|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Influente bizantine in spatiul romanesc | ||||||
|
||||||
Tara noastra fost tot timpul sub influenta bizantina, fie ca aceasta venea de-a
dreptul din Bizant, fie ca ne era adusa de alte popoare cistigate culturii
bizantine. Renumele de care se bucura cultura bizantina nu putea decat
sa aiba rasunet chiar la nord de hotarele sale politice. c7b13bj Schimburile ce se faceau intre locuitorii tarii noastre si negustorii veniti din Rasarit erau menite sa raspandeasca obiceiurile, cultura si credintele bizantinilor. Influenta bizantina a patruns la noi mai ales prin Biserica. Crestinismul era raspandit la romani inca din primele veacuri, cand imparatia romanilor nu era inca impartita in doua. In tara noastra de timpuriu s-au inaltat biserici crestine, cladite de mesteri veniti din Rasarit. Existenta lor dovedeste ca religia crestina patrunsese adanc in poporul care locuia prin partile noastre. Stim, de altfel, ca au fost si cativa martiri, bastinasi din Dobrogea, care, in vremea prigonirilor impotriva crestinilor, au murit aparand legea lui Christos. E de presupus ca influenta bizantina se intareste si mai mult in Muntenia, caci mitropolitii greci vin in tara cu suitele lor, cu oamenii lor de incredere, care toti sunt bizantini prin nastere sau prin cultura. Moldova insa nu se grabeste sa recunoasca autoritatea Patriarhiei din Constantinopol. Dar, treptat, influenta bizantina castiga teren si in Moldova. Icoanele bizantine, aduse in aceasta tara sunt menite sa joace un rol in raspandirea gustului fin al iconografiei si al picturii bizantine. In ceea ce priveste arta, noi am fost elevii si admiratorii bizantinilor, de la care am imprumutat arhitectura, sculptura, pictura, broderiile, tesaturile etc. Fireste ca vom gasi in aceste arte si abateri datorate fie gustului nostru, fie unor influente straine. Dar, in general, arta noastra, pana in secolul XIX, e o ramura a artei bizantine. In arhitectura religioasa deosebim doua stiluri: stilul bisericilor din Muntenia si stilul bisericilor din Moldova. Biserica din Muntenia urmeaza stilul bizantin din cea din urma perioada a existentei Bizantului. Ea se aseamana cu bisericile de la Muntele Athos, din Salonic sau din Serbia. Deosebim la o biserica munteneasca patru parti: altarul, naosul sau partea unde sta poporul, nartexul (pronaosul) si pridvorul. Turla bisericii muntenesti se intalneste la Muntele Athos, la Salonic, in Serbia. Ea este de origine bizantina. In secolele XIII-XIV, sarbii aveau un stat puternic la sudul Dunarii. Ei erau in atingere continua cu bizantinii, de la care au imprumutat multe, intre care si arhitectura religioasa. Sarbii insa erau aproape si de Italia, de la care au luat unele lucruri. La ei se intalneste un stil de biserica la care se observa si unele influente italiene. Stilul acesta a trecut si la noi. In orice caz, bisericile muntene au toate elementele stilului bizantin. Sunt trei tipuri de biserica: cele cu doua cupole, una pe naos si alta pe nartex; cu trei cupole, doua pe nartex si una pe naos; cu patru cupole, una pe naos, una pe nartex si alte doua pe fiecare colt al exonartexului (partile laterale). Ca exemplu de acest din urma tip poate servi Curtea de Arges, zidita de Neagoe Basarab. O biserica ce se apropie dupa stil mai mult de cel bizantin sau sarbo-bizantin este Sfantul Nicolae de la Curtea de Arges, care dateaza din veacul XIV. Stilul bisericilor moldovenesti se deosebeste de cel muntean. Aici gasim si biserici care dupa plan sunt bizantine, dar avem si altele in care influenta apuseana este vadita. Ceea ce este interesant la unele dintre bisericile moldovenesti este cupola, la care se pot descoperi inrauriri armenesti, ca de pilda la Trei Ierarhi, construita de Vasile Lupu. Biserica moldoveneasca este in general inalta si lunga. Si la ea deosebim trei parti: altarul, naosul si nartexul. Cat priveste pictura bisericeasca, ea e in intregime bizantina. Zugravii bisericilor noastre veneau in cea mai mare parte din Rasarit. Elevii pe care ii aveau in tara urmau acelasi stil. Pictura bizantina a durat pana in sec. XIX si putem afirma ca dureaza inca si astazi prin traditie. Din cele aratate se vede ca vreme de secole intreaga noastra viata culturala, spirituala si politica, a fost influentata de cultura bizantina. A fost un timp cand idealul lumii bizantine era si idealul nostru. Lunga si adanca influenta bizantina face parte din insasi istoria neamului. Pictura. Mozaicul si icoana In toate epocile istorieie artei bizantine ,fresca a fost folosita alaturi
de mozaic in decoratia bisericilor si mandoua aceste tehnici au adoptat aceleasi
teme iconografice.Realismul tratarii episoadelor din viata lui Iisus,ecoul iluzionismului
picturii pompeiene,naturaletea detaliilor,lirismul expresiei figurilor,siguranta
si dezinvoltura tusei,confera acestui ciclu pictural caracterul de moment de
referinta pentru arta bizantina. Manuscrisele aveau scoarte ferecate in aur si argint aurit cu bogate ornamente
in relief. De cele mai multe ori des aplicau piatre scumpe, placi de ivoriu
sau de sidef. |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
|