In Tara Romaneasca si Moldova au venit sasi si unguri de peste Carpati, aparent din initiativa proprie, atrasi de noi posibilitati de negot. Asa au aparut de pilda Campulung in Muntenia si Baia in Moldova, imediat po¬pulate si de romani, bineinteles, dar organizarea la origi¬ne a fost saseasca. Aveau un fel de primari, starostii, care multa vreme au fost cu randul sasi, unguri si romani. Dainuie si azi biserici catolice cladite pe vremea aceea. Prin urmare, n-am fost departe de a avea si in Principate, ca in Ardeal, o burghezie de origine saseasca. d3m4mc
Astfel, cum am mai spus, orasele s-au nascut de-a lungul drumurilor comerciale care strabateau tara noas¬tra, de la Dunare si Marea Neagra catre Ungaria si Polo¬nia, si mai departe catre Europa centrala si apuseana. De asemeni, se nasteau targuri pentru schimburile interne, pe masura ce crestea populatia si se populau regiunile mai pustii din sud-estul ambelor principate. Orasele noastre incepusera sa prospere, iar voievozii, la inceput, au fost bogati, pana cand turcii ne-au luat porturile de la Dunare si Marea Neagra.
Drumurile comerciale intre Asia si Europa apuseana treceau pe la noi pentru ca, de cand arabii cucerisera, in veacul al VIII-lea, tot litoralul sudic al Mediteranei (mai cu seama cand vor ocupa turcii si jumatatea rasariteana a litoralului nordic, distrugand Imperiul Bizantin), co¬mertul pe mare, in Mediterana, devenise prea riscant. Se foloseau deci si drumuri pe uscat si pe rauri, de la por¬turile Marii Negre pana in Europa centrala — marile escale fiind, in Transilvania, Brasov si Sibiu, iar in Polonia, Lvov.

Traficul direct pe mare intre, pe de o parte, Arabia, Persia, India, iar pe de alta Occidentul, nu se va relua, treptat, decat in veacul al XVI-lea, dupa ce portughezii vor fi descoperit si exploatat ruta oceanica ocolind Africa pe la Capul Bunei Sperante (indrazneata aventura de a cauta noi drumuri maritime spre Orient va duce si la desco¬perirea Americii de catre Columb).

Si ce bunuri atat de pretioase se puteau schimba la asemenea distante? Apusenii cautau in Orient mai cu seama matasuri, pietre scumpe si mirodenii, in primul rand piper, care era atat de cautat in lumea feudala incat a ajuns la un moment dat o adevarata moneda de schimb: atatia stanjeni de stofa pe atatea dramuri sau ocale de piper!... Tarile apusene, Anglia, Flandra, Franta, Germa¬nia, Italia, exportau panzeturi, scule, arme etc.
Cand vor veni turcii — despre care vom vorbi indata — va saraci vistieria tarii noastre, pentru ca nu se va mai putea lua vama de la marele tranzit de bunuri prin tarile romane. Si atunci vor decadea si orasele noastre care tra¬iau pe seama acestui comert intercontinental din epoca feudala.