stiu ca modul cel mai bun de a evita, legal, plata taxelor, este producerea venitului in sectoarele „P” si „I”.

Cunoasterea inseamna putere ... tot ce trebuie sa faca este sa astepte sa apara ocazia de a-si folosi cunostintele, si vor avea apoi si banii.

In loc sa pui banii pentru pensie intr-un cont si sa speri ca totul va fi bine, investeste-i. Oamenii se simt increzatori cand au cunostintele necesare atat ca investitori, cat si ca salariati. La fel cum studiem in scoala ca sa avem un serviciu, va sfatuiesc sa studiati ca sa deveniti investitori profesionisti.

Drumul aceasta din „L” spre „P” este, cel mai adesea, cel urmat de marii antrenori, ca Bill Gates, de exemplu. Nu este cel mai usor, dar, dupa parerea mea, este cel mai bun.

Chiar daca nu ai multi bani, e important sa investesti in educatia ta ... pentru ca atunci cand se petrece schimbarea, sa fii mai bine pregatit s-o intampini. Sa nu fii prins nepregatit si plin de temeri.

Am cunoscut multi „P” plini de succes care si-au vandut afacerile pe milioane de dolari, iar averea astfel obtinuta li s-a urcat la cap. Inclina sa creada ca dolarii pe care ii au sunt masura coeficientului lor de inteligenta, asa ca isi face o intrare plina de maretie in cadranul „I” si ... pierd totul.

Adevarul este ca sarcina sefului tau nu este sa te faca bogat.

Daca iti manevrezi banii cu intelepciune si inveti cadranele „P” si „I”, atunci cand esti pe drumul care te va duce spre o mare avere personala si, ce foarte important, spre libertate.

Singura diferenta dintre un om bogat si un om sarac este ce face fiecare in timpul liber.

Adevaratii investitori investesc in cei buni din cadranul „P”, care au sisteme stabile de afaceri. E riscant sa investesti intr-un „A” sau „L” care nu cunoaste diferenta dintre sistem si produs ... sau caruia ii lipsesc calitatile de conducator.

Adevarul este ca a investi inseamna sa ai capital si cunostintele solide. Uneori iti trebuie o gramada de capital si timp ca sa acumulezi acele cunostinte. Multi investitori de succes au pierdut de multe ori inainte de a castiga. Cei care reusesc stiu ca succesul este un profesor prost. Inveti din greseli, iar in cadranul „I” greselile costa bani. Daca nu ai nici capital, nici cunostintele necesare, incercarea de a deveni investitor este o adevarata sinucidere financiara.

Esecul este o parte a succesului
Cele mai multe lucruri pe care le invatam despre noi insine sunt atunci cand nu reusim ceva ... sa nu te temi, deci, de nereusite. Nu poti avea succes fara sa ai si esec ... Oamenii care n-au succes inseamna ca n-au esuat niciodata.

Adeseori oamenii raman blocati in cadranul „L” in cursul calatoriei spre „P”. Asta se intampla mai ales pentru ca nu elaboreaza un sistem suficient de puternic si, in consecinta, sfarsesc prin a deveni parte integranta din sistem. „P”-ul plin de succes dezvolta un sistem care va merge sigur, fara sa-l implice si pe el.

Majoritatea consultantilor sunt in cadranul „L”. Lumea e plina de „L”-uri care incearca sa-ti spuna cum sa fii „P” sau „I”. Fii atent la sfaturile care ti se dau. Tine-ti mintea deschisa, receptiva, dar gandeste-te intotdeauna din care cadran vine sfatul respectiv.

Conducatorii isi considera adeseori subordonatii ca fiindu-le inferiori. Conducatorii trebuie sa ghideze oamenii, care sunt, de multe ori mai inteligenti decat ei.

Ca sa inveti despre toate sistemele necesare unei companii mari, ai nevoie de 10 -15 ani de lucru acolo, familiarizandu-te cu toate aspectele afacerii.

Chiar si cu un mentor sau cu ani indelungati de experienta, cea dintai metoda este munca intensa. Crearea propriului tau sistem necesita nenumarate incercari si greseli, costuri cu procedurile legale, si hartogarie. Toate astea se petrec in vreme ce tu incerci sa-ti formezi oamenii.

Cei care solicita bani pentru munca lor nu cunosc diferenta dintre produs si sistem.

Oricat mi-ar placea un proiect, produs sau o persoana, ii refuz daca nu au experienta in crearea si conducerea sistemului afacerii.

Marketingul in retea
Cred ca marketingul in retea ofera oamenilor posibilitatea de a acumula venitul pasiv de care au nevoie in perioada cat invata sa devina investitori profesionisti. Stiu ca marketingul in retea inseamna multa munca. Succesul in orice cadran este, insa, munca si iar munca.

Sunt organizatii de marketing in retea interesate doar sa le vindeti sistemul prietenilor vostri. Sunt organizatii interesate sa va instruiasca si sa va ajute sa obtineti succes.

Doua lucruri esentiale pentru a deveni un „P” de succes:
1. Ca sa obtii succes, trebuie sa inveti sa-ti invingi frica de a fi respins si sa incetezi sa te mai intrebi, ingrijorat, ce crede lumea despre tine. Am cunoscut nenumarate persoane care se abtineau sa faca sau sa zica ceva doar pentru ca se temeau de ce ar spune prietenii lor daca ar face altfel. Stiu asta pentru ca si eu am fost ca ei.

Una din frazele pe care mi le-am repetat tot timpul a fost: „Ce crezi tu despre mine nu ma privesti catusi de putin. Cel mai important lucru e ce gandesc eu despre mine”.

2. Sa inveti sa conduci oamenii. Munca cu diverse tipuri de oameni este cel mai greu lucru in afaceri. Oamenii pe care-i stiu, si care au succes in orice afacere, sunt cei cu calitati innascute de conducatori. Capacitatea de a te intelege si a-i inspira pe oameni este un dar nepretuit. O calitate care se poate invata.

Daca organizatia indeplineste urmatoarele cinci criterii, atunci, si numai atunci, uita-te la produsul lor:
1) Sunt organizatii verificate, care au obtinut succes, cu un sistem de distribuire si un plan de compensari care s-au dovedit a fi un succes vreme indelungata;
2) Au ocazii de afaceri in care poti reusi, poti crede si pe care le poti impartasi celorlalti;
3) Au programe continue, pe termen lung, care sa te dezvolte pe tine, ca fiinta umana. Increderea in sine este vitala pe partea dreapta a Cadranului.
4) Au un puternic program-mentor. Vrei sa inveti de la lideri, nu de la consultanti. Oamenii care sunt deja lideri pe partea dreapta a Cadranului vor ca si tu sa reusesti.
5) Au oameni pe care ii respecti si cu care te simti bine.

Daca scopul tau e sa fii vanzator, sa fii „L”, atunci produsul este cel mai important lucru. Dar daca intentionezi sa devii un „P” pe termen lung, atunci sistemul, educatia de-o viata si oamenii sunt mult mai importante.

Cea mai importanta cheie a succesului intr-o companie de marketing in retea este, totusi, angajamentul pe termen lung atat din parte ta, cat si din partea organizatiei, de a face din tine liderul in afaceri care vrei sa devii.

Astazi, libertatea si siguranta nu se gasesc atat in ceea ce avem, cat in ceea ce stim ca putem construi cu increderea in celalalt.

Concesiunile si marketingul in retea au indepartat partea dificila a dezvoltarii propriului sau sistem.

Siguranta e mai importanta decat placerea. Cinismul este o combinatie de teama si ignoranta, care provoaca, la randul ei, aroganta. Dar partea cea mai proasta cu criticii este ca-i infesteaza pe cei din jur cu tema lor adanca, deghizata in inteligenta.

Daca nu esti inca investitor pe termen lung, grabeste-te sa devii, cat mai urgent cu putinta. Ce vrea sa insemne asta? Inseamna sa te asezi la masa si sa elaborezi un plan. Preia controlul asupra obiceiului tau de a cheltui banii. Micsoreaza cat se poate datoriile si pasivele. Nu-ti depasi mijloacele de trai dar incearca sa le sporesti. Calculeaza cat trebuie sa investesti pe luna si cate luni, la o rata a profitului rezonabila, ca sa vezi cat iti ia sa-ti realizezi telurile. Teluri ca: La ce varsta intentionezi sa incetezi sa mai muncesti? De ce suma vei avea nevoie pe luna?

Avand un plan pe termen lung care reduce cheltuielile de consum si-ti permite sa depui o mica suma de bani, periodic, intr-un fond mutual bun, faci primul pas spre prosperitatea de pensionar, cu conditia sa incepi devreme si sa veghezi cu un ochi critic la tot ce faci.

Investeste doar in fonduri mutuale si in actiuni sigure.

Banii au talentul de a spori inteligenta foarte repede. Tema si ezitarea le trag inapoi.

Esecul face parte din succes.

Cheltuie o mica avere pe sfaturi componente, profesioniste nu doar pentru a-ti mari averea, si pentru a o apara impotriva familiei, prietenilor, proceselor si statului.

Scopul unui capitalist este sa faca mai multi bani prin orchestrarea sinergetica a banilor, aptitudinilor si timpului altor persoane.

Adevaratii capitalisti creaza investitii pentru ei si pentru altii, folosind aptitudinile si banii altor persoane. Adevaratii capitalisti nu au nevoie de bani ca sa faca bani, pentru ca stiu, pur si simplu, cum sa foloseasca banii si timpul altor oameni.

Investitorii adora jocul banilor mai mult decat orice alt joc ... mai mult decat golful, gradinaritul sau glumele prostesti. Acesta este jocul care ii face sa se simta ca traiesc. Indiferent daca pierd sau castiga bani, o sa-i auzi spunand „Imi place la nebunie jocul asta”.

Pentru a crea o lume mai buna avem nevoie de mai multi, nu de mai putini capitalisti, cum incearca sa va convinga cinicii.

Adevarul este ca sunt mai multi cinici decat capitalisti. Cinicii - fac mai mult zgomot, mentin teama in sufletul oamenilor si cauta siguranta in locul libertatii. „Nu exista inca o statuie ridicata unui cinic sau o universitate fondata de unul”.

Recunosc nu numai calitatile, ci si, cum spune Zig Ziglar „defectele de caracter” care ma trag inapoi. Calea spre marile averi financiare inseamna consolidarea calitatilor si abordarea defectelor tale de caracter. Iar ca sa faci asta, trebuie mai intai sa admiti ca ele exista si nu sa pretinzi ca esti „fara cusur”.

Nu importa ce vezi cu ochii. O proprietate imobiliara ramane o proprietate imobiliara. Certificatul de actiuni al unei companii este tot un certificat de actiuni. Lucrurile astea le vezi cu ochii tai. Important este, insa ceea ce nu vezi. E vorba de afacerea in sine, de acordul fiscal, de piata, management, factori de risc, bani, structura corporatiei, legile impozitelor si o mie de alte lucruri care fac dint-o investitie un lucru bun sau rau.

Daca faci ceva, comiti greseli, dar invatam cel mai bine din greseli. Tine minte ca lucrurile importante nu se invata in sala de clasa. Se invata doar actionand, facand greseli si corectandu-le. Asa se instaleaza intelepciunea.

Cand cineva iti spune: „Nu poti sa faci asa ceva”, si indreapta spre tine un deget ... celelalte trei sunt indreptate spre el.

„Nu poti sa faci asa ceva” nu inseamna neaparat „nu poti”. Cel mai adesea „ei nu pot”.

„Nu importa cati bani faci, ci cati bani pastrezi, cat de bine muncesc ei pentru tine si cate generatii asiguri cu ei”.

In medie, cand investesc, oamenii au 95% ochi si doar 5% minte. Daca vrei sa devii profesionist pe partea dreapta a Cadranului, trebuie sa-ti obisnuiesti ochii sa vada doar 5% si mintea sa vada restul de 95%.

Ai nevoie de bani ca sa faci bani. Capacitatea de a face bani din bani incepe cu intelegerea cuvintelor si numerelor. „Daca banii nu sunt mai intai in mintea ta, nu vor ajunge nicicand in mainile tale”. „A face investitii nu este riscant. A fi nestiutor este riscant”.

„Daca nu sti nimic, atunci, orice sfat e mai bun decat nici unul. Dar, daca nu sti sa faci diferenta intre un sfat prost si unul bun, atunci este riscant”.

„E necesar, mai intai, sa-ti aduci contributia imbunatatindu-ti cunostintele financiare.

Casa ta, luata cu imprumut, este un activ, dar bancherii nu iti spun al cui activ este. Daca citesti declaratiile financiare, e usor sa-ti dai seama ca locuinta ta nu este un activ al tau.

Regula este simpla: „Activele pun bani in buzunarul meu. Pasivele iau bani din buzunarul meu.”

O ipoteca nu e un activ, ci un pasiv. Este activ in foaia de bilant a bancii ... nu a ta.

Oricine a facut cursuri de contabilitate stie ca un bilant trebuie sa fie echilibrat. De unde se echilibreaza? Nu se prea echilibreaza pe foaia ta de bilant. Daca te uiti la bilantul bancii, acolo e adevarata poveste pe care o spun cifrele.

Asta e contabilitatea din cadranele „P” si „I”. Dar nu asa se predau cunostintele fundamentale de contabilitate ... valoarea casei tale ca facand parte din active, iar ipoteca din pasive ... valoarea casei tale fluctueaza o data cu piata, in vreme ce ipoteca ta este un pasiv stabil, pe care piata nu il afecteaza.

„P”-ul si „I”-ul nu considera „valoarea” casei tale drept activ, intrucat nu creeaza profit.

Persoanele din „P” si „I” includ casa pe lista activelor doar cand genereaza un profit pozitiv.

Motivul principal, insa, pentru care o casa, chiar fara o ipoteca pe ea, ramane la pasive este ca, in realitate, nu e in proprietatea ta. Statul iti impune plata impozitelor pentru ea, chiar daca esti proprietarul ei. Nu mai plati impozitele pe proprietate si vei afla cine e adevaratul proprietar al casei tale.

Definitia proprietatii imobiliare

„Ipoteca” este „o intelegere pana la moarte”, cuvantul „finante” care inseamna penalizare.

Regalitatea a creat derivatele - „impozitele” si „ipotecile” - ca modalitate de a permite oamenilor obisnuiti sa-si finanteze proprietatea ... Bancherul tau nu va mai denumi ipoteca; el va spune ca e „asigurata” de pamant ... regalitatea a inteles ca banii nu mai sunt produsi detinerea unor suprafete intinse de pamant, ci de „derivatele” care provin din proprietatea funciara, a infiintat bancile, cu scopul de a manevra afacerile tot mai mari. Pamantul este denumit „proprietate imobiliara” (real estate), pentru ca, indiferent cat platesti pentru el, nu-ti va apartine niciodata. El apartine tot „regilor”.

„Cand iti spune un bancher ca rata dobanzii tale este de 8%”. Bancherii nu mint ... nu spun tot adevarul.

Statul ofera scutiri de taxe pentru a incuraja platitorii de taxe sa cumpere case si mai mari, ceea ce inseamna impozite pe proprietate si mai mari pentru stat ... toate agentiile de ipotecari te someaza sa o platesti pentru ipotecarea casei.

Bancherii spun ca locuinta ta se incadreaza la active nu mint. Statul te scuteste de impozite pentru ca ai datorii, nu o face pentru ca il procupa viitorul tau financiar. Asadar, cand iti spune bancherul, contabilul, avocatul sau profesorii la scoala ca locuinta ta face parte din active, au omis doar sa mentioneze ale cui sunt acele active, au omis doar sa mentioneze ale cui sunt acele active.

Ti se ofera o scutire de taxe pentru ca iti cumperi o casa mare si intri intr-o noua datorie ... dar nu ti se ofera o scutire de taxe si pentru ca economisesti bani.

Au fost calcati in picioare de jocul asta atat de tare, ca nu mai au cum sa faca alte datorii ... daca ai prea multe datorii lumea iti ia tot ce ai ... timp, munca, viata, casa, incredere si, daca ii lasi, iti ia si demnitatea.

Fiecare dolar era, odata, sustinut de aur si de argint, iar acum este un IDNB (Iti datorez niste bani) garantat de taxele platite de contribuabilii statului care emite banii.

Daca elementul cheie al banilor - increderea - dispare brusc, economia se prabuseste ca un castel de carti de joc ... iar castelul asta s-a daramat de nenumarate ori de-a lungul istoriei.

„Cine iti e dator?”
Pentru investitori banii sunt un joc, pentru majoritatea oamenilor, banii inseamna supravietuire. Pentru cei mai multi, banii sunt un joc pe care sunt obligati sa-l joace, si il urasc. Din nefericire, cu cat creste gradul nostru de civilizatie, cu atat mai mult fac parte banii din viata noastra.

Dar, din pacate, cand e vorba de bani, bunul simt e ne-bun.

O afacere buna trebuie sa aiba sens, din punct de vedere economic, si in vremuri bune si in vremuri rele.

Pentru multi, banii inseamna supravietuire ... uneori chiar viata.

Daca vrei sa ai succes pe partea dreapta, cand vine vorba de bani, trebuie sa stii diferenta dintre fapte si pareri. Nu poti accepta orbeste sfaturile financiare, asa cum fac cei din partea stanga.

Majoritatea oamenilor se lupta cu banii pentru ca isi petrec intreaga viata folosind pareri, nu fapte, cand iau decizii financiare. Pareri ca: „Locuinta ta face parte din active”, „Pretul proprietatilor imobiliare creste intotdeauna”, „Ai nevoie de bani sa faci bani”, „Actiunile de la bursa au trecut intotdeauna proprietatile imobiliare”, „Trebuie sa-ti diversifici portofoliul”, „Trebuie sa fii necinstit ca sa ajungi bogat”, „E riscant sa investesti”.

Aurul e singurul activ, cu conditia sa-l cumperi la un pret mai mic decat cel la care il vinzi.

In ultima instanta, doar cifrele financiare ale tranzactiei deosebesc faptele de pareri.

Multi iau banii castigati cu greu si-i transforma in pasive de-o viata.

Milioane de oameni au luat, si iau inca, decizii financiare pe baza parerilor mostenite din generatie in generatie ... Si apoi se intreba de ce se lupta cu banii.

Ca sa-si schimbe viata, ei ar trebui mai intai sa-si schimbe opiniile ... apoi sa inceapa sa priveasca cu atentie faptele.

Ca sa obtii succesul in viata, mai ales cel financiar, trebuie sa faci diferenta. Daca nu poti verifica daca acela e un fapt, atunci el este o parere.

Cand e vorba de bani, majoritatea oamenilor sunt fie lenesi, fie cauta scurtatura, si, deci, nu depun atentia cuvenita.

Prea multa atentie cuvenita se numeste si „paralizia analizei”. Ideea este ca trebuie sa cerni faptele si parerile si apoi sa iei decizia.

Se spune ca americanul mediu e la distanta de trei salarii de faliment, doar pentru ca incearca sa aiba o viata mai buna si este calcat in picioare de jocul banilor.

Cei mai multi se duc la scoala si invata sa fie jucatori in acest joc, dar nimeni nu le-a explicat jocul.

Adevarata problema o constituie transformarile interioare prin care treci si cine vei fi la capatul acestui proces. Pentru unii, procesul e usor. Pentru altii, calatoria e imposibila.

Daca va atasati de bani, e greu sa produci o bresa in acest tip de atasament. Pentru a deveni bogat paraseste ideea de a munci pentru bani.

Daca primesti bani ca salariat, atunci o sa te obisnuiesti cu acel mod de a-i obtine. Daca te obisnuiesti sa faci bani pentru ca esti propriul tau angajat, iti vine greu, in general, sa fisurezi atasamentul de aceasta modalitate de a obtine banii. Iar daca te obisnuiesti sa folosesti mana intinsa statului, atunci, e si mai greu sa spargi tiparul.

De aceea nu trebuie sa muncim niciodata pentru bani. Trebuie sa invatam sa ne cream propriul nostru sistem de a produce si acumula bani.

Partea cea mai grea in incercarea de a deveni oameni care produc bani in cadranul „P” este trecutul nostru, care ne trage inapoi.

Motivul pentru care e greu sa schimbi tiparul, este ca, in ziua de azi, banii sunt esentiali pentru a trai. In Epoca Agricola, banii nu erau la fel de importanti, pentru ca pamantul oferea hrana, adapost, caldura si apa fara bani. In timpul Epocii Industriale, banii au capatat semnificatia vietii insesi. Astazi, si apa costa bani.

Cand incepi sa te muti din cadranul „A” in cadranul „P”, aceea parte din tine care e obisnuita sa fie „A”, sau se teme ca viata are un sfarsit, se impotriveste. E ca o persoana care se ineaca si se lupta din rasputeri sa respire, sau ca un om care, mort de foame fiind, va manca orice ca sa supravietuiasca.

Aceasta lupta care se da in forul tau interior face ca trecerea sa fie atat de dificila. Adevarata problema este lupta dintre vechiul tau eu, care moare, si eul care incerci sa devii. Acea parte din tine care doreste siguranta se afla in razboi cu partea din tine care cauta libertatea. Doar tu poti decide care din ele va castiga. Fie vei construi propria ta afacere, fie te vei intoarce la a fi salariat pe vecie.

Te intereseaza mai mult sa supravietuiesti tu ca persoana, decat sa-ti pastrezi viu visul. Teama a alungat pasiunea. Cel mai bun mod de a-ti continua drumul este sa-ti pastrezi vie flacara din inima. Adu-ti aminte intotdeauna ce-ai hotarat sa faci, si drumul iti va fi usor. Cum incepe sa te ingrijoreze soarta ta, cum incepe si teama sa-ti roada sufletul. Pasiunea cladeste afacerea. Nu teama. „Ia-ti pasiunea si fa-o sa devina realitate”.

Temerele si absenta succesului ma copleseau, iar visul meu fusese impins deoparte. Visul de a crea un alt sistem de scoala. Un program educativ pentru cei care doreau sa devina antreprenori si investitori.

Nu-mi displacea scoala. O uram. Uram faptul ca trebuia sa stau si sa ascult pe cineva, de care nu-mi placea si pe care nici nu-l respectam in mod deosebit, vorbind luni in sir despre un subiect care nu ma interesa catusi de putin. Ma foiam, ma rasuceam, faceam probleme clasei, in cazul in care nu plecam de la ora.

Imi placea sa invat, dar uram scoala. Detestam, pur si simplu, faptul ca stateam acolo si ma lasam programat sa devin ce nu voiam.

Winston Churchill a spus: „Sunt gata intotdeauna sa invat, dar nu intotdeauna imi place cand ma invata altcineva”.

John Updike a spus: „In intelepciunea lor, stramosii nostri au hotarat ca, copiii sunt un efort pentru parinti. Asa ca au facut inchisori numite scoli, dotate cu modalitati de tortura, numite educatie”.

Galileo a spus: „Nu poti invata pe nimeni nimic; poti doar sa-l ajuti sa gaseasca invatatura in forul lui interior”.

Mark Twain a spus: „N-am lasat niciodata scoala sa se amestece in educatia mea”.

Albert Einstein: „E prea multa educatie, mai ales in scolile americane”.

Pasiunea mea era sa creez un sistem educativ in care oamenii sa invete altfel.

M-am pregatit sa devin o persoana care creeaza afaceri sau sisteme de afaceri.

Am inceput sa ma gandesc sa-i invat pe oameni cum sa devina proprietari de afaceri, nu salariati intr-o afacere.

Afacerea decade nu din lipsa unui sistem, ci din lipsa inimii, sau a pasiunii.

Puterea combinatiei dintre mana de lucru ieftina si inovatiile tehnologice.

Am inteles ca ideea unui salariu mare si a unei slujbe sigure pentru muncitori si managerii din clasa mijlocie era o idee al carei timp trecuse.

„Imi trimit copilul la o scoala buna, ca sa poata obtine o slujba buna, sigura”, ma cutremura. A fi pregatit pentru o slujba e o idee buna daca e pe termen scurt, dar nu e suficienta pe termen lung.

Zilele scolii sunt numarate. E timpul sa construiesti un sistem in jurul inimii tale. Construieste un sistem in jurul pasiunii tale. Lasa balta firma ta de productie si apuca-te de construit ce stii ca trebuie sa construiesti.

Folosind metode total opuse celor folosite de scoala traditionala. In loc sa le cerem cursantilor sa stea linistiti, ii incurajam sa fie activi. In loc sa fie plictisitori, insistam ca profesorii sa fie plini de umor. In loc sa dam note cursantilor, acestia dadeau note profesorilor. Daca profesorul obtinea note proaste, fie era supus unui program de pregatire intensiv, fie era rugat sa plece.

Varsta, pregatirea anterioara, sexul sau religia nu erau criterii. Tot ce le ceream cursantilor era dorinta sincera de a invata si de a invata repede. Reusisem sa predam cunostintele de contabilitate dintr-un an scolar intr-o singura zi.

In loc sa-i punem sa concureze la teste, le ceream sa conlucreze in echipa. Apoi, puneam o echipa sa concureze cu alta, pe baza aceluiasi test. In loc sa se lupte pentru note, pariam pe bani.

Profesorul trebuia doar sa iasa din scena in momentul in care se declansa competitia de invatare.

Oamenii care veneau la noi erau cei care vroiau sa creeze slujbe, nu cei care cautau o slujba.

Construisem un nou sistem de educatie, iar piata il adora. Pasiunea noastra facuse lucrurile sa se intample, pentru ca pasiunea si un sistem bun inving teama si programarea din trecut.

„Pasiunea cladeste afaceri. Nu teama.”

Ceea ce ne impiedica sa schimbam cadranele se afla adesea in faptul ca suntem conditionati de trecut.

Daca iei note bune, n-ai sa-ti gasesti o slujba buna, sigura, cu multe avantaje. Ei bine, astazi multi au note bune, dar sunt din ce in ce mai putine slujbe sigure, la fel si beneficiile, de exemplu programele de pensii. Din ce in ce mai multi oameni, chiar si aceia cu note bune, trebuie „sa-si vada de interesele lor” si nu sa caute doar o slujba unde „vor vedea de interesele altora.”

Siguranta a devenit un mit. Invatati ceva nou si integrati-va in aceasta lume noua, curajoasa. Nu va ascundeti de ea.

Ca sa faci mai multi bani, nu trebuie decat sa largesti sistemul si sa angajezi mai multi oameni.

Cei care sunt investitori de nivel inalt sunt ingrijorati daca piata ia un curs ascendent sau descendent, pentru ca, cunostintele pe care le au ii ajuta sa faca bani in oricare din cele doua situatii.

Capacitatea de a citi cifrele, sistemele financiare si sistemele de afaceri iti ofera o vedere pe care muritorii de rand nu o au.

De fapt, cei de pe partea stanga gandesc in cuvinte, iar ca sa ai succes pe partea dreapta, mai ales in cadranul „I”, trebuie sa gandesti in cifre ... nu in cuvinte. E chiar riscant sa fii investitor daca gandesti inca in cuvinte.

Daca vrei sa construiesti o afacere de nivel mondial, cifrele inseamna totul. Nu cuvintele. De aceea atat de multe companii sunt conduse de cineva care au un calculator in loc de cap.

Daca vrei sa ai succes pe partea dreapta, cand e vorba de bani, trebuie neaparat sa stii diferenta dintre fapte si opinii. N-ai voie sa accepti orbeste sfaturi financiare, asa cum fac cei din partea stanga. E imperios necesar sa stii cifrele. Trebuie sa stii faptele. Iar cifrele iti vor spune faptele.

Partea stanga e riscanta, cei care actioneaza aici nu-si asuma riscul, iar cei din partea dreapta sunt platiti pentru acelasi lucru.

Cu cat mai repede vrei sa te imbogatesti, cu atat trebuie sa fii mai exact cu cifrele.

Vestea buna este ca, datorita avantajelor oferite de tehnologie si noile produse, e mult mai usor sa inveti, astazi, de ce ai nevoie pentru a-ti construi propriul sistem si sa te pui repede la punct cu cunostintele financiare.

Atat de simpla este in realitate calea spre o avere extraordinara. Cu alte cuvinte, in aceasta lume a inaltei tehnologii, principiile de imbogatire raman simple. As spune ca e vorba doar de bun simt. Dar, din nefericire, cand e vorba de bani, bunul simt e ne-bun.

De exemplu, n-are nici un sens pentru mine sa dai omului o scutire de impozite ca sa piarda bani si sa traiasca restul vietii in datorii. Sau sa crezi ca locuinta face parte din active, cand, in realitate ea face parte din pasivele care te face sa dai bani in fiecare zi. Sau sa ai un guvern care cheltuie mai mult decat aduna din taxe. Sau sa trimiti un copil la scoala ca sa invete in speranta gasirii unei slujbe bune, dar sa nu-l inveti nimic pe bietul copil despre bani.

E usor sa faci ce fac cei bogati. Unul din motivele pentru care sunt multi oameni bogati care n-au mers deloc bine in scoala este ca sectorul „a face” din sectiunea a te imbogati este foarte simplu. Nu trebuie sa mergi la scoala ca sa te imbogatesti. Sectorul „a face” din procesul de imbogatire nu e, categoric, stiinta de a construi rachete.

Bunul cel mai de pret al celor bogati este ca ei gandesc altfel decat ceilalti

Adevarul este ca oamenii care muncesc cel mai constiincios nu se imbogatesc. Daca vei sa te imbogatesti trebuie „sa gandesti”. Gandeste independent, nu te lua dupa multime. Daca faci ce face toata lumea, vei sfarsi prin a avea ce are toata lumea. Iar, pentru marea majoritate, ceea ce au este munca trudnica de ani de zile, taxe incorecte si o viata de datorii.

ESTI - ACTIONEZI - AI
Majoritatea celor care vor sa aiba un trup perfect tin intai regim, apoi se duc la o sala de gimnastica. Asta dureaza cateva saptamani dupa care toti revin la vechile obiceiuri: mananca pizza si cartofi prajiti si, in loc sa se duca la sala de gimnastica, se uita la televizor. Aceasta e un exemplu de „a face” in loc de „a fi”.

Milioane de oameni cauta regimul perfect pe care sa-l urmeze ca sa slabeasca. Se concentreaza mai degraba la ce trebuie sa faca, decat la ce trebuie sa devina. Regimul nu te ajuta daca nu-ti schimbi mentalitatea. In a treia saptamana, vechile obiceiuri - mancatul fara masura, lipsa de exercitii si televizorul - preiau din nou controlul.

Multi cumpara un set nou de crose in speranta ca-si vor imbunatati stilul, in loc sa inceapa cu atitudinea, mentalitatea si convingerile unui jucator de golf profesionist. Un jucator prost, cu un set nou de crose, ramane tot un jucator prost.

Simpla cumparare de actiuni, fonduri mutuale, proprietati imobiliare si obligatiuni nu imbogateste pe nimeni.

Cel care are mentalitatea unui ratat va pierde intotdeauna, indiferent cate actiuni, obligatiuni, proprietati imobiliare sau fonduri mutuale o sa cumpere.

Unii nu fac decat sa mearga si sa caute „persoana potrivita” in loc sa actioneze ca sa fie „persoana potrivita”.

Nu va indreptati eforturile asupra celuilalt, indreptati-va eforturile spre gandirile voastre despre acea persoana.

Oameni care voiau „sa schimbe lumea” dar care nu ajunsera nicaieri. Au vrut sa-i faca pe toti ceilalti sa se schimbe, dar nu si pe ei insisi.

Oamenii cred ca muncind din greu pentru bani si cumparand, apoi, diverse lucruri care le dau aparenta de oameni bogati, chiar sunt bogati. In cele mai multe cazuri, nu sunt. Convingerea asta nu face decat sa-i epuizeze. Ei numesc asta „sa tii pasul cu familia cutare”, dar, daca ai observat, „familia cutare” e epuizata.

Putini au vazut casuta in care locuia. De-abia dupa ce au facut o multime de bani si au incepu sa curga profiturile din activele sale, a cumparat o casa noua, mare, pentru familia sa. N-a imprumutat bani. A platit-o cu bani gheata.

CADRANUL BANILOR ARATA CUM SA FII ... NU CE SA FACI
Nu atat ceea ce fac „P” sau „I” are importanta, cat mai ales ce „gandesc” ei. Ce sunt in strafundul sufletului lor.

Vestea buna e ca n-ai nevoie de prea multi bani ca sa schimbi felul in care gandesti. De fapt, poti sa-o faci si gratis. Vestea proasta e ca, uneori, e foarte greu sa schimbi gandurile acelea din strafunduri pe care ti le-au varat in cap generatii dupa generatii, sau pe care le-ai invatat de la prieteni, de la colegii de munca sau de la scoala. Si totusi, se poate. Despre acest lucru vorbeste cartea in primul rand. Nu este atat o carte de genul „cum sa ... ”, ci ce trebuie sa faci ca sa ajungi liber din punct de vedre financiar.

Le place „sa faca lucruri ei insisi” pentru ca simt nevoia sa se asigure ca lucrurile se fac „cum se cuvine”. Si cum gasesc greu pe cineva care sa faca lucrurile „cum se cuvine” le fac ei insisi.

Pentru multi „L”, adevarata problema este „controlul”. Ei simt nevoia imperioasa de a detine controlul. Urasc sa faca greseli. Dar detesta si mai mult persoane care fac greseli sa le pun pe seama lor de aceea sunt „L”-uri excelente, si tot de aceea sunt angajati sa indeplineasca anumite sarcini. Cer dentistului sa fie un perfectionist. Cer avocatului tau sa fie un perfectionist. Cer neurochirurgului sa fie perfectionist. La fel arhitectului tau. Doar pentru asta ii platesti. Aceasta e puterea lor. Dar tot acesta este slabiciunea lor.

INTELIGENTA EMOTIONALA
Mare parte din calitatea de a fi o fiinta umana consta in a fi uman. Iar a fi uman inseamna a avea sentimente. Toti avem aceleasi sentimente. Toti simtim teama, tristetea, mania, iubirea, ura, dezamagirea, bucuria, fericirea, si cate altele. Ceea ce ne individualizeaza este modul nostru de a manevra aceste sentimente.

Cand e vorba de a risca banii, toti avem sentimentul de teama ... chiar si cei bogati. Diferenta consta in felul cum tratam sentimentul de teama. In cazul multor oameni, teama da nastere gandului: „Mergi la sigur. Nu risca”.

„Joaca inteligent. Invata sa manuiesti riscul”.
Acelasi sentiment, alte ganduri ... un alt fel de a fi ... un alt fel de a actiona ... un alt fel de a avea.

TEAMA DE A NU PIERDE BANII
Cea mai importanta cauza al luptei financiare a oamenilor este teama de a nu pierde banii. Din pricina acestui sentiment, oamenii actioneaza cu prea multa precautie, sau cu prea mult control, sau dau, pur si simplu, banii unei persoane pe care o cred experta si spera si se roaga ca banii sa fie acolo cand vor avea nevoie de ei.

Inteligenta Emotionala de Daniel Goleman.
In cartea sa, Goleman explica ghicitoarea veche de secole: de ce oamenii care au rezultate excelente in scoala nu au aceleasi rezultate financiare si in lumea reala. Raspunsul lui este ca IQ-ul emotional este mai puternic decat cel scolar. Tocmai de aceea persoanele care isi asuma riscuri, fac greseli si isi revin, se descurca, de obicei, mai bine decat cei care au invatat sa nu faca greseli pentru ca se tem de riscuri. Prea multi oameni termina scoala cu note mari, si totusi, nu sunt pregatiti emotional sa isi asume riscuri ... mai ales riscuri financiare. Cauza pentru care atat de multi profesori nu sunt bogati este ca ei actioneaza intr-un „mediu care pedepseste oamenii care fac greseli”; in plus, ei insisi se tem, emotional, sa nu faca greseli. Pe de alta parte, pentru a fi liberi din punct de vederea financiar, trebuie sa invatam cum sa facem greseli si sa manevram riscurile.

Daca oamenii isi petrec intreaga viata ingroziti ca si-ar putea pierde banii temandu-se sa faca lucrurile altfel decat toata lumea, atunci le va fi imposibil sa se imbogateasca, chiar daca acest lucru e la fel de simplu precum cumpararea a patru case verzi si vanzarea lor contra unui mare hotel rosu.

De exemplu, multe persoane se lasa conduse de emotii au de sentimente spun lucruri de genul acesta: „N-am chef azi de exercitii”. Ratiunea le spune ca ar trebui sa exerseze.

Multi oameni care au probleme cu banii nu sunt in stare sa-si controleze emotiile, sau permit emotiilor sa le dicteze gandurile. Ii auzi spunand: „Urasc sentimentul de a fi respins”.

A fi adult inseamna sa stii ce ai de facut si sa faci, chiar daca n-ai chef de nimic.
O parte semnificativa a acestui proces este sa fii tot timpul atent la gandurile tale „tacute”, la dialogul tau interior. Nu uita nici faptul ca, ceea ce pare a fi logic intr-un cadran, nu are sen in altul. Procesul trecerii de la siguranta financiara sau a serviciului la libertatea financiara este, in primul rand, un proces de schimbare a modului de a gandi. Este procesul in care te straduiesti sa afli care ganduri se bazeaza pe emotii si care pe logica. Daca esti in stare sa-ti tii in frau sentimentele si sa iei in considerare ce stii ca e logic, atunci, ai o sansa sa intreprinzi calatoria. Indiferent de ce-ti spune o persoana din exterior, cea mai importanta conversatie e cea pe care o ai cu tine insuti in forul tau interior.

Vestea buna a fost ca o data ce ne-am hotarat, vechile ganduri au incetat sa se mai faca auzite, iar noile ganduri, pe care le doream, au devenit noua noastra realitate ... gandurile celor din cadranele „P” si „I”.

Scoate-ti din cap fraye ca „E nevoie de bani ca sa faci bani. Din cauza asta nu pot investi” sau „o s-o fac in felul meu”.

Pot spune cu toata sinceritate ca obtinerea libertatii financiare iti ofera un mod de gandire mult mai linistit si o mult mai mare siguranta.

Valorile emotionale esentiale produc puncte de vedere diferite. Dificultatile de comunicare dintre proprietarii unei afaceri si angajatii lor sunt cauze, de multe ori, de diferentele dintre valorile emotionale. Dintotdeauna a existat o lupta intre „A” si „P” pentru ca unii vor sa fie platiti mai bine, iar ceilalti cer mai multa munca. De aceea auzim deseori: „Muncesc peste normal si sunt platit sub normal”.

Iar din partea cealalta auzim: „Ce-am putea face sa-i motivam sa munceasca mai mult si sa fie mai loiali fara sa-i mai platim?”

Am auzit adeseori bancheri, avocati, contabili si altii ca ei mormaind suparati ca ei sunt cei invatati, dar ca adeseori „marile averi” le fac cei mai putin scoliti. Asta denumesc eu batalia dintre cei invatati si cei bogati, care este, de fapt, diferenta dintre cei de pe partea stanga a Cadranului si cei de pe partea dreapta ... sau „A si L” impotriva lui „P si I”.

E nevoie, de multe ori, de o schimbare esentiala in gandirea emotionala, sentimente, convingeri si atitudine. Amintiti-va de: ESTI - ACTIONEZI - AI

Lucrurile pe care le fac cei bogati sunt, relativ, simple. Difera doar „ESTI”. Diferenta se afla in gandurile lor si in special in dialogul pe care il poarta cu ei insisi. Nu spune vreodata:
- Nu-mi pot permite asta.
- Nu pot sa fac asta.
- Mergi la sigur.
- Nu pierde banii.
- Ce faci daca pierzi si nu te mai refaci niciodata?

Mi-a interzis sa pronunt aceste fraze pentru ca avea convingerea ca limbajul este cel mai puternic instrument al omului. Tot ce rosteste si gandeste o persoana se transforma in realitate.

Daca sunt ganduri date pe emotii, sunt extrem de puternice. Vestea buna e ca se pot schimba, cu ajutorul unor prieteni noi, idei noi si cu putin timp.

Ca o mentiune interesanta, am cunoscut multi profesionisti care nu se tem sa investeasca banii altor oameni si sunt capabili sa faca o groaza de bani. Dar cand vine vorba sa investeasca sau sa-si riste banii proprii, teama de a nu pierde devine prea puternica si pierd. Gandirea lor e condusa de sentimente mai mult decat de logica.

Am cunoscut si oameni care isi investesc banii si castiga constant, dar care isi pierd stapanirea de sine cand sunt rugati sa investeasca pentru altcineva.

„Pentru a avea succes ca investitor sau proprietar al unei afaceri, trebuie sa-ti pastrezi neutralitatea emotionala fata de castig sau pierdere. Castigul si pierderea nu sunt decat o parte a jocului”.

In capul meu teama si indoiala urlau cat puteau. Eram aproape paralizat de frica cand am semnat demisia, mi-am luat salariul si am iesit pe usa.

„Pastreaza-ti calmul, gandeste liber, fii receptiv, mergi mai departe, cere sfatul cuiva care a mers inaintea ta pe acelasi drum, ai incredere si pastreaza-ti credinta intr-o forta superioara care-ti vrea binele”.

Stiam ca trebuie sa risc. Stiam ca riscul inseamna sa faci greseli, si ca greselile te duc spre intelepciune si cunoastere, de care eu nu aveam deloc.

„Nereusita este o parte a reusitei”.

Procesul acesta seamana mai mult cu invatarea mersului pe bicicleta. In faza initiala, cazi de multe ori. De cele mai multe ori e frustrat si stanjenitor, mai ales daca te privesc prietenii. Dar, dupa un timp, nu mai cazi deloc, iar mersul pe bicicleta devine un gest automat.

Teama de a cadea s-a micsorat pentru ca aveam incredere in capacitatea noastra de a ne ridica.

„De renuntat, poti renunta oricand ... de ce sa renunti acum?”

Si un mic avertisment: si inteligenta stie cand trebuie sa renunti. Prea des am intalnit oameni incapatanati, care se cramponeaza de un proiect fara nici o sansa de reusita. Problema de a sti cand sa renunti si cand sa mergi mai departe este veche de veacuri si se confrunta cu ea toti cei care isi asuma un risc. O modalitate de a rezolva dilema „sa merg mai departe sau sa renunt?” este sa gasesti un mentor care a reusit sa efectueze traversarea cu bine si sa-i ceri sfatul. O asemenea persoana, care e deja pe partea cealalta, iti poate da cel mai bun sfat. Dar fereste-te de sfaturile celor care au citit doar despre traversare si sunt platiti sa tina cursuri despre ea.

Adeseori, cand afla ca sunt pe punctul de a pierde, de exemplu, pretul actiunilor lor incepe sa scada, vand imediat si castiga ce pot. Multora nu le e rusine sa spuna ca au pierdut, pentru ca un castigator stie ca pierderea e o parte din castig.

Cheia succesului unui mare investitor este neutralitatea lui fata de castig si pierdere. Atunci, nu-ti lasi gandurile influentate de sentimente ca teama si lacomia sa ia hotarari in