|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Formarea principatului Transilvaniei | ||||||
|
||||||
Sistemul politic al principatului. k9f10fx 1 ...,, harum trium parcium, ut puta Nobilium, Saxonum, vel Siculorum ...inter
partibus suprascriptis Nobilium, Saxonum et Siculorum, pars partem in subsidium
invocavertit’’... Continutul social-juridic al celor trei natiuni . Continutul social-juridic al celor trei natiuni ni-l dau textele repetatelor
innoiri ale uniunii celor trei natiuni.Ni-l da mai intai chiar actul uniunii
de la 1437.Cele doua parti contractate au facut atunci “uniunea frateasca”
pentru a se ajuta una pe alta ori de cate ori s-ar abate vreo “navala”
dusmana, vreun atac sau vrajmasie de orice fel asupra vreuneia dintre ele.Acest
prim act invoca doar imprejurari grave, arduas causas, impotrivire tuturor dusmanilor
tarii, fara vreo precizare5. Dar ca urmare a uniunii facute, in ianuarie 1438
nobilii si secuii din tabara de la Cluj chemau in ajutor grabnic pe sasi “pentru
starpirea neleguitilor tarani”.Iar conventia dintre nobili si sasi din
tabara de la Turda, din 2 februarie 1438, care reafirma uniunea,marturiseste
clar: la Capalna nobilii, sasii si secuii s-au intrunit sa se sfatuiasca cum
sa apere “aceste parti ” (Transilvania) “impotriva cutezantei
si razvratirii blestematilor de tarani prin strivirea si nimicirea lor”
si “impotriva navalelor cumplitilor turci”.Nobilii cu sasii fac
din nou “aceasta unire si fratie” ca nobilii sa alerge in ajutorul
sasilor daca ar fi atacati de turci, iar sasii “sa alerge degraba impotriva
dusmanilor si potrivnicilor nobililor, mai ales ca sa zdrobeasca cutezanta blestematilor
de tarani” (ad conterendum nefandissimorum rusticorum proterviam) 6.E
limpede : uniunea e provocata de rascoala taranilor si se indreapta in primul
rand impotriva taranilor.Sensul ei este, deci, in primul rand, intern, social,
de clasa, si numai in al doilea rand extern, de aparare impotriva turcilor.Actul
nici nu e prelejuit de vreo navala turceasca, si impotriva turcilor erau ridicati
doar si taranii. 5 Hurmuzaki-Densusianu , I/2, p. 621-622 In intales social-politic deci natiunea se restrange, ingusteaza viata politica la trei natiuni, si mai precis la clasele lor suprapuse.Cat priveste pe romani, natiunile politice includeau nobilimea romana in natiunea nobililor, dar lasau pe dinafara pe nenobili si, fireste, iobagimea. Constituindu-se principatul, nobilimea nu mai are in spatele ei totalitatea nobilimii ungare si nici puterea regala, ea are tot mai mult nevoie de sprijinul celorlalte doua natiuni.Iar pe acestea le obliga preponderenta puterii nobilimii pe care se intemeia principatul.Disensiunile, rivalitatile, luptele dintre cele trei natiuni trebuie sa se reduca, sa se supuna unei ardente necesitati. 7 Mon.Com . R.Trans., II, p. 231-232. Cu aceasta se stabileau la patru religiile legale, catolica, calvina, luterana
si unitariana, care cu termen latin se vor numi apoi receptae.Dieta din 1595
le numeste asa (recepta religiok). Ele erau religiile celor trei natiuni etnice,
ale ungurilor, secuilor si sasilor. Sistemul politic al principatului. In Transilvania distinctiile, diferentierile sociale sunt mereu dublate cu
distinctii, diferentierile dintre popoare. Procesul de evolutie sociala aci
se intreteste si cu un proces de evolutie nationala. Aci asuprirea sau lupta
sociala, se impleteste mereu si cu o asuprire sau o lupta nationala. Prin natura
subiectului trebuie sa urmarim aci acest al doilea proces. La distinctia etnica se adauga distinctia lor religioasa. Ei sunt credinciosii religiei ortodoxe, care-i desparte categoric de catolicismul adoptat de celelalte popoare ale tarii. Cad in cealalta mare zona religioasa, nu numai distincta ci si adversa, care-i leaga de masa mare a poporului roman, de aceeasi credinta, si de lumea ortodoxa. Ierarhic chiar, ei sunt supusimitropoliei Tarii Romanesti, si prin ea Patriarhiei din Constantinopol, spre deosebire de catolici care graviteaza spre scaunul papal. S-a creat aici nu numai o deosebire intre confesiuni, ci si o opozitie intre “crestini” si “schismatici”. Separatia se mentine in asa masura, ca in raport cu catolicismul celorlalte popoare, ortodoxia ramane religia distinctiva a romanilor, “legea romaneasca”. Rezistand si Reformei, ea ramane legea romaneasca si in raport cu confesiunile nou-nascute de pe urma ei. Drept urmare a acestor distinctii si orientari, romanii se disting si cultural, sunt legati de cultura comuna romaneasca, legata la randul sau de cultura bizantino-slava, spre deosebire de a celorlalte popoare de aici, legata de cultura apuseana. Notiunea de natiune romana. In textele documentare si cronicaresti mai vechi si romanii apar mai obisnuit sub numele de romani (valachi).Iar cand sunt calificati, sunt nu-miti populus, gens, ca si alte popoare. Sunt pusi in randul lor obisnuit fara vreo subordonare calitativa. De pilda, in 1291 Andrei al II-lea tinea la Alba Iulia adunarea cu “toti nobilii, sasii, secuiisi romanii din partile Transilvaniei” (universis nobilibus, Saxonibus et Olachis in patribus Transilvanis)9. Un act de danie al regelui Sigismund pentru banul Severinului din 1387 despre romanii rasculati se exprima : gentem grandem Olachalem 10. Termenul de natiune li se aplica si lor, ca si natiunilor politice, numai in secolul al XVI-lea. Dar nu li se aplica deloc cu aceeasi consecventa. Si nu li se aplica decat in sens etnic. Evident, pentru a nu pune si natiunea romana in vreun fel in randul natiunilor politice. Reforma, care a tulburat adanc religia catolica si a dat nastere aci la inca trei religii, n-a lasat necercetati nici pe romani.Dupa ce religia lor or-todoxa a fost atata timp incercata de catolicism, un nou val de prozelitism vine sa-i puna la incercare rezistenta.Mai ales principii pun mult zel in castigarea romanilor pentru calvinism, spre a largi baza puterii centrale si a usura lupta in exterior.In acest scop ei cauta sa dea bisericii romanesti din Transilvania o ierarhie proprie, rupta de a tarilor romanesti, sa supuna aparatul bisericesc romanesc episcopilor calvini, sa castige prin avantaje si promisiuni preotimea si apoi prin ea, masele populare. Reforma n-a putut face cuceriri nici adanci, nici durabile.Cuceririle ei religioase, in afara de introducerea limbii romane in biserica, au ramas neesentiale, superficiale, nestatornice, s-au rezumat mai mult la varfurile ierarhice si la inovatii formale.Calvinismul, cu toate eforturile princiare, n-a putut castiga poporul roman din Transilvania, nu l-a putut rupe de masa mare a ortodoxiei, a reusit doar sa desprinda inca un lot din nobilimea romaneasca.Reforma a reusit mai curand sa accentueze caracterul national al ortodoxiei.Preotimea insasi, amagita de posibilitati-le de ridicare pe care le intrevedea, dezamagita, va spori si ea rezistenta. In raporturile dintre ortodoxie si religiile oficiale se accentueaza repulsia reciproca.Dar se accentueaza si atitudinile de dispret pentru romani, ca neam, pentru starea lor de supusi, pentru “inferioritatile” lor, pentru moravurile lor.Incep chiar insinuari la adresa originii lor daco-romane, care altfel este unanim afirmata, la originile inalte ale unui popor care acum traieste pe treapta servitutii. In secolul al XIV-lea, stabilindu-se sistemul politic al Transilvaniei intemeiat pe trei natiuni si patru religii recepte, se contura mai bine si “natiunea romana” lasata pe dinafara lui, se preciza fara echivoc totalita-tea ei, se adancea separatia. 9 DIR Trans ., XIII/II, p. 369, 509 |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
|