In istroria colonizarilor grecesti relatiile cu Egiptul faraonic reprezinta un caz aparte. In acest regat cu o populatie densa si ostila strainilor, nu le-a fost cu putinta grecilor sa puna bazele unor colonii propriu-zise. Totusi in secolul VII I.Hr., un mare numar de mercenari greci sunt recrutati si participa la eliberarea tarii de sub jugul asirian. Documentele ii prezinta drept niste razboinici redutabili care au lasat multe urme ale trecerii lor pana in sud in Nubia (Sudanul de astazi). b8u21ui
La inceputul sec. VI i.Hr. grecii din Ionia si din insula Egina primesc drepul de folosinta a unui port si a teritoriului apropiat punandu-se bazele orasului NAUCRATIS. Faraonii le acorda un statut privilegiat, cu obligatia de a nu-si imbarca si a nu-si debarca marfurile decat in locul respectiv. Egiptenii schimba grau, sare, papirus, in si canepa pe tesaturi, ceramica si argint. Concesionarea dureaza pana la cucerirea persana in 525 i.Hr. , data dupa care orasul decade.
Naucratis a fost locul in care grecii au venit in contact cu o civilizatie cel putin la fel de evoluata cu a lor. De aici s-a inspirat Tales din Milet in demonstratiile sale geometrice; Pitagora a locuit si el un timp aici. Marile curente ale gandirii grecesti isi au sorgintea din preluarea multor elemente egiptene.

7. Histria

Tinutul Dobrogei a fost sediul unor formatiuni politice getice cu centrul in partea de rasarit a Lacului Babadag inca din prima jumatate a sec. VII i.Hr. Primii colonisti miletani au tinut seama de puterea acestora, impantarea facandu-se cu acceptul conducatorilor locali . Histria a fost intemeiata la 625 i.Hr. pe campia litorala la vest de valea raului Nuntasi. Cetatea s-a instalat pe o stanca aflata la marginea campiei si pe care colonistii au utilizat-o ca acropola. Aici se afla zona sacra cu templele lui Zeus si al Afroditei. In apropiere se afla piata (agora) inconjurata de cladirile oficiale. Micul golf din sud (azi inghitit de nisip) adapostea unul din cele doua porturi ale cetatii. La cateva sute de metri spre vest, era asezarea civila formata din retele stradale rectangulare. Un zid de aparare inconjura cartierul. Histria avea un teritoriu rural intins, apa potabila fiind captata de la 22 km.. Incepand cu sec VI i Hr. , Histria cunoaste o exceptionala inflorire, cand activitate de constructii in zona templelor ia avant. Din sec. V i.Hr. incepe emiterea monedei de argint proprii (Pe avers chipurile lui Castor si Polux, iar pe revers vulturul de mare si delfinul). Marfurile histriene patrund adanc in lumea getilor si incep sa fie imitate de mesterii locali . Marea invazie a scitilor catre anul 500 i.Hr. facea ca orasul sa decada. Urmatoarea perioada de inflorire va veni in epoca romana.