k6u9up

Romanii nu au ajuns decat relativ tarziu sa prepare si sa consume painea; se pare ca abia la inceputul secolului al II-lea i.e.n. consumul painii a inceput sa se generalizeze.
Inainte de aceasta epoca ,in loc de paine , din grauntele decorticate sau zdrobite la rasnita se facea o fiertura (puls), un fel de terci mai consistent sau mai lichid dupa cum era destinat a se servi ca mancare sau ca bautura. Acestaera un fel de mancare "nationala"
TERCIUL
Aceasta fiertura se facea la inceput din mei sau din alacsi numai mai tarziu din grau,cu apa si uneori cu lapte;
Dar indiferent de ingredientele din care era facut terciul avea o deosebita valoare nutritiva. In cursul timpului au ibce put sa se introduca si alte alimente in compozitia lui,ca branza,miere si chiar oua .
Intermediara intre terci si paine a fost placinta sau coca de faina, care a jucat un mare rol in alimentatia romanilor
Pe masura ce ocupa un loc tot mai important in alimentatie , preparearea painii a tecut in grija gospodinei, a bucatarului, a roabelor,in cazul marior proprietati pe seama brutarului.
Prepararea painii presupune neconditionat prepararea fainii din cereale. Ea se obtinea in timpurile de demult cu ajutorul rasnitelor de mana (molac manuariac),apoi pe masura ce s-a extins consumul painii s-au dezvoltat morile puse in miscare cu tarctiune aimala magri sau chiar cai.
Pentru obtinerea unei faini de buna calitate era necesar ca aceearezultata din macinat sa fie cernuta. La inceput painea se facea di faina de orz ; cu timpul mai ales in orase si in casele celor bogati a fost inlocuita cu faina de grau.
LAPTELE
Laptele de capra ocupa locul al doilea in alimentatie , atat pentru valoarea laui nutritiva cat si pentru faptul ca , multumindu-se cu putin ,caprele isi aoniseau hrana si in regiuni sarace unde ofereau unei populatii nevoiase de fiecare zi.
Ultimul loc in alimentatie il ocupa laptele de vaca. Acest lucru se datoreste ,pe cat se pare , in primul rand faptului ca el era considerat mai putin nutritiv , in comparatie cu laptele de oaie si de capra. In al doilea rand se consuma putin lapte de vaca deoarece nu existau in Italia rase de vaci care sa produca lapte in mari cantitati. CASCAVALURILE SI BRINZITURILE
Acestea constituiau celmai important alimentderivat al laptelui. Prepararea acestui aliment era necsarasi pentru crearea rezervelor de alimente in vederea anotimpului de iarna , cand productia lapteluiera sazuta ,precum si in regunile izolate unde vanzarea laptelui proaspat nu era posibila in cantitati mari.
Pentru inchegarea laptelui proaspat se foloseau diferite substante vegetal, ca scoarta de smochin , flori de scaieti salbatici, seminte de brandusa etc.
Dupa ce se inchega, laptele era introdus intr-un cos inpletit de trestie pe care se punnea o greutate pentru scurgerea zerului , apoi se adauga sare.

MIEREA
Ca inlocuitor al zaharului ,miera avea nenumarate intrebuintari; in primul rand in bucatarie, la gatitul mancarurilor, dat fiind ca romanii aveau o adevarata slabiciune pentru o bucatarie in care prevalau mancrurile dulcisau indulcite cu miere. In cea mai mare masura era insa intrebuintata in preparate de cofetarie.
MASLINELE (olivac)
Erau un aliment de baza al romanilor ,atatprin vechimea lor pe solul italic, unde pomul a existat mai intai in stare salbatica si a fost de timpuri domestici, cat si prin varietatea formelor sub care erau consumate. De-a lungul intregii epoci romane ele erau folosite ca aliment de catre majoritatea populatiei romane, adica de catre tarani si saracimea oraselor.
Maslinele se consumau in cea mai mare parte conservate.conservarea lor se facea in sare, otet, drojdie rezultata din stoarcerea maslinelorpentru untdelemn (amurca) , in must fiert; in general toate aceste lichide erau condimentate cu plante aromate, in deosebi cu marar; lociutorii de pe litoralle conservau in apa de mare . Ele se mai conservausi sub forma unei turte care se facea din pulpa de masline bine stoarse si tocate, sarate si condimentatecu chimen, anason si marar.
SMOCHINELE(ficus)
Se consumau din cele mai vechi timpuri de catre oamenii de la tara ;ele se mancau in stare naturala, cand erau coapte si cu paine;erau deci un aliment de baza.

STUGURII(uvae)
Erau consumati proaspeti in mari cantitati, deci ii putem consiera ca aliment de baza. Daca in timpurile vechi , cand micii proprietari aveau un numar oare care de vite atarnate pe pomii di jurul caslor, strugurii constituiau pe toata durata anotimpului oarecum hrana zilnica, fiind consumati cu paine , mai tarziu, o data cu dezvoltarea marii proprietati in cadrul careia plantatiile vii ocupau o suprafata apreciabila, consumul stugurilor a luat proportii mai mari si la Roma si in general la orase.
FRUCTELE
Piersicile ,caisele ,ciresele etc.deprovenientadin provinciile orientale ale imperiului climatizatepe teritoriul Italiei in epoca de lea sfarsitul republicii s-au la inceputul imperiului,nu au ocupat un lo9c atat de important in alimentatia generala a romanilor; ele s-au limitat la cercurile suprapuseale societatii romane.
Fructele enumerate pana acum fac parte diin categoria fructelor carnoase, se mancau nu numai proaspete sau crude, ci se conservau pentru iarna ca rezerve alimentare.
Tot asa de frecventa, daca nu tot asa de veche, se pare sa fi fost conservarea fructelor intr-un lichid dulce, fructele se asezau in vase mai mari, chiupuri, apoi se turna peste ele vin dulce natural sau must fiert.
Nu asa de importante dar nici de uitat sunt migdalele, nucile, care erau rare ori considerate alimente de baza.
CARNURILE
1)Carnea de oaie
Era un aliment de bazafrecvent printre tarni si in deosebi intre munteni insa mai rar printre ceicare faceau parte din clasele inalte.
2)Carnea de capra
Se consuma curent in mediul rural, insa tot asa de putin ca si cea de oaie in cercurile suprapuseale societatii romane
3)Carnea de porc
A constituit din cele mai vechi timpuri unul din alimentele de baza pentru bucataria romana, in primul rand pentru mesele celor bogati .
4)Carnea de peste si de pasare
Carnea alba a fost din vechi timpuri consumata si gatita in diferite moduri.
Pestele era pescuit cu mare maiestrie cu mare si servit cu deosebita placere de catre membri claselor inalte.
Deoarece stim destule indici si stim multe informatii despre romani ne putem da seama de faptul ca detineau un inalt grad de rafinament si cunosteau foarte bine arta gatitului.

Bibliografie: Lascu Nicolaie,Cum traiau
Romanii, ed. Stiintifica

Onut Narcis cls IX-M.I. 4