Despre Sarmizegetusa Grandioasa capitala a regatului dac, construita probabil la mijlocul sec. I a. Chr., cuprindea in perimetrul sau cetatea, zona sacra si asezarea civila. d4z14ze
Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma ca zidurile ei, ridicate in tehnica "murus Dacicus", inconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectand configuratia terenului. Dupa cucerire, romanii au reamenjat cetatea, marindu-I suprafata, fara a respecta insa traseul zidurilor dacice sau tehnica de constructie a acestora.

La cca. 100 m est de cetate, pe doua terase, se afla zona sacra, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminandu-se intr-o piateta. In acest spatiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular si circular, unele fiind construite din piatra de calcar, iar altele din andezit.
Asezarea civila formata din cartierele de est si de vest, se intindea pe cateva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacica documentat pana in prezent. Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite, hambare, instalatii de captare si distribuire a apei potabile. Intr-una din aceste locuinte a fost descoperit celebrul vas ceramic cu stampila "DECEBALUS PER SCORILO".
Dupa victoria asupra dacilor, in urma sangeroaselor razboaie din anii 101-102 si 105-106, romanii au cantoinat temporar in cetate o garnizoana formata din detasamente ale
Legiunii IV Flavia Felix.

Sanctuarele-calendare

In cele ce urmeaza voi face o prezentare a sanctuarelor de la Sarmizegetusa dupa ce am citit cartea "Calendarul de la Sarmizegetusa Regia" scrisa de Stefan Bobancu, Cornel Samoila si Emil Poenaru. Desi majoritatea conceptiilor mele se bazeaza pe aceasta carte se va vedea ca nu sunt de acord decat cu cateva din cele spuse in acest studiu. Oricare opinie ar fi. Adevarat, oricine face cateva calcule pe baza sanctuarelor va vedea cat de exacte si originale sunt aceste calendare. Pe langa faptul ca dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichitatii acesta are o proprietate unica: anul incepe cu prima zi a unei saptamani si se termina in ultima zi a alteia.
In continuare se vor folosi urmatorii termeni: zi (24h), saptamana (o grupare de 6,7,8 zile), an (un ciclu variabil de aproximativ 360 de zile), sensul de parcurgere este ales cel trigonometric (anti-orar), lespede (paralelipiped), stalp (paralelipiped cu latura bazei tangenta la cerc mai mica decat a lespezii sau un cilindru acoperit cu teracota), calendar solar (calendarul urmareste evolutia soarelui pe cer), anul tropic (365.242198).

SANCTUARUL MIC ROTUND

Micul sanctuar rotund este alcatuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi, iar 101 sunt stalpi. Cei 101 stalpi sunt impartiti de cele 13 lespezi in 13 grupari in urmatoarea ordine: 8 grupe de 8 stalpi, 1 de 7 stalpi, 3 de 8 stalpi si una de 6 stalpi.
Micul sanctuar rotund intruchipeaza un calendar solar:
- 1 stalp = 1 zi
- 1 lespede = 1 marcaj pentru o saptamana si pentru un an
- numaratoarea poate incepe de langa oricare lespede
- un an se atinge prin 3 rotatii complete + 8 saptamani
- se marcheaza anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns
- se incepe noul an de la stalpul urmator
- se efectueaza un ciclu de 13 ani (pana se marcheaza toate lespezile)
- in acest interval anul dacic ramane in urma cu 1 zi fata de anul tropic si se aplica corectia de o zi
- din cauza celor 2 saptamani de 6 si 7 zile durata anilor fluctueaza dand urmatoarea succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367
- singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a tine minte saptamanile, impediment ce poate fi usor inlaturat prin calcularea punctului unde se termina anul nou si marcarea lui.
- structura simpla a calendarului il indica ca fiind unul civil.

SANCTUARUL MARE ROTUND

Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absida in interiorul lor.
Cercul exterior (A) este alcatuit din 104 lespezi lipite una de alta si care formeaza un cerc perfect inchis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de stalpi despartiti in 30 de grupuri de cate 6. Al treilea cerc (C) la o distanta considerabila de primele doua este format din 68 de stalpi aranjati in 4 grupuri despartiti de lespezi in urmatoarea ordine: 17 stalpi - 4 lespezi - 18 stalpi - 3 lespezi - 16 stalpi - 4 lespezi - 17 stalpi - 4 lespezi. Absida contine 72 de blocuri: 68 de stalpi impartiti in 2 grupe despartiti de cate 2 lespezi astfel: 13 stalpi - 2 lespezi, 21 de stalpi - 2 lespezi. Lespezile din cercul C si din absida formeaza 2 axe perpendiculare. Pe directia celei orizontale in afara sanctuarului se afla pragul de acces, un patrat de 4x5 lepezi.
Sanctuarul mare intruchipeaza de asemenea un calendar solar:
- 1 stalp din B si C reprezinta o zi
- numaratoarea poate incepe de oriunde la B si C dar putin probabil
- un an se atinge prin doua rotatii ale cercului B
- concomitent se parcurge si cercul C la a carui fiecare parcurgere se adauga o zi la cercul B (se muta marcajul pe stalpul dinainte) rezultand ani fluctuanti de 365-366de zile
- corectia este foarte buna pentru un ciclu de 13 ani
- 1 stalp din absida reprezinta un an, parcurgerea ei (21+13+13=47 ani) implicand corectia de 7 zile esalonat sau deodata
- 1 stalp din cercul A = 1 an, parcurgerea lui (104 ani) implicand corectia de 2 zile deodata.
Functionarea de mai sus e nascocirea mea, in continuare voi incerca sa combat cateva ipoteze ale autorilor mentionati:
- 1 stalp de pe absida = 1 saptamana din calendarul mic
- calendarul mare se corecta anual
Aceste ipoteze implica o folosire mult prea complicata prin corectii in grup de 5-6 zile pe an, o parcurgere ciudata pe sectoare a cercului C, se impune legatura dintre sanctuare care este improbabila.
- impartirea calendarului in 3 segmente: vara (21 de saptamani), toamna (13 saptamani), iarna (13 saptamani)
Sa fi ignorat dacii anotimpul reinvierii naturii si a unui nou inceput pentru agricultura? Zero sanse! Constructia mai complexa cu o destinatie mai complexa probabil. Aceasta ar putea insemna ca era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicata decat cel mic are avantajul unei corectii mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la anticiparea mai usoara a anumitor evenimente probabil a sarbatorilor religioase (care dupa parerea mea erau insemnate pe cercul C) oricum destinatia era cert diferita datorita saptamanilor.
Diferenta de opinii dintre istorici, dintre mine si istorici se refera doar la modul de folosire a sanctuarelor caci algebric calculele ies minunat pe hartie, aratandu-ne originalitatea absoluta a calendarului dacic si exactitatea surprinzatoare a lui.

SANCTUARELE DREPTUNGHIULARE

Unul pe terasa mai inalta de 6x10 tamburi, pe terasa de jos unul de 5x3, unul de 5x3 si unul de 4x13+7.
Ipoteza ca si acestea sa fi fost folosite la masurarea timpului nu sta in picioare in fata mea, desi ultimul ar oferi calendarului dacic la un interval de 2275 de ani dacici o diferenta practic nula fata de anul tropic.
In combaterea teoriei de mai sus ma bazez pe mai multe lucruri:
- sanctuarul mare dreptunghiular s-ar baza pe corectarea ciclurilor de 13 ani lucru de care sanctuarul mare rotund ar fi in corelatie nu are nevoie
- parcurgerea lui nu e naturala
- cat despre "reforma calendarului dacic" (cei 7 tamburi adaugati sanctuarului) nu cred ca modalitatea dacilor de a face un calendar mai bun
- sanctuarul dreptunghic in discutie a fost construit inaintea celui rotund deci nu avea cum sa-l completeze
Acestea erau probabil salase religioase despre care nu avem nici o informatie deci speculatiile nu-si au rostul.
Recomandarea mea este sa luati un creion si o foaie de hartie, planurile sanctuarelor, eventual cartea amintita, puneti-va neuronii pe bigudiuri si va garantez ca veti afla multe.