Dupa cum am mai spus, chiar din veacul al XVI-lea suzeranul otoman incepuse sa numeasca domnitori in Principate, fara invoirea boierilor, adica fara a fi „alesi de tara", in veacul al XVII-lea practica devine curenta. Asa ajung la domnie cateva dinastii straine, dintre care una, de pilda, se va impamanteni foarte repede: Ghiculestii. in 1658, Gheorghe Ghica, albanez ajuns boier mol¬dovean sub Vasile Lupu, si el de origine albaneza, e impus boierilor ca domnitor de marele vizir Mehmed Koprulii — el insusi de origine albaneza, insa albanez musulman, pe cand Ghica era crestin. Va domni, scurta vreme, in Moldova si in Muntenia, si ii va urma fiul sau, Grigore I (Grigorascu Voda); vor fi mai multi din aceasta familie in veacul urmator, in epoca zisa „fanariota", despre care vom vorbi indata, si inca trei in veacul al XIX-lea, cand vor fi atat de bine impamanteniti prin casa¬toriile lor cu femei din vechea boierime si prin atitudinea lor patriotica, incat vor fi considerati ca „domni pamanteni", in opozitie cu domnii fanarioti. m4f5fn

Au fost de asemeni doi domnitori Duca, in secolul XVII, greci de origine obscura, si doi Rosetti, in secolele XVII si XVIII, dintr-un neam ilustru la Constantinopol (la noi li s-a zis un timp Ruset sau Rusat: Antonie Voda Ruset).

Nu va mai incarc memoria cu alte nume, dar retineti ca, in general, in veacul al XVII-lea Poarta isi per¬mite sa numeasca domni in Principate fara a mai cere invoirea boierilor, astfel incat inceputul perioadei fanario¬te n-a fost resimtit ca o schimbare de regim.
inainte de a ajunge la epoca fanariota, trebuie vorbit despre doi ultimi si ilustri domni pamanteni in Tara Romaneasca, Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu, si despre unul in Moldova, Dimitrie Cantemir.