Revolta lui Tudor Vladimirescu, in ciuda tragicului ei sfarsit,
a avut totusi consecinte faste in Principate: turcii, nemaiavand
incredere in greci, au hotarat sa asculte ce¬rerea boierilor
romani de a li se da din nou un domn pamantean. in 1822 incepe
deci la noi o noua era prin alegerea a doi domni pamanteni. De fapt, la
inceput a fost o numire de catre sultan, dar o delegatie de boieri din
Muntenia si alta din Moldova venisera cu propuneri, iar astfel sultanul pune
domn in Moldova pe Ioan Sandu Sturdza, coborator dintr-o veche familie
de boieri mol¬doveni, si in Muntenia pe Grigore IV Ghica, a carui
fami¬lie, cum am spus, era de indepartata origine albaneza, acum insa
cu totul romanizata prin inrudiri cu vechile nea¬muri boieresti
romane, incat se gasea chiar in fruntea „par¬tidei
nationale", incepe acum era modernizarii in tarile noastre. v2f9ft
Cu greu ne mai inchipuim azi cum aratau oamenii si locurile la inceputul
veacului al XIX-lea, adica spre sfarsitul epocii fanariote. Desigur viata
la tara, mai cu seama la poalele muntilor, cu asezari mai numeroase de mosneni
si razesi, era neschimbata de veacuri, urmand rit¬mul anotimpurilor
si muncilor la camp, la vie sau la padure. Portul taranilor, al barbatilor
si al femeilor, se pastra cu sfintenie din tata in fiu — sau mai
bine zis de la mama la fiica —, iar calatorii straini observa toti, cu
mirare, intr-o tara atat de napastuita si saraca, frumusetea broderiilor
si curatenia camasilor chiar si la cei mai saraci. La oras insa, boierii,
dupa ei si negustorii mai avuti, apoi si targovetii, umbla in straie
in stil oriental, dupa moda de la Constantinopol — Tarigrad i se
spunea in graiul popular, si asa ne-a ramas pana azi in cantecele
batranesti.
De aceea strainii apuseni, care poposeau mai mult la oras, aveau la prima vedere,
cand veneau din Apus, impresia de a se afla deja intr-o provincie
a Imperiului Otoman — sau daca veneau de la Constantinopol, de a se afla
inca intr-o provincie turceasca.
Dar deosebirea de Occident nu statea numai in acest aspect exterior, al
costumului oriental — uneori chiar exagerat de „exotic", cum
a fost un timp calpacul, ca un dovleac urias pe capul boierilor, pentru un ochi
occidental destul de urat si caraghios. Deosebite erau institutiile, moravurile
si vocabularul (care nu era „international" decat fata de lumea
otomana sau de mostenirea bizanti¬na), si prin urmare mentalitatile. Deci
cand deodata au inceput boierii, clericii si toti cei mai avuti
si cu carte sa citeasca romane traduse din frantuzeste ori nemteste, sau ziare
venite de la Viena si Paris, apoi cand nu s-a mai putut opune turcul ca
cucoanele noastre sa se imbrace dupa moda apuseana, dupa ele luandu-se
si tinerii barbati, si cand au putut unii dintre acestia sa calatoreasca
si sa invete in Apus, atunci s-a petrecut o adevarata revolutie
cu consecinte incalculabile in toate domeniile. Trebuie in¬sistat
asupra profundei mutatii care are loc la acel inceput de veac si care
se va prelungi in decursul mai multor generatii, ca sa intelegi
chiar anumite probleme ale Romaniei de azi. in general, se trece
prea repede asupra acestei adanci schimbari de acum 150-200 de ani, ca
si cand ar fi oarecum rusinos sa arati ca pe-atunci mai faceam parte din
alta lume decat cea careia ii apartinem acum.
