Introducere

B`t`lia de la Waterloo a avut loc la 13 km sud de Bruxelles antre francezi, afla\i sub comanda lui Napoleon Bonaparte ii armatele aliate, conduse de ducele englez Wellington ii de generalul prusac Blücher. Anfr@ngerea francezilor la Waterloo a dus la ancheierea a 23 de ani de r`zboaie, ancep@nd cu r`zboaiele revolu\ionare franceze din 1792 ii continu@nd cu r`zboaiele napoleoniene din 1803. A existat o scurt` perioad` de liniite de 11 luni an care Napoleon a fost obligat s` abdice, fiind apoi exilat an insula Elba. Ans` nepopularitatea lui Ludovic al XVIII ii instabilitatea economic` ii social` a Fran\ei l-au motivat s` se antoarc` la Paris an martie 1815. La scurt timp dup` aceea alia\ii au declarat anc` o dat` r`zboi Fran\ei. Anfr@ngerea final` a lui Napoleon la Waterloo a marcat ultima tentativ` de putere a Amp`ratului, aia-numita “perioad` de 100 de zile” ii ultimul capitol al remarcabilei sale cariere.

Protagoniitii

Napoleon Bonaparte a fost antotdeauna condus de dorin\a de a face din Fran\a un amperiu european. An plus, el era un lupt`tor cu experien\` ii un adev`rat conduc`tor. El a reuiit o lovitur` de stat ampotriva Primei Republici Franceze (“Directoratul”) an 1799 ii s-a autoproclamat conduc`tor ii prim consul, declar@ndu-se apoi prim consul pe via\` ii amp`rat an 1804. An 1802 Republica Francez` a fost recunoscut` oficial ii a fost semnat Tratatul de pace de la Amiens. Napoleon a avut ans` ambi\ii mult mai analte -; acelea de a face din Fran\a cea mai puternic` \ar` din Europa, cucerind alte state, inclusiv Marea Britanie. An 1803 Marea Britanie a declarat r`zboi Fran\ei ii astfel au urmat 11 ani de r`zboaie napoleoniene, desf`iurate antre Fran\a ii diferite \`ri ale Alian\ei. Invazia Coali\iei Aliate an 1814 l-a for\at pe Napoleon s` abdice prin Tratatul de la Fontainebleau.

C@nd puterile europene se ant@lneau la Viena pentru a restabili echilibrul teritorial an Europa a sosit vestea c` Napoleon a evadat de pe insula Elba an 1 martie 1815 ii s-a reantors la Paris pe 20 martie. Puterile ii-au reannoit declara\ia de r`zboi c`tre Napoleon ii astfel, an 25 Martie, s-a format o a 7-a Coali\ie antre Marea Britanie, Austria, Prusia ii Rusia. Aceste state au anceput s` se preg`teasc` de r`zboi, inten\ion@nd s` atace grani\ele franceze ii s` se andrepte spre Paris din direc\ii diferite, cu for\e suficiente pentru a-i birui pe francezi. La momentul petrecerii evenimentului numai armatele lui Wellington ii Blücher au fost pe pozi\ii an Belgia. Austriecii ii ruiii au sosit abia dup` ce Napoleon a fost anfr@nt.

Armata Aliat` condus` de ducele de Wellington era o coali\ie de solda\i britanici, olandezi, belgieni ii germani. Napoleon a descris Marea Britanie ca fiind “cel mai puternic ii mai constant…dintre duimanii mei”. Arthur Wellesley, duce de Wellington nu a fost niciodat` anvins de francezi ii avea o reputa\ie de general de coali\ie foarte talentat. El a devenit cunoscut an India, apoi a condus cu succes campania peninsular` din 1811 c@nd britanicii au ajutat Portugalia ii Spania an luptele ampotriva lui Napoleon. A fost proclamat duce dup` r`zboi ii numit ambasador la curtea de Bourbon reinstaurat` an 1814.

Gebhard Leberecht von Blücher era conduc`torul armatei prusace. Avea 72 de ani an momentul B`taliei de la Waterloo ii era unicul om care l-a b`tut pe Napoleon mai mult de o singur` dat`. V@rsta ii experien\a ansemnau c` lui Blücher ai era mai pu\in fric` de Napoleon dec@t oric`rui alt conduc`tor. Ancrederea an sine ii ampersionanta sa carier` au avut un efect pozitiv asupra armatei sale, ajut@ndu-l s` p`streze un moral analt printre solda\ii prusaci.

Strategii

Dup` antoarcerea an Fran\a, Napoleon a dezvoltat o strategie proprie pentru a-i anfr@nge pe alia\i. El s-a restabilit la Paris ii a anceput s`-ii construiasc` armata preg`tind-o pentru o invazie a Belgiei, cu scopul de a cuceri Bruxelles-ul. Planul lui de b`taie a fost s` dea un atac masiv trupelor aliate adunate an Belgia ii s` le distrug`. Pentru a reuii acest lucru, el voia s` divid` armatele anainte de a le anfrunta separat, for\@nd armata lui Wellington s` se retrag` spre coasta belgian` an vest, iar pe prusaci spre est. Cu repeziciune, el ii-a r`sp@ndit armata de-a lungul grani\ei franceze ii ii-a stabilit cartierul general la Beaumont, chiar peste grani\a cu Belgia. El era preg`tit s` atace pe 15 iunie 1815.

“Dac` mareialul Ney ar fi atacat Quatre-Bras mai devreme, rezultatul ar fi putut fi foarte diferit…”

Pentru a separa armatele lui Wellington ii Blücher, Napoleon a ordonat mareialului Ney s` avanseze pe Quatre-Bras, o r`scruce a drumurilor dintre Bruxelles ii Charleroi ii Nivelles ii Namur. Armatele aliate olandezo-belgiene aflate sub conducerea Prin\ului William de Orania erau deja pozi\ionate an jurul zonei ii au reuiit s` opreasc` atacul francez p@n` c@nd au sosit ant`ririle. Au continuat s`-ii p`streze teritoriul aduc@nd, pe 16 iunie, lupta antr-un impas. Rezultatul se poate s` fi fost o coinciden\` de sincronizare. Dac` mareialul Ney ar fi atacat Quatre-Bras mai devreme, rezultatul ar fi putut fi foarte diferit pentru c`, p@n` ce au sosit ant`ririle, armata francez` i-a decimat serios pe alia\i ii iansele ca francezii s` c@itige erau mari. Dac` alia\ii ar fi fost anfr@n\i, cu siguran\` c` ar fi ales s` se retrag` complet ii nu s` se regrupeze pe Muntele St. Jean, aflat la c@\iva kilometri nord de Quatre-Bras. Wellington a admis c` a fost surprins de direc\ia atacului francez: “Napoleon m-a p`c`lit”, a declarat el.

La Ligny, armata prusac` a ocupat ad`posturi formate de gr`dinile cu ziduri analte, case de piatr`, ferme ii s-a aliniat antr-o pant` ce avansa spre p@r@ul Ligny, av@nd pe dreapta satele St Armand ii St Armand Haye. Lupte grele au adus pierderi de ambele p`r\i, dar prusacii erau for\a\i s` angajeze an lupt` din ce an ce mai multe trupe. Cu toate c` francezii au anvins, ei nu au reuiit s` distrug` an totalitate armata prusac`. Au reuiit s` se retrag`, cu toate c` au avut numeroii mor\i ii r`ni\i, la nord de Wavre (la aproximativ 18 kilometri de Waterloo). Napoleon a reuiit an inten\ia sa de a men\ine cele dou` armate aliate separate, dar, din greieal`, a crezut c` prusacii au fost anfr@n\i. El era sigur c` ii Wellington va putea fi anfr@nt.

Preg`tiri pentru lupt`

An diminea\a zilei de 18 iunie 1815, Wellington ocupa coama Muntelui St. Jean, chiar la sud de Waterloo, iar Napoleon pe cea a Muntelui La Belle Alliance de dincolo de vale. Trupele erau divizate an trei corpuri de armat`, aflate sub comanda lordului Hill, a prin\ului William de Orania ii a lui Sir Thomas Picton. Wellington avea o infanterie insuficient instruit`, iar cavaleria nu avea prea mult` experien\`, dar el avea mult` ancredere an folosirea puterii armelor de foc, atent distribuite. Dispuneau de 156 de tunuri ii de arma standard pentru infanterie - o muschet` cu \eav` neghintuit` pe care era fixat` o baionet`. Observ@nd c` solda\ii lui erau dep`ii\i numeric de francezi, Wellington a decis s` r`m@n` ferm pe pozi\ii p@n` c@nd prusacii vor putea s`-i vin` an ajutor. Si-a aliniat majoritatea trupelor la ad`post de c@mpul vizual al duimanilor, dincolo de deal ii a ant`rit cu garnizoane pe cele din fa\a fermelor Hougoumont, La Haye Sainte ii Papelotte. Restul armatei era pozi\ionat pe flancul drept, pe partea fermei Hougoumont, an timp ce partea unde se afla ferma Papelotte, pe st@nga, era p`zit` mai slab, an speran\a c` prusacii vor sosi repede cu ant`riri. Flancul drept era, de asemenea, mai apropiat francezilor, pentru c` cele dou` culmi nu erau paralele.

An acelaii timp, prusacii se regrupau la Wavre. Blücher a ordonat unui corp de armat` de neanvins, aflat sub conducerea generalului Bulow, s` mearg` la St. Lambert pentru a fi preg`tit s`-l ajute pe Wellington dac` va fi necesar, an timp ce altor trupe li s-a ordonat s`-l urmeze c@nd vor fi preg`ti\i. Mareialul Grouchy a fost trimis s`-i urm`reasc` pe prusaci av@nd ordine din partea lui Napoleon s` ampiedice ca armata prusac` s` reuieasc` s` se uneasc` cu alia\ii.

Napoleon ii-a construit armata din veterani, \`rani dezrobi\i ii recru\i, to\i antrena\i an mare grab` pentru c` fuseser` chema\i la arme ii aduna\i chiar atunci. For\a lui st`tea an artilerie ii cavalerie, care erau mai impresionante dec@t ale lui Wellington. El se baza mai mult pe surpriz` ii pe agresiune dec@t pe puterea armelor de foc, prioritatea lui era s` sparg` prima linie a inamicului. Inten\iona s` creeze o diversiune atac@nd mai ant@i Hougoumont, urm@nd apoi un bombardament al artileriei grele care ar fi sl`bit centrul ii latura st@ng` a ap`r`rii aliate anainte de a porni un atac total pe coast`. Corpul de armat` I al mareialului D’Erlon era pozi\ionat an prima linie pe dreapta, an spatele armamentului, iar corpul de armat` a lui Reille era pozi\ionalt pe st@nga. Cavaleria era aliniat` ca rezerv` ampreun` cu corpul de armat` VI al lui Lobau. Garda Imperial` era p`strat` ca rezerv` final` an spate.

B`t`lia

11:30 am -; Francezii ii-au lansat atacul diversionist la Hougoumont. Linia aliat` ascuns` an spatele culmii, cu excep\ia brig`zii olandezo-belgiene, condus` de Bylandt a fost for\at` s` se retrag`. Tacticile diversioniste nu au mai fost continuate c@nd fratele lui Napoleon, Jerome, a f`cut o ancercare de a captura ferma. El ii-a implicat divizia, precum ii o brigad` dintr-o alt` divizie antr-o b`t`lie an adev`ratul an\eles al cuv@ntului.

1:00 pm -; Marea Baterie de artilerie grea a deschis focul anainte ca corpul de armat` condus de d’Erlon s` avanseze an mari an tradi\ionalele coloane peste c@mp, trec@nd de La Haie Sainte. Acestea au venit sub rafalele de foc dinspre garnizoanele de la la Haye Sainte. Cu toate c` au suferit pierderi grele din cauza focului artileriei aliate, francezii au reuiit s` captureze Papelotte ii amprejurimile fermei La Haye Sainte.Pe m`sur` ce trupele lui Wellington anaintau dinspre culme pentru a-i atrage pe francezi an lupt` anainte ca aceitia s` rup` r@ndurile (coloanele) ii s` formeze o linie, rezervele aliate s-au andreptat spre a ajuta partea st@ng`.

An acelaii timp, pe m`sur` ce infanteria ataca, Napoleon a interceptat un mesaj de la Bulow c`tre Wellington care-i dezv`luia prezen\a prusac` an zona St. Lambert, aflat` an dreapta sa. El a trimis infanteria lui Lobau, precum ii cavaleria lui Domon ii Subervie pentru a anfrunta trupele prusace.

Cum centrul s`u ancepea s` cedeze iar La Haye Sainte devenise vulnerabil`, Wellington ii-a trimis brigada condus` de Picton pentru a “astupa” golurile. Francezii au fost b`tu\i ii izgoni\i din La Haye Sainte, iar Wellington s-a folosit de acest avantaj ordon@nd cavaleriilor conduse de Somerset ii de Ponsonby s` atace. Infanteria francez` a fost luat` prin surprindere ii uior copleiit`, dar cavaleria aliat` a fost serios decimat` an timpul unui contraatacvenit din partea unei brigade cuirasate .

Anc` o dat`, Wellington s-a retras an spatele culmii ii a ant`rit La Haye Sainte an timp ce prin\ul Bernhardt de Saxa-Weimar a recucerit Papelotte. Flancul st@ng era acum foarte sl`bit, dar flancul drept al lui Napoleon era de asemenea sf`r@mat. Wellington nu putea s` profite de aceast` situa\ie avantajoas` f`r` ajutorul prusacilor. Artileria continua s` trag` de ambele p`r\i ii lupta a continuat la Hougoumont an timp ce la St. Lambert, Lobau lupta ampotriva prusacilor.

3:00 pm - Stiind c` La Haye Sainte era o fort`rea\`-cheie, Napoleon a ordonat mareialului Ney s` o ocupe lovind puternic centrul de atac aliat. Prin fum, Ney a z`rit iiruri de solda\i r`ni\i de-ai lui Wellington merg@nd de-a lungul drumului spre Bruxelles. Crez@nd probabil c` britanicii se retr`geau, a ordonat cavaleriei sale s` atace de-a curmeziiul c@mpului de b`t`lie spre culme. Infanteria lui Wellington se aliniase an form` de careuri an spatele culmii pentru a-i ant@mpina iar artileria aliat` s-a aliniat an fa\a acestora, l`s@nd tunarilor posibilitatea de a continua focul p@n` an ultimul moment posibil, iar apoi s` se refugieze dincolo de careuri. Forma\ia lui Wellington a r`mas ferm` pe pozi\ie, iar cavaleria francez` a avut un impact minor mai ales c` rezervele de infanterie ale lui Ney erau sl`bite de luptele cu prusacii. Si artileria francez` a trebuit s` anceteze focul pentru c`, dac` ar fi continuat, ar fi provocat tot at@tea pagube de partea lor ca ii de partea inamicului. Wellington nu dispunea de o cavalerie ii de o artilerie de excep\ie, dar a contraatacat trimi\@ndu-ii rezervele de cavalerie antre careurile de infanterie.

An ciuda faptului c` au trimis mai mult` cavalerie la atac, francezii au trebuit s` se retrag` p@n` la urm`. Cu toate acestea, o for\` de infanterie a reuiit s` captureze La Haye Sainte, pe care Wellington a fost incapabil s` o ant`reasc`. Aceasta ansemna c` artileria francez` era capabil` s` se alinieze chiar sub culme, f`c@nd ca infanteria aliat` s` devin` \int` vie an momentul an care ap`rea deasupra culmii. Ney i-a cerut ant`riri lui Napoleon. “Niite trupe!”, i-a r`spuns acesta, “De unde s` \i le aduc? Vrei cumva s` creez vreo c@teva?” An acest timp Napoleon era tot mai angrijorat din cauza prusacilor, care continuau s` avanseze ii tocmai capturaser` Plancenoit. Disperat s`-i opreasc` s` se al`ture lui Wellington, el a decis s`-ii trimita Garda Imperial` s` recucereasc` mai ant@i Plancenoit, iar apoi s` trimit` restul s` lupte ampotriva trupelor lui Wellington.

7:00 pm Grupul m`ri`luia an eialon peste c@mpia dintre Hougoumont ii La Haye Sainte. Trupele de l@ng` Hougoumont erau deja decimate de focurile for\elor aliate, dar cele de pe partea fermei La Haye Sainte, cucerit` de francezi au reuiit s` str`pung` trupele aliate ii s-au andreptat spre culme ii dincolo de ea. For\ele aliate ai aiteptau ii, cu toate c` Garda a p`truns p`n` la linia din fa\`, brigada lui Maitland aflat` an rezerv` i-a luat prin surprindere, ascunz@ndu-se an porumb. Garda s-a destr`mat, unii din ei form@nd careuri an centrul c@mpului de lupt` pentru a-i bloca pe alia\i s` anainteze ii pentru a acoperi retragerea de pe c@mp a Amp`ratului lor. Era prima oar` c@nd Garda Imperial` a fost silit` s` se retrag`. Ascult@nd ordinele lui Wellington care i-a v`zut pe prusaci avans@nd an st@nga lui, alia\ii au n`v`lit an jos de pe culme ii au anfr@nt cu succes Garda. Prusacii au recucerit Plancenoit ii Papelotte.

9:00 pm Blücher l-a ant@lnit pe Wellington la La Belle Alliance. O cavalerie prusac` proasp`t` a urm`rit retragerea francezilor. Blücher a dorit s` numeasc` b`t`lia “La Belle Alliance”, dar Wellington a insistat asupra unei tradi\ii a lui, ca lupta s` fie denumit` dup` locul unde ii-a petrecut noaptea de dinaintea b`t`liei, Waterloo.

De ce a fost anvins Napoleon?

Wellington a descris victoria lui ca pe ceva c@itigat la limit`. B`t`lia a fost str@ns` ii fiecare din p`r\i ar fi putut anvinge, dar greieli de comunicare, de coordonare ii de apreciere au dus, an final, la anfr@ngerea francezilor.

Comunicarea a fost cheia. Cel mai rapid mod de comunicare a fost cel de a trimite c`l`re\i, dar aceasta a ansemnat o ant@rziere an ducerea la andeplinire a instruc\iunilor iI mai era iI o ians` mare ca acestea s` fie interceptate iI s` nu mai soseasc` niciodat`. Dat fiind num`rul de trupe implicate, precum iI distan\ele mari, rezultatele erau poten\ial fatale an cazul an care comunicarea ar fi dat grei. Ney nu a reuiit s` ocupe Quatre-Bras pentru c` a am@nat atacul, aitept@nd noi ordine. An mod similar, corpurile de armat` d’Erlon nu au reuiit s` an\eleag` ce se petrece an realitate la ocupe Quatre-Bras sau la Ligny din cauza unei confuzii an transmiterea ordinelor. Napoleon nu a avut nici un sistem care s` al asigure c` ordinele au fost recep\ionate.

Erorile de comunicare, coordonare ii apreciere au dus, an final, la anfr@ngerea francezilor. u4y3ys

Napoleon nu a fost prea genial nici an alegerea conduc`torilor. Despre Grouchy se itia c` era un mare general, dar a fost dep`iit de func\ia de mareial. El a dat dovad` de prea pu\in` ini\iativ` iI a fost prea ancet an urm`rirea prusacilor, d@ndu-le timp s` se regrupeze. Nu a reuiit s`-i \in` pe prusaci departe de ceilal\i alia\i, cu toate c` intrase an lupt` cu prusacii la Wavre, el nu a reuiit s` opreasc` dispunerea an forma\ie de lupt` a unui corp de armat`. B`t`lia de la Wavre a continuat p@n` c@nd i-a anfr@nt pe prusaci dar, an timpul acela, Napoleon era pe drumul de antoarcere spre Paris.

Ney s-a dovedit de asemenea nesigur ca ii lider rat@nd situa\iile de care putea profita an lupta de la Quatre-Bras, iar apoi, la Waterloo, conduc@nd cavaleria, f`r` suportul infanteriei ii al artileriei.

Vremea a jucat de asemenea un rol important, determin@ndu-l pe Napoleon s` am@ne atacul principal p@n` la ora 1 pm, pentru a l`sa p`m@ntul s` se usuce. Cu c@t p`m@ntul era mai noroios, cu at@t armatei ai era mai greu s` se deplaseze pentru c` picioarele ii ro\ile se cufundau an noroi, iar oamenii ii animalele oboseau mai repede. Mai r`u, muschetele s-au umezit ii nu mai tr`geau bine. Dac` Napoleon ar fi atacat mai devreme, prusacii nu ar mai fi fost at@t de aproape de c@mpul de b`t`lie, iar rezultatul ar fi putut fi altul. Cu toate acestea, cum prusacii erau departe de c@mpul de b`t`lie, noroiul a ant@rziat anaintarea lor cu c@teva ore.

An final, Amp`ratul trebuia s`-ii asume responsabilitatea pentru anfr@ngere. El era conduc`torul general ii judec`\ile sale greiite au dus la eiec. El era de asemenea prea ancrez`tor, poate chiar arogant, crez@nd c` va putea s` rec@itige pozi\ia de tar` conduc`toare a Fran\ei ii c` ai va anvinge pe alia\i.

Cosecin\e

Anfr@ngerea suferit` de Napoleon la Waterloo a ancheiat domnia celor 100 de zile, el a fost exilat pe insula Sf@nta Elena, unde a murit an 1821.
Blücher a fost anfr@nt de c`tre Davout, ministrul de r`zboi, an timp ce ancerca s` ajung` cu armata sa la Paris.
Wellington a luptat pentru ultima oar` la Waterloo ii a devenit erou an antreaga Europ`. A fost comandant ief an timpul ocup`rii Fran\ei ii a pledat pentru un acord de pace c@t mai pu\in aspru pentru Fran\a. A organizat amprumuturi pentru a ajuta finan\ele franceze s` se refac` ii a andrumat retragerea trupelor dup` trei ani. S-a antors an Anglia an 1818 ii a devenit prim ministru an 1828.