Este rasa ceva real? Rasele difera intr-adevar atat in comportament cat si in forma corpului?Nu sunt asemenea viziuni doar rezultatul rasismului alb? Stiinta moderna prezinta un model in trei directii al diferentelor rasiale atat in trasaturile fizice cat si in comportament. In medie, orientalii se maturizeaza mai incet, sunt mai putin fertili, din punct de vedere sexual mai putin activi, mai putin agresivi si au creiere mai mari si cu un coeficient de inteligenta mai mare. Negrii se gasesc la celalalt pol. Albii sunt la mijloc, dar mai aproape de orientali decat de negri.

Albii nu pot sari. Asiaticii de asemenea. Dar, conform spuselor lui John Entine in noua sa lucrare “Tabu -; De ce atletii negri domina sportul si de ce ne este frica sa vorbim despre asta”, barbatii si femeile negre - cu siguranta pot. Motivul care se invoca in mod obisnuit pentru succesul atletilor negri este ca ei au mici sanse de a ajunge in varf in alte domenii. Dar noua carte a lui Entine arata ca, in sport, negrii au, genetic, ceva in plus. s4j21jf
Faptele fizice pe care Entine le trece in revista sunt binecunoscute. Comparativ cu albii, negrii au solduri mai inguste care le confera un mers mai eficient. Sezand, ei au o inaltime mai mica care le confera un centru de greutate mai inalt si un echilibru mai bun. Ei au umeri mai lati, mai putina grasime pe corp si mai multi muschi. Masa lor musculara include mai multi muschi de contractie rapida care produc putere. Negrii au cu 3 pana la 19 % mai mult testosteron decat albii sau est-asiaticii. Testosteronul se traduce prin mai multa energie exploziva.
Entine subliniaza ca aceste avantaje fizice le confera negrilor ceva in plus in sporturi cum ar fi: boxul, baschetul, fotbalul si alergarea pe distante scurte. Totusi, unele dintre aceste diferente rasiale ridica o problema pentru inotatorii negri. Scheletele lor mai grele si cavitatea toracica mai mica le limiteaza perfomantele.
Diferentele rasiale apar de timpuriu in viata. Copiii negri se nasc cu o saptamana mai devreme decat copiii albi si totusi ei sunt mai maturi din puct de vedere al dezvoltarii oaselor. Pe la varsta de 5 sau 6 ani copiii negri exceleaza in alergarea rapida, saritura in lungime si saritura in inaltime, toate acestea cerand o scurta izbucnire de putere. La varsta adolescentei negrii au reflexe mai rapide, cum ar fi vestitul reflex de la genunchi.
Est-asiaticii alearga chiar si mai putin bine decat albii. Aceleasi solduri inguste, picioare mai lungi, mai multi muschi si mai mult testosteron care ii avantajeaza pe negri in fata albilor, le confera avantaj albilor asupra est-asiaticilor. Dar, admiterea acestor diferente rasiale genetice in sport duce catre marele domeniu-tabu -; si anume diferentele rasiale in marimea creierului si a criminalitatii. De aceea este tabu chiar si sa spui ca negrii sunt mai buni in multe sporturi.
Motivul pentru care albii si est-asiaticii au solduri mai late decat negrii si astfel sunt alergatori mai slabi, este din cauza ca ei dau nastere unor copii cu un creier mai mare. Pe toata durata evolutiei cresterea dimensiunii craniene a insemnat ca femeile sa aiba o mai mare cavitate pelviana. Apoi, hormonii care le dau negrilor un avantaj in sport ii fac sa fie agitati in scoli si predispusi la crima.

Rasele de-a lungul istoriei
Chiar inainte de a aparea testele de inteligenta, filozofi, oameni de stat, comercianti si altii s-au gandit ca exista o legatura intre rasa, inteligenta si realizarile culturale. Aristotel, Platon, Voltaire si David Hume, cu totii au crezut acest lucru. La fel au facut si Broca, Darwin, Galton si toti fondatorii evolutiei si antropologiei. Chiar si Freud a crezut in unele diferente rasiale. Dar aceasta a inceput sa se schimbe prin anii 1920 cu Frantz Boas si James B. Watson, care considerau ca cultura poate schimba aproape orice. Astazi, scriitori ca Jared Diamond in
“Arme, germeni si otel” (1997) si S.J.Gould in “Masurarea gresita a omului” (1996) ne spun ca nu exista nici o legatura intre rasa, inteligenta si cultura. Diferentele pe care le vedem sunt toate din cauza unui ghinion sau a rasismului alb.
Primii exploratori din Africa de Est au scris ca au fost socati de nuditatea, paganismul, canibalismul si saracia bastinasilor. Unii au spus ca negrii aveau natura “unor animale salbatice...majoritatea lor umbla goi...copilul nu-si cunoaste tatal, si mananca oameni” Altii au spus ca ei au un simt natural al ritmului astfel incat daca un negru “ar cadea din cer pe pamant el ar bate ritmul in timp ce coboara”. Cativa chiar au scris carti si au facut picturi ale africanilor cu organe sexuale peste masura de mari.
Va suna familiar? Totul este doar o reflexie a rasismului? Poate ca da, dar aceste exemple nu sunt luate din literatura colonialista europeana a secolului al XIX-lea sau din literatura plina de ura a K.K.K.(Ku-Klux-Klan-ului). Acestea sunt luate de la arabii musulmani care au intrat prima oara in Africa neagra cu mai bine de 1200 de ani in urma (in anii 700), dupa cum se arata detaliat in cartea lui Bernard Lewis din 1990 “Rase si sclavie in Orientul Mijlociu”.
Cateva sute de ani mai tarziu, exploratorii europeni au avut aceleasi impresii. Ei au scris ca africanii pareau sa aiba o inteligenta foarte scazuta si putine cuvinte care sa exprime ganduri complexe. Ei au laudat unele triburi pentru realizarea unor ceramici frumoase, forjarea fierului, arta sculpturii in lemn si fabricarea unor instrumente muzicale. Dar si mai adesea, ei au fost socati de goliciunea oamenilor, de obiceiurile lor sanitare foarte rudimentare, de casele simple si satele mici. Nu au gasit roti pentru fabricarea oalelor, pentru macinarea graului sau pentru transport, nu au gasit ferme de animale, bani si sisteme de scriere si numarare.
Albii care au explorat China au fost la fel de rasisti ca si cei care au explorat Africa, dar descrierile lor au fost diferite de ceea ce ei si arabii scrisesera despre africani. In 1275 Marco Polo a sosit in China din Italia sa natala pentru a deschide comertul cu Imperiul Mongol. El a descoperit ca locuitorii Chinei aveau drumuri bine construite, poduri, orase legate prin canale, recensaminte, piete, greutati si unitati de masura standardizate si nu numai monede, dar chiar si bani de hartie. Exista chiar si un sistem postal. Toate acestea l-au uimit cand a comparat poporul chinez cu ceea ce vazuse el in Europa si Orientul Mijlociu. Desi era italian, mandru de poporul sau, Marco Polo a scris: “In mod sigur nu exista pe pamant o rasa mai inteligenta decat chinezii”. Cercetarile istorice au confirmat impresiile lui Marco Polo. In perioada anului 360 i.Hr. chinezii foloseau arbaleta si au schimbat tipul de razboi. In jurul anilor 200-100 i.Hr. chinezii foloseau examene scrise pentru a alege oameni in serviciile civile, cu 2000 de ani inaintea Marii Britanii. Chinezii foloseau tiparul prin anul 800 d.Hr. , cu 600 de ani inainte ca Europa sa fi vazut prima Biblie a lui Gutenberg. Banii de hartie erau folositi in China in 1300, dar nu si in Europa pana in secolele al XIX-lea si XX. Pe la 1050, chimistii chinezi fabricau praf de pusca, grenade de mana, sageti de foc si rachete cu petrol si gaz toxic. Pe la 1100, fabrici din China, cu
40.000 de muncitori, fabricau rachete. Aruncatoare de flacari, arme si tunuri erau folosite in
China prin secolul al XIII-lea, cu 100 de ani inaintea Europei.
Chinezii foloseau compasul magnetic inca din secolul I. El nu a fost gasit in inregistrarile europene pana in 1190. In 1422, cu 70 de ani inainte ca cele trei mici corabii ale lui Columb sa traverseze Atlanticul, chinezii au atins coasta estica a Africii. Ei au venit cu o flota mare de 65 de corabii de ocean, pline cu 27.000 de soldati, caii lor si provizii de grane, carne si vin pentru un an. Cu armele lor cu praf de pusca, navigatia, hartile lor precise si compasurile magnetice, chinezii ar fi putut merge cu usurinta in jurul Africii si chiar sa “decopere” Europa!

In ultimele cinci secole, natiunile europene au facut salturi deasupra chinezilor in stiinta si tehnologie. Totusi, din 1950, Japonia a batut Occidentul in productia de inalta tehnologie. Alte tari din jurul Pacificului (China, Taiwan, Singapore si Coreea de Sud) urmeaza acum drumul Japoniei.
Africa, pe de alta parte, a ramas si mai in urma. Conditiile proaste ale tarilor africane si Americii Negre au devenit o preocupare pentru multa lume. Mult din optimismul miscarii pentru drepturile civile din S.U.A. anilor 1960 s-a dus, la fel si marile sperante pentru natiunile independente africane.
Trilioane de dolari de ajutoare straine au curs spre Africa. Totusi, economiile africane sunt in declin de cand au plecat europenii.
Neglijenta si decaderea sunt vazute peste tot in Africa si in mare parte din Indiile de Vest. Corporatiile internationale deseori trebuie sa-si faca rost de propria electricitate, propria apa si propriile lor telefoane. In epoca computerelor, faxurilor si a Internetului, a obtine un ton de telefon este dificil in multe orase africane.

De ce exista diferente rasiale?
De ce istoria arata Africa tarandu-se in urma Asiei si a Europei? De ce albii se gasesc, in medie, intre orientali si negri in atat de multe domenii? De ce grupurile cu creiere mai mari au rate mai mici ale gemenilor din 2 ovule (dizigoti)?

Trasaturile din Plansa 1 formeaza un tipar. “Nici un factor de mediu cunoscut nu poate explica toate acestea luate impreuna”. Deci, prin urmare, exista o explicatie ce se bazeaza pe genetica. Tiparele formeaza ceea ce se numeste “istorie de viata” (life-history). Ele au evoluat impreuna pentru a intalni incercarile vietii -; supravietuire, crestere si reproducere.
In Capitolul 6 se discuta teoria genetica a “istoriei de viata” (life-history theory) pe care am propus-o pentru a explica tiparul tiparul rasial in ceea ce priveste marimea creierului, inteligenta si alte trasaturi. Biologii evolutionisti o numesc “scala r-K a strategiilor reproductive”. La un capat al acestei scale se afla strategiile r care se bazeaza pe rate reproductive ridicate. La celalalt capat se afla strategiile K , bazate pe niveluri ridicate ale ingrijirii parintesti. Acesta scala este de obicei folosita pentru a compara “istoriile de viata” ale

12 diferitelor specii de animale. Eu am folosit-o pentru a explica diferentele mici, dar reale, intre rasele umane.
Pe acesta scala, orientalii sunt mai mult K decat albii, in timp ce albii sunt mai mult K decat negrii. Femeile cu un grad K mai ridicat produc mai putine ovule (si au creiere mai mari) decat femeile r. Barbatii cu un grad ridicat K investesc timp si energie in copiii lor, mai degaba decat in cautarea senzatiilor sexuale. Ei sunt mai degraba “tati” decat “nemernici”.
Capitolul 7 arata ca diferentele rasiale in strategiile reproductive au un sens in termenii evolutiei umane. Oamenii moderni au evoluat in Africa cu aproape 200.000 de ani in urma. Africanii si non-africanii s-au despartit apoi, cu aproape 100.000 de ani in urma. Orientalii si albii s-au despartit cu aproape 40.000 de ani in urma.
Cu cat oamenii “iesiti din Africa” (out of Africa) au mers mai la nord, cu atat mai greu a fost sa-si procure hrana, adapost, sa-si faca haine si sa-si creasca copiii. Deci, grupurile care au evoluat devenind ceea ce sunt astazi albii si orientalii, au avut nevoie de creiere mai mari, de mai multa stabilitate familiala si de o viata mai lunga. Dar, crearea unui creier mai mare necesita timp si energie in dezvoltarea unei persoane. Asa ca, aceste schimbari au fost echilibrate prin rate mai scazute de crestere, niveluri mai scazute ale hormonilor sexuali, mai putina agresiune si mai putina activitate sexuala.
De ce? Pentru ca Africa, Europa si Asia aveau climate foarte diferite si aspecte geografice care necesitau abilitati diferite, utilizari ale resurselor si stiluri de viata diferite. Negrii au evoluat intr-un climat tropical care contrasta cu acela mai rece din Europa in care au evoluat albii si chiar si mai mult, cu tinuturile arctice foarte reci in care au evoluat orientalii.
Din cauza ca inteligenta crestea, sansele de supravietuire in medii cu iarna dura, grupurile care au parasit Africa au fost fortate sa sa-si dezvolte o mai mare inteligenta si stabilitate familiala. Aceasta a atras dupa sine creiere mai mari, rate de crestere mai mici, niveluri hormonale mai scazute, potenta sexuala mai scazuta, mai putina agresivitate si impulsivitate. Planificarea avansata, controlul de sine, respectarea regulilor si longevitatea, toate s-au dezvoltat in non-africani.
Sunt constient ca aceste subiecte sunt controversate si ca cititorii vor avea multe intrebari. In Capitolul 8 fac o lista a intrebarilor care imi sunt puse cel mai adesea in legatura cu “Rasa, Evolutie si Comportament” -; si raspunsurile mele la aceste intrebari.

Concluzie
Rasa inseamna mai mult “decat o problema a pielii”. Tiparul diferentelor oriental-alb- negru se gaseste de-a lungul istoriei, granitelor geografice si sistemelor politico-economice. El dovedeste realitatea biologica a rasei.