Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime, comerciale si coloniale. c6f17fv
Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare, din forturi si din factorii comerciale, de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore, Madeira, insulele Capului Verde, coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal, Mozambic, Mombasa, la intrarea in Marea Rosie: Aden, insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz, Maskat, pe coasta apuseana a Indiei: Diu, Goa, Calicut, in Peninsula Malacca, Indonezi. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei.
Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati, marinari, slujbasi, negustori, personal de intretinere. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana.Organul supreme era Casa de India, o intreprindere maritima, coloniala, comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor, incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa, India, Malaezia, Indonezia, Brazilia, ajutati de inspectori, comandanti de forturi, directori de factorii, feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali.

Explorarile spaniole. Descoperirea Americii

Spaniolii si-au indreptat eforturile in directia vestica. Principalul initiator al proiectului de a ajunge din Peninsula Iberica in Asia navigand prin Oceanul Atlantic spre vest a fost Cristofor Columb (1451-1506). Dupa staruitoare interventii , proiectul sau a fost aprobat , in anul 1492, de regii Spaniei, Ferdinand de Aragon si Isabella de Castillia, deoarece reprezenta, pentru Spania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre vest, catre Asia. Pleaca din Spania in august 1492 si a ajuns la 12 octombrie 1493 , intr-o insula numita de bastinasi Guanahani, iar de spanioli San Salvador , probabil insula Watling din arhipelagul Bahamas. Ulterior, Columb a mai descoperit si alte insule cum ar fi Cuba.Columb era convins ca a debarcat pe tarmurile rasaritene ale Asiei.
Columb a mai efectuat alte trei calatorii 1493-1496, 1498-1500, 1502-1504, in cursul carora a explorat arhipelagurile Antilelor Mari si Mici, insula Jamaica si tarmul estic al Americii Centrale.

Prima expeditie al lui Columb a dus la incordarea relatiilor dintre Spania si Portugalia . Dupa aprige dispute s-a incheiat tratatul de la Tordesillas (1494), prin care cele doua tari isi inparteau zonele de explorare geografica, dominatie maritima, comerciala si coloniala. Zona portugheza si cea spaniola erau delimitate de o linie care trecea la 370 de leghe (1 leghe = 5,556 km ,circa cca 2000 km) vest de Insulele Capului Verde , zona portugheza fiind la est de aceasta linie , iar zona spaniola fiind la vest. Celelalte state din Europa nu au recunoscut aceasta impartire a lumii.

Formarea imperiului colonial spaniol

De la sfarsitul secolului al XV-lea inceputul secolului al XVI-lea , navigatorii spanioli au organizat expeditii de explorare ale Americii Centrale, ale Golfului Mexic si a tarmurilor nordice ale Americii de Sud.
Spaniolii condusii de Hernan Cortez , in decurs de numai doi ani (1519-1521) au cucerit statul Aztec si capitala acestuia, Tenochtitlan.De asemenea spanioli au luat in stapanire si Peru in 1532-1533, condusi de Francesco Pizarro si Diego Almagro, ajutati si de luptele pentru putere intre fii Marelui Inca Huayna Capac, Huascar si Atahualpa.In deceniile 4 si 5 ale secolului al XVI-lea , spaniolii si-au extins de asemenea stapanirea in Chile si in Argentina.
Pamanturile erau propietate a Coroanei fiind detinute de noii stapanitorii sub forma de concesiune funciara.Organul central suprem era Consiliul Indiilor, creat in anul 1511 si reorganizat in 1524. Coloniile erau inpartite in doua viceregate: unul cuprinzand posesiunile din Mexic si America Centrala; celalalt pe cele din America de Sud, conduse de viceregi, numiti de suveran.
Luptele si represiunile din epoca cucerii, inrobirea si munca fortata, mai ales in mine, abuzurile administratiei spaniole, destramarea violenta a structurilor sociale si a felului de viata traditional, epidemiile provocate de bolile aduse din Europa, au provocat un pronuntat si rapid regres demografic in rindul triburilor amerindiene. Spania ,ingrjijorata de scaderea potentialului uman din coloniile spaniole a incercat sa ia unele masuri. Un rol important in lupta pentru conditi mai bune pentru amerindieni ,il are calugarul dominican Bartolomeu Las Casas, autorul lucrarii “Brevissima relacion de la destruccion de las Indias” (1552) care a denuntat ororile comise de spanioli impotriva amerindienilor.
In urma acestor proteste ,Carol Quintul a emis “Legi noi” in anul 1542 prin care interzicea transformarea amerindienilor in scalvi. Efectul acestor legi a fost redus, iar interzicerea sclavajului amerindian a dus la stimularea comertului cu scalvi din Africa.