Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. El a tr?it ?ntre anii 1480 ?i 1521. A fost un nobil portughez s?rac ?i a luat parte ?ntre anii 1505 ?i 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. Mai t?rziu el a luat parte la expedi?iile portugheze din Africa de Nord, unde a fost r?nit. ?ntors ?n patrie, a cerut regelui o avansare ne?nsemnata ?n serviciu, dar a fost refuzat. El a propus un proiect de expedi?ie pentru a ajunge dinspre vest ?n insulele Moluce. Proiectul a fost respins. b6t8tu
Jignit, Magellan ?i-a p?r?sit patria, plec?nd ?n Spania. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro ?i s-au prezentat la Sevilla ?n fa?a Consiliului pentru Indii ?i au declarat c? insulele Moluce (principalul izvor al boga?iei portugheze) trebuie s? apar?in? Spaniei,deoarece se afla ?n emisfera apuseana, spaniola (?n baza ?mp?r?irii lumii din 1494), dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie s? se ajung?, pentru a nu trezi b?nuial? portughezilor, dinspre vest,?i anume prin Marea de Sud, descoperit? ?i anexata de Balboa la posesiunile spaniole. Magellan a demonstrat cu foarte mult? putere de convingere c? ?ntre Oceanul Atlantic ?i Marea de Sud trebuie s? existe o str?mtoare. Magellan si Faleiro au cerut la ?nceput acelea?i drepturi ?i privilegii care fuseser? f?g?duite la timpul s?u lui Columb. Dupa ?ndelungi tocmeli cu consilierii regelui, care ?i-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse, precum si dup? oarecare concesii f?cute de portughezi, s-a ?ncheiat cu ei o conven?ie. Regele Carol I s-a obligat s? echipeze pe socoteal? tezaurului cinci corabii ?i s? asigure expedi?iei provizii pe doi ani.
Chiar ?nainte de plecare, Faleiro a renun?at la c?latorie, astfel ?ncat Magellan a r?mas singurul ei conduc?tor. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone).

La staruintele Consiliului pentru India, care nu avea ?ncredere deplin? in portughezul Magellan, capitani ai celorlalte corabii au fost numi?i spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone)- Juan Cartagena, pe Concepcion (90 tone)- Gaspar de Quesada, pe Victoria (85 tone)- Luis de Mendo- za, iar pe Santiago (75 tone)- Juan Serrano. Echipajul ?ntregii flotile se cifra la 239 de oameni. Pe bords se mai aflau 26 de oameni care nu primeau sold?; printre ace?tia era ?i t?n?rul italian Antonio Pigafetta, care a devenit istoricul primei expedi?ii ?n jurul lumii. Deoarece el nu era nici marinar, nici geograf, un izvor foarte important ?l constituie ?nsemn?rile din jurnalele de bord ale vaselor, pe care le ?inea Francisco Albo.
Descoperirea Patagoniei. Iernatul si rascoala
La 20 septembrie 1519, escadra ie?i din gurile fluviului Guadalquivir ?i se ?ndrepta prin insulele Canare, spre sud-vest, c?tre t?rmurile Braziliei.?n timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare ?i corabiile din flotila sa, de?i de tipuri diferite, nu s-au ratacit niciodat? una de alta. Ne?n?elegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au ?nceput foarte cur?nd. ?ndata ce flotila s-a ?dep?rtat de insulele Canare, Cartagena a pretins ca Magellan s? se sf?tuiasca cu el la orice schimbare a ?tinerariului. Dar portughezul i-a raspuns lini?tit si m?ndru: "Datoria domniei voastre este s? urma?i ziua steagul meu, iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele".
La sf?r?itul lunii noiembrie, escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud, iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla ?n dreptul estuarului La Plata. Mai departe spre sud se ?ntindea un pamant necunoscut. Magellan s-a ?ndreptat spre sud. La 1 aprilie 1520, c?nd ?n emisfera sudic? s-a anun?at sosirea iernii, Magellan a hotarat s? se opreasc? pentru iernat ?n micul golf San Julian, ?n dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudic?. El a adus ?n golf patru din corabiile sale, iar vasul s?u, din precau?ie, l-a ancorat la ie?irea din golf ?n ocean. ?n timpul iernii trei dintre comandan?ii vaselor s-au r?sculat ?mpotriva lui Magellan, dar acesta a reu?it s?-i ?nving? ?i i-a pedepsit cu cruzime. Quesada a fost decapitat, corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai ?nainte) a fost ciopartit, iar Cartagena si un preot rebel au fost debarca?i pe coasta pustie. Ceilal?i rebeli au fost ?nsa cru?a?i. ?n mai corabia Santiago a fost trimis? ?n explorare spre sud dar s-a sfaramat de st?nci iar echipajul a reu?it cu greu s? se salveze. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. Ei au fost numi?i patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari).
Descoperirea stramtorii Magellan
La 18 octombrie escadra a pornit spre sud, de-a lungul t?rmurilor Patagoniei. ?nainte de a ie?i ?n larg Magellan a declarat c?pitanilor c? va c?uta la sud o strimtoare intre Oce-anul Atlantic si Marea de Sud si c? v? va coti spre r?s?rit numai ?n cazul c?nd nu va g?si str?mtoarea pana ?n dreptul paralelei de 75 grade. Str?mtoarea ce ducea spre apus a fost descoperit? dupa trei zile, la 21 octombrie 1520, dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudic?, dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic, pana atunci necunoscut? a Americii de Sud, pe o distan?? de peste 4000 km, ?ntre 34 ?i 52 grade latitudine sudic?, descoper?nd cu acest prilej toate golfurile de pe aceast? coast?.
?ndata ce escadra a cotit spre vest Magellan, a trimis ?nainte doua corabii ca s? cerceteze daca nu exist? ?n aceast? direc?ie vreo ie?re ?n largul m?rii.?n timpul nop?ii s-a dezl?n?uit o furtun? care a durat doua zile. Corabiile trimise ?nainte erau amenin?ate s? se sf?r?me de st?nci. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o str?mtoare ?ngust?, s-au ?ndreptat spre ea si au ajuns ?ntrun golf destul de larg. Ei si-au continuat drumul prin acest golf ?i au observat o alta str?mtoare, dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. Atunci capitanii celor doua vase au hot?r?t s? se ?ntoarc?. Totu?i,ie?irea ?n Marea de Sud era inca departe. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a v?zut dou? canale. El a trimis spre sud-est cor?biile San Antonio ?i Conception iar spre sud-vest o barc?. "Oamenii trimi?i ?n barc? s-au ?ntors dupa trei zile cu ?tirea c? au vazut un cap ?i o mare deschis?.La auzul acestei ve?ti capitanul-general a pl?ns de bucurie ?i a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit, ast?zi capul Pilar).
Trinidad ?i Victoria au p?truns ?n canalul de sud-vest ?i au r?mas acolo ancorate patru zile, apoi s-au ?napoiat, pentru a se al?tura celorlalte dou? corabii. Dar nu au gasit dec?t corabia Conception, care se desp?rsise de San Antonio: ea nimerise unde str?mtoarea se ?nchidea (golful Inutil ) ?i s-au ?ntors ?napoi. San Antonio a ajuns ?ntr-un alt golf ?nchis; la ?napoiere nega?nd escadra la locul ei, ofi?erii s-au r?sculat din nou, au ales un nou capitan ?i s-au ?ntors ?n Spania. Pentru a se justifica, dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tr?dare ?i au fost crezu?i.Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului, iar so?ia ?i copilul lui au murit cur?nd ?n mizerie. Dupa fuga cor?biei San Antonio lui Magellan nu-i mai r?m?seser? dec?t trei vase, iar efectivul echipajului sc?zuse mult.
Navig?nd mai departe de-a lungul ??rmului nordic al str?mtorii Patagoniei, care se ?ngusta mult, Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest merg?nd parca pe fundul unei pr?pastii ?ntre mun?i. Mun?ii ?nalti de peste 1000 de metrii ?i ??rmurile golase ale str?mtorii p?reau pustii, dar la sud se vedeau ziua trambe de fum, iar noaptea, focuri. Magellan a denumit aceste meleaguri "?ara Focurilor" (?ara de Foc ?n zilele noastre ). Dupa 38 de zile de la ?ntrarea ?n str?mtoare Magellan a g?sit Capul Dorit (azi Capul Pilar), l?ng? ie?irea spre Oceanul Pacific din str?mtoarea Magellan.
Prima traversare a Oceanului Pacific
La 28 noiembrie 1520 Magellan a ie?it din stramtoare (care are o lungime de 550 km) ?n largul oceanului, conduc?nd cele trei corabii ce ?i mai r?m?seser? prin Marea de Sud. La 1 decembrie,?n dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudic?, s-a observat pentru ultima oar? p?m?nt (probabil o insul? din arhipeleagul Chilian ). "Am ie?it din str?mtoare ?i am ajuns pe ?ntinderile m?rii Linistite. Timp de trei luni ?i dou? zeci de zile am mers f?r? pic de hrana proasp?t?. Ne hraneam cu pesme?i, dar ace?tia se transformaser? ?ntr-un fel de pulbere amestecate cu viermi ... Mirosea tare a urina de ?obolan. Beam o ap? galben?, statuta. M?ncam de asemenea piele de bou. O ?nmuiam patru zile ?n ap? de mare, apoi o puneam pe c?rbuni ?ncinsi pentru c?teva minute ?i o m?ncam.Adesea ne hr?neam cu rumegu?. ?obolanii se vindeau cu jum?tate de du-cat bucata, dar nici la acest pre? nu-i puteai dob?ndi". Aproape tot echipajul era bolnav de scorbut,19 oameni au murit.Din fericire vremea a fost bun? tot timpul, de aceea Magellan a ?i dat oceanului denumirea de Pacific. Travers?nd Oceanul Pacific escadra lui Magellan a str?batut cel pu?in 17 000 km, din care o mare parte ?n apele Polineziei de sud ?i Microneziei, unde sunt presarate nenumarate insule mici. Este uimitor c? ?n tot acest timp calatorii n-au ?ntalnit dec?t "dou? insulite pusti, pe care au g?sit doar pas?ri ?i copaci".
La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipeleagul insulelor Mariane). Zeci de luntri ale b??tina?ilor au ie?it ?n ?ntampinarea str?inilor "Sunt saraci, dar foarte ?ndemanatici ?i mai cu seama ho?i foarte iscusi?i ?i de aceea am denumit insulele acelea Insulele Ho?ilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta.
?n dimineata zilei de 16 martie 1521, dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km, in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica, escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine.
Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari, ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa, mult mai larga decat Oceanul Atlantic.Intr-adevar, Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva, pe cand lui Magellan i-au tre-buit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni, desi a avut o vreme minunata si vant prielnic.
Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat, ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic.
Moartea lui Magellan
Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri, le adu-ceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. Magellan a denumit arhipeleagul "San Lazarus". Du-pa cateva zile escadra a pornit spre sud-vest si s-a oprit pe insula Camiguin. Magellan a observat ca sclavul sau, malaezul Enrique, se intelegea cu localnicii in limba sa materna. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza, adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ", daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei, si sclavul sau Enrique, originar din Sumatra, au incheat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii.
In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipeleagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de cud-est). In insula Cebu, Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521, el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina -cu sageti si sulite-. "Recunoscandu-l pe capitan, o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui ... dar el a continuat sa lupte cu darzenie, asa cum se cuvine unui cavaler glorios ... A incercat sa traga spada din teaca, dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate, caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. ..Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare ... Capitanul s-a prabusit cu fata in jos; in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand ... lumina noasra, bucuria noastra, adevaratul nostru conducator a pierit. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta).
Drumulspre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad
Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor. Doi dintre cei in-vitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg, punand stapanire pe ele. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oa- meni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari. De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere. Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni, ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor".
La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodeni din insula Tido-re. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare, nucsoara si alte mirodenii. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca, la sfarsitul acestora, ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul Pacific, spre Golful Panama), iar Victoria sa por-neasca spre apus, spre Capul Bunei Sperante.
In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud, spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. La 20 mai, Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi).
La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir, incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce.
Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul, dar din cauza ca cea mai mare parte din echi-paj era bolnav de scorbut, in octombrie 1522, s-a intors in insulele Moluce. Aici corabia a fost capturata de portughezi. S-au confiscat instrumentele de navighatie si jurnalul de bord. Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. Marinarii au fost inchisi in inchisori, unde cea mai mare parte au murit. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni, care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii.