Om politic, general si servitor latin. Fiu al C. Julius Caesar, praetor apoi guvernator al provincial Asia, nepot al lui Caius l7b13bj
Marius ; casatorit in 82 cu Cornelia, fiica lui Cinna (conducatorul popularilor), Caesar este gratiat in 82, dupa victoria optimatilor, de catre Sulla.
Anii urmatori (81-78) si-i petrece in diferite misiuni in Orient; revine la Roma dupa mortea lui Sulla, facandu-si debutul ca orator in procesele impotriva lui Cornelius Dolabella si C. Antonius.
Dupa anul 70 Caesar se indeparteaza de pozitiile aristocratiei senatoriale si se apropie de tabara popularilor, combatand, alaturi de acestia, politica optimatilor. Quaestor, Pontifex Maximus, praetor, apoi guvernator al Hispaniei Ulterior, Caesar incearca sa colaboreze cu Licinius Crassus si-l sprijina intre anii 67-62 pe Pompei. Revenit in iunie 60 la Roma reuseste, gratie abilitatii sale diplomatice, sa atenueze temporar rivalitatea dintre Crassus si Pompei si profita de opozitia inversunata a senatului fata de ratificarea masurilor adoptate in anii 64-63 de Pompei in Orient, pentru a incheia primul triumvirat.
Ales consul, Caesar adopta in 59 in ciuda opozitiei senatoriale, o serie de legi favorabile intereselor triumvirilor. In calitate de proconsul, obtine in 58 guvernarea, pe o perioada de 5 ani, a Galliei Cisalpine, a Galliei Transalpine si a Illyricumului. Casatoria in 59 a fiicei sale Iulia cu Pompei contribuie la intarirea legaturilor dintre cei doi oameni politici. Intrevedera de la Lucca din Etrulia dintre Caesar, Pompei, Crassus se incheie in aprilie 56 prin reinnoirea triumviratului si estomparea tensiunii reinstalate intre Crassus si Pompei. Se decide ca acestia doi sa ocupe in 55 consulatul, iar lui Caesar sa-i fie prelungita cu inca 5 ani autoritatea in provinciile sale.
Influenta de care se bucurau triumvirii la Roma face ca, in ciuda opozitiei senatoriale inversunate, planul de la Lucca sa fie transpus aidoma in practica. In 55 lui Pompei i se acorda pentru 5 ani guvernarea provinciei din Spania, iar lui Crassus, Siria. In 58, in calitate de guvernator al Galliei Narbonesis, Caesar profita de apelul lansat de galii amenintati de suebii lui Ariovist, pentru a initia cucerirea intregii provincii.
Dupa ce ii invinge pe helvetii din sud-estul Galliei, iese victorios din confruntarea cu Ariovist, care este obligat sa se refugieze peste Rin in Germania.

In 57 cucereste nordul si nord-vestul Galliei, reprima in anul urmator o rascoala a venetilor si morinilor, apoi anexeaza Aquitania. Cele doua expeditii organizate in 55 si 54 in Britannia, precum si traversarea Rinului in 55 si 53, cand intreprinde primele incursiuni romane in Germania, desi nu aduc castiguri teritoriale, starnesc un ecou la Roma sporindu-i popularitatea.
Marea rascoala din 52 a Galilor, sub conducerea arvenului Vercingetorix, pune in pericol intreaga cucerire, dar, gratie geniului militar al lui Caesar, fortele rasculatilor sunt infrante la Alesia. In 51 sunt reprimate ultimele rezistente, realizandu-se astfel cucerirea intregii Gallii, iar, Caesar incheie redactarea celor 7 carti ale lucrarii sale „Comentarii de bello Gallico”.
Moartea lui Crassus la Carrhae, intensifica framantarile sociale si politice la Roma, soldate cu lupte de strada intre populari si optimati si cu apropierea lui Pompei de pozitiile aristocratiei senatoriale, care solicita rechemarea lui Caesar din Gallia, duc, indeosebi dupa numirea lui Pompei „consul sine collega”, la instrainarea de Caesar si la creerea unei stari de incordare intre cei doi oameni politici. Incercarile lui Cicero de aplanare a conflictului care se profila, esueaza. In iarna anilor 48/47, Caesar este asediat impreuna cu Cleopatra, in citadela Alexandriei de partizanii lui Ptolemeu si numai sosirea unor intarii din Asia Mica ii permite sa obtina victoria in batalia de pe Nil (27 martie 47).
Revenit in Asia Mica, incearca sa recucereasca fostul regat al tatalui sau, il infrange pe Farnace II la Zela. In octombrie 47 soseste la Roma, la 28 decembrie debarca din Africa de Nord, unde pompeienii concentreaza o puternica armata, pe care Caesar o infrange la 6 aprilie 46 in batalia de la Thapsus.
Batalia de la Munda pune capat razboiului civil, Caesar ramanand unicul stapan al statului roman. Dupa ocuparea Italiei in primavara anului 49, Caesar este desemnat dictator, in anii 48, 46, 45, 44 este ales consul, in 48 dictator timp de un an, in 46 dictator pe 10 ani, ca in februarie 44 sa fie numit „dictator perpetuus” La 15 martie 44 Caesar este asasinat intr-o intrunire a senatului din Roma de o conjuratie de 60 de senatori in frunte cu Cassius Longinus si Iunius Brutus.
Om politic de geniala fantezie si o vointa de fier, diplomat subtil si lucid, organizator stralucit, inegalabil strateg si conducator de armata, Caesar ramane una dintre cele mai stralucite personalitati ale Romei antice si-si scrie numele alaturi de Alexandru Macedon si Hanibal, printre marii cuceritorii ai antichitatii.

Referat realizat de
Iusein Enis