Al doilea element, patrunderea protestantismului, e un fenomen de dimensiune europeana — si, mai tarziu, mondiala, caci o data cu reforma Bisericii ceruta, de Martin Luther incepe cu adevarat o noua faza in istoria intregii civilizatii occidentale. t1v11vo
Primele efecte ale miscarii initiate de Luther vor fi politice; pe masura insa ce protestantismul se va intinde, vor aparea schimbari profunde in mentalitati, in cultura, si chiar in economie, caci s-a putut sustine cu argumente destul de convingatoare ca mentalitatea protestanta a jucat un rol hotarator in nasterea capitalismului.
Pe plan politic, mai bine de o suta de ani se vor purta razboaie in toate tarile occidentale, mai cu seama in Germania si Franta, intre catolici, care reprezinta inca majoritatea populatiei, si protestantii care sunt din ce in ce mai numerosi si se revolta impotriva anumitor greseli ale papalitatii.
Interesant, din punctul de vedere, sa spunem, al filo¬zofiei istoriei, e sa vedem ca incetul cu incetul, cand se impart intre catolici si protestanti aceste tari din Occident, aproape toate tarile protestante vor fi de origine ger¬manica si aproape toate tarile de origine latina vor ramane catolice. Se poate deci observa ca elementul etnic are o anumita greutate, un anumit impact asupra alegerilor culturale si religioase pe care le facem. Au fost exceptii, bineinteles: in Elvetia, de pilda, exista populatii franco-fone care sunt protestante, iar in Germania o parte care a ramas catolica, in Bavaria, pe Valea Rinului, dar, in genere, linia de despartire intre catolicism si protes¬tantism a avut o baza etnica.

Ce se intampla cand protestantismul ajunge si in estul Europei? La un moment dat e cat pe ce sa devina protes¬tanti si polonezii, in Cehia (unde aparuse cu un veac inainte un mare reformator, San Hus, condamnat ca eretic de conciliul de la Konstanz si ars pe rug in 1415, ceea ce provocase un lung razboi civil cu repercusiuni pana in tarile noastre) s-a dat o mare lupta intre catolici si protes¬tanti. Si la noi, in Transilvania, elementul etnic va juca un rol determinant. Astfel, una dintre bisericile protestante, cea luterana, va avea castig de cauza in lumea sasilor, iar calvinismul, care se naste in Elvetia francofona, initiat de un francez, Calvin, se dezvolta la secui, pe cand multi din¬tre magnatii unguri raman catolici; desigur, masa populara romana e ortodoxa. Asa se face ca la mijlocul veacului, in Transilvania intalnim patru religii, sau, mai corect, patru ramuri ale crestinismului. Dar iata ca apare si o a cincea: se raspandeste in Ardeal o credinta, persecutata in alte tari pentru erezie, anume antitrinitarismul, care refuza notiu¬nea de Sfanta Treime, in Transilvania, din pricina con¬fuziei politice, exista si o oarecare lipsa de constrangere. Asadar, in veacul al XVI-lea asistam la un fenomen intere¬sant: Transilvania apare unui observator superficial ca un fel de oaza de toleranta religioasa, unde pot conlocui, fara sa fie siliti sa-si schimbe religia, catolicul, protes¬tantul luteran, protestantul calvinist si cel unitarian. Aceste patru credinte erau numite recepta, adica admise oficial, protejate, in schimb, ortodocsii romani erau doar tolerati, tacit. De ei nu se va preocupa deocamdata nimeni, pana isi vor da seama curia romana si Habsburgii ca masa romana ortodoxa putea fi folosita ca aliat impotriva protestantismului.