TRACII DE NORD z9l15lr
Expozitia prezinta sintetic modul de locuire, indeletnicire, viata social-economica a tracilor in prima jumatate a mileniului I i.Ch. Situla (galeata) de bronz de la Remetea Mare datand din veacul al X-lea i.Ch. indicand nivelul inalt de dezvoltare a mestesugurilor in spatiul carpato-danubiano-pontic si intinderea legaturilor europene pe care le aveau traco-getii. Asezarea cercetata la Remetea Mare ce dateaza din veacul al X-lea i.Ch. ilustreaza nivelul de viata economica si spirituala ridicat al tracilor de nord in aceasta perioada.
GETO-DACII
Este surprinsa civilizatia geto-dacica din secolele VIII-V i.Ch., veacuri in care se diferentiaza pregnant cu civilizatie proprie, atestata in scrierile antice. Sunt constituite cetatile de pamant de la Cornesti si Herneacova. Dezvoltarea intensa a agriculturii si cresterii animalelor este prezentata in stransa corelare cu aparitia primelor uniuni de triburi. Dintre acestea una s-a dezvoltat la gurile Carasului si Nerei iar alta pe Timisul mijlociu.
Se continua prezentarea dezvoltarii economice a lumii geto-dacice, subliniindu-se importanta metalurgiei fierului, a agriculturii, a mestesugurilor casnice, a dezvoltarii modului de locuire. Este reconstituit un tronson de casa dacica din zona montana, cu inventarul specific. Materialele prezentate atesta gradul inalt de dezvoltare social-economica si a vietii spirituale a geto-dacilor pe parcursul intregii lor istorii. Sunt prezentate apoi structurile economice ale lumii geto-dacice, reliefandu-se dezvoltarea comertului, a transporturilor si a schimbului monetar intern si extern. De remarcat, pe langa importanta economica, valoarea spirituala a monedei prin simbolistica efigiilor monetare care circulau in lumea dacica. Pe baza raspandirii emisiunilor monetare se poate contura aria geografica a formatiunilor social-politice care preced statul lui Burebista. Sunt expuse structurile fundamentale ale lumii geto-dacice in cristalizarea lor din vremea lui Burebista, punadu-se accentul pe dezvoltarea marilor cetati si asezari de tip opidun. Incepute in veacurile precedente si ajunse la apogeu in secolele I i.Ch.-I d.Ch., ele au devenit in acea vreme centre economice, sociale, politice, militare si spirituale ale Daciei, simbolizand atat forta poporului si statului dac intemeiat de Burebista, cat si unitatea de civilizatie geto-dacica. Este ilustrata viata spirituala a geto-dacilor si credintele lor, ocultatia zamolxiana si cultul pesterii, ritul incinerarii, precum si o suma de alte elemente ale medicinei, magiei, muzicii si artelor. Sunt cuprinse in aceasta parte a expozitiei, alaturi de continuitatea civilizatiei dacice de la Burebista la Decebal, si sfarsitul statului dac dupa razboaiele din 86-88, 101-102, 105-106.