Deja in epoca fanariota incepe influenta franceza la noi, fiindca Franta avea pe-atunci un prestigiu enorm in intreaga Europa. Se vorbea frantuzeste in sferele inalte, de la Lisabona la Sankt-Petersburg. La noi marea cotitura se petrece in timpul ocupatiei rusesti de la 1806 la 1812. Convinsi de victoria finala a rusilor impotriva turcilor, tinerii boieri — si mai cu seama boieroaicele! — au inceput sa se imbrace dupa moda apuseana, sa danseze vals in loc sa joace hora, si sa invete toti frantuzeste, pen¬tru ca frantuzeste se vorbea cu ocupantul rus!

Ceea ce nu i-a impiedicat pe unii boieri batrani, mai iscusiti in politica, cum a fost marele vornic Constantin Filipescu (deportat in cele din urma la capatul Rusiei), sa urzeasca intrigi impotriva rusilor si in favoarea turcilor, pe care-i considerau de-acum ca o pavaza necesara contra expan¬sionismului rusesc. d4j13jn
Cand romanii incep sa calatoreasca in Occident, cautand sprijinul unei puteri straine impotriva rusilor sau a austriecilor, se indreapta fatalmente spre francezi. Nu doar pentru ca Franta parea sa ramana puterea cea mai mare, cu toata caderea lui Napoleon, dar mai cu seama pentru ca limba franceza se inrudeste cu romana, apartinand amandoua familiei limbilor romanice. Asa incepe la noi o extraordinara influenta pasnica din partea unui stat strain, in asa masura incat limba noastra, cea pe care o vorbim in fiecare zi, cuprinde, in majoritate, cuvinte de origine franceza, unele tranzitate prin italiana, care seamana mai mult cu romana, altele preluate direct din la¬tina. Prin faptul ca tinerii intelectuali romani (chiar cei care nu invatasera in strainatate) vorbeau limba franceza, ei ne-au furnizat aproape toate cuvintele moderne. Trebuia sa schimbam cuvintele venite pe linie turceasca sau greceasca, pentru noul nostru sistem de administratie, pentru drept, politica, economie. Astfel, ispravnicul a devenit prefect, a chivernisi s-a zis de-acum a administra, zapciii au fost inlocuiti cu jandarmii (fr. medievala: gens d'armes, fr. moderna: gendarme), vistieria a devenit ministerul finantelor etc., etc. in mod fatal trebuia sa imprumutam asemenea cuvinte dintr-o limba straina, iar aceasta a fost franceza. Si aceasta influenta nu s-a sters, a ramas in limba si este acum infiltrata in felul nostru de a gandi si a trai. Noi nu ne mai dam seama cat de mare a fost influenta franceza in veacul al XIX-lea si chiar pana la mij¬locul veacului al XX-lea. Toata societatea romaneasca, toti intelectualii vorbeau frantuzeste. Boierimea vorbea fran¬tuzeste acasa.

Sunteti socati? Nedumeriti? Nu e cazul. Este un feno¬men universal: cand o limba se impune ca limba de cul¬tura, e vorbita de aristocratiile altor tari fara complexe. Daca cititi Razboi si pace de Lev Tolstoi, veti vedea cum dialogurile intime ale acelor rusi care-l invinsesera pe Napoleon sunt impanate cu fraze frantuzesti. Mai sur¬prinzator: Frederic cel Mare, geniul militar si fauritorul puterii prusace la sfarsitul secolului XVIII, stramosul im¬paratilor germani de la 1870 la 1918, era atat de indragos¬tit de limba franceza, in care facea si versuri, incat a spus butada ca el nu vorbeste nemteste decat cu grajdarii! Dar iata un exemplu si mai revelator (si prea putin cunoscut): Cezar, marele Cezar al carui nume a devenit sinonim cu imparat, el, adevaratul fondator al Imperiului Roman, cand s-a prabusit strapuns de 23 de lovituri de pumnal, vazandu-l printre ucigasi pe Brutus, fiul sotiei sale, a ros¬tit acele cuvinte care ne mai tulbura adanc, dupa doua mii de ani: „Si tu, fiul meu!" — dar le-a spus pe greceste, do¬vada ca vorbea greceste acasa!
Acestea fiind zise, va mai supara ideea ca elitele noas¬tre vorbeau, pana nu demult, frantuzeste?
Asadar, in momentul cand incepem sa preluam stiintele, filozofia, dreptul, in general cultura Occi¬dentului, lucrurile se schimba radical si relativ brutal la noi in tara, oarecum sub presiunea strainatatii, in urma razboaielor duse de austrieci si rusi impotriva turcilor. Am fost un teatru de razboi, razboaiele au adus multe nenorociri la noi in tara, dar in cele din urma au adus si posibilitatea de a ne dezbara de dominatia otomana.