|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Loara | ||||||
|
||||||
Loara este cel mai lung fluviu al Frantei, avand o lungime de 1020 Km.
Este, de asemeni, singurul fluviu francez al carui bazin este in intregime
cuprins intre granitele nationale. y4t11tz Principalul sau afluent este Allier, iar din stanga sa Loara colecteaza succesiv mai multi afluenti, cei mai importanti fiind Cher, Indre si Vienne. Aproape de Angers, ea primeste, din dreapta sa, un alt - 2 - afluent extrem de important, Maine, pentru ca imediat sa intre in Masivul Armorican. De la Nantes, unde primeste noi afluenti, Loara devine navigabila, intra in estuarul sau, dar ea nu se largeste intr- adevar decat la Paimsbuf, continuind sa fie sugrumata de bancuri mobile de nisip, pentru ca sa se reverse in Atlantic intre Saint- Nazaire si Saint -; Brevin -; les -; Pins. Loara este un fluviu neregulat in ceea ce priveste regimul precipitatiilor.
Astfel debitul sau este mai mare primavara si toamna si mai scazut, vara. In
aval, debitul sau este maxim iarna, dar, vara, se mareste brusc din cauza furtunilor
trecatoare. Intr -; un decret regal din 1661se spunea ca „ Loara este cel mai mare si cel mai important fluviu al Regatului si pe el se realizeaza cea mai mare parte a comertului Frantei „ La vremea respectiva, transportul marfurilor, se facea pe Loara, cu ajutorul barcilor, meseria de barcagiu fiind extrem de profitabila. Acest mijloc de transport a cunoscut epoca sa de glorie din secolul XVII pana
la jumatatea secolului XIX, cand a cazut in desuetudine datorita
constructiei unei retele de cai ferate si modernizarii retelei rutiere. Se poate
spune ca, pentru tot cursul mijlociu al Loarei , de la Glen la Suamur, navigatia
a fost nimicita. Aceasta a fost una din cele mai importante mutatii economice,
nu numai din regiune, ci din Franta intreaga. - 4 - Loara traverseaza regiuni deosebit de frumoase ale Frantei iar, principalele puncte de atractie, care au facut -; o celebra in toata lumea, le constituie zecile de castele construite de -; a lungul fluviului. 2. A doua jumatate a secolului XV, a marcat, in Evul Mediu universal, sfarsitul razboiului de 100 de ani, care afectase nu numai Anglia si Franta, ci, si zone intinse ale Europei.Franta incepe sa cunoasca o perioada de dezvoltare, iar autoritatea regelui este restabilita, marii nobili incepand sa fie readusi sub ascultare. Se dezvolta acum economia si, mai ales activitatile artistice, in cadrul carora un loc esential l -; a ocupat arhitectura. Au fost construite numeroase castele, mai ales pe Loara, dar ele au inceput - 5 - sa -; si piarda, putin cite putin, functia lor defensiva, devenind
strict rezidentiale. valea Loarei. Vom vedea acolo, aparand o noua tendinta in arhitectura , ce abandoneaza exuberanta primei perioade, pentru care castelele de pe Loara raman un model de referinta.Aceasta perioada, numita a doua Renastere , devine mai organizata si mai austera decat prima. 3.Castelul Amboise, leaganul Renasterii franceze Amboise se afla la confluenta fluviilor Loara si Masse. In anul 2000,
erau recenzati aici, 11968 locuitori. -7 - Inainte de a fi alipit Coroanei, Amboise a apartinut familiei d -;Amboise. Stapanul castelului a fost condamnat la moarte la 8 mai 1431 de regele Carol al VII lea, fiind acuzat de tradare. Toate posesiunile i -; au fost confiscate si alipite Coroanei, la 4 septembrie 1434.Carol al VIII lea a fost insa, cel care a decis sa reconstruiasca in intregime fortareata. Interiorul capelei Capela castelului reconstruit El a fost foarte atasat de acest oras si a dorit sa - i redea toata splendoarea
pe care o merita. A apelat la serviciile arhitectilor italieni Dominique de
Cortone si Fra Giacondo pentru a construi castelul intr -; o maniera
noua, cea renascentista. L -; a adus apoi, special, pe horticultorul italian
Pacello de Mercogliano, care a amenajat intr -; un stil cu totul deosebit,
parcul si gradinile castelului. Ritmul constructiei s -; a incetinit considerabil o data cu moartea
stupida la un joc de paume ( joc asemanator celui de oina ) a regelui Carol
al VIII lea. Din fericire acest lucru a fost temporar, deoarece Ludovic al XII
lea, succesorul regelui defunct, a continuat lucrarile cu aceeasi ardoare. - 9 - 4.Blois -; scara exterioara Castelul Blois este construit pe locul in care, inca din secolul
IX, contii de Blois au construit o puternica fortareata. In timp, aceasta
a cunoscut numeroase imbunatatiri, dar o dezvoltare deosebita a cunoscut
in timpul lui Ludovic al XII lea, care, inspirandu -; se din
stilul franco -; flamand, a pus mare pret pe cres-terea confortului. Aripa
construita in timpul lui de aceiasi oameni care au ridicat Amboise se
remarca prin juxtpunerea pietrei, caramizii si ardeziei. Stalpii rotunzi
impodobiti cu flori de crini si hermine dau o nota de originalitate constructiei.
Contribuie din plin la acest aspect si alti doi factori, respectiv Galeria reginei
si somptuoasele gradini amenajate de acelasi artist al florilor care a lucrat
si la Amboise, Pacello da Mercogliano. - 10 - un moment in care influenta arhitecturii italiene era parca mai puternica
decat oricand. Pe langa acoperisurile din ardezie si semineele magnific decorate, gasim
aceasta galerie a reginei, foarte lunga si numeroase logii care, fara nici o
indoiala se potriveau mult mai bine blandului climat italian decat
iernilor geroase din Franta secolului XVI. - 11 - Un an mai tarziu,in 1516, Francois I a construit un nou bastiment a carui fatada a fost impodobita cu ferestre, balcoane si arcade care permiteau locuitorilor castelului sa admire gradinile lui Ludovic XII. Aceasta parte a castelului, decorata cu statui si o adevarata broderie in piatra nu avea nici un rol de aparare. Castelul Blois,in ciuda frumusetii sale a avut o istorie sangeroasa.Aici, in 1524 a murit regina Claude. Tot aici, in decembrie 1588 a fost asasinat, din ordinul regelui Henri III, rivalul sau, ducele de Guise, pentru ca, dupa numai cateva zile, regina Catherina de Medicis sa- si gaseasca sfarsitul tot aici. Dar, nu intotdeauna, Blois a fost teatrul unor evenimente sangeroase. Aici, ca si la Amboise, s - au organizat baluri, serbari, mai ales ca, pentru un timp Blois a fost adevarata capitala a Frantei. Explicatia : foarte simpla. Ludovic XII s -; a nascut la Blois, a fost foarte atasat de orasul sau si, odata ajuns rege, in 1498, si -; a instalat resedinta aici. - 12 - 5.
„Simbol al puterii regale, grandioasa nebunie, rezumat al industriei
umane „ sunt numai cateva din superlativele care au caracterizat
castelul Chambord, acest delir arhitectonic compus din 440 de camere, 365 de
seminee si 83de scari. Constructia celui mai celebru si maiestuos castel de pe Loara a inceput
in 1519 dar, s -; a desfasurat lent si s -; a incheiat
in timpul lui Henri II.Regele a investit sume fabuloase in constructia
acestui castel, chiar si atunci cand nu a putut plati rascumpararea fiului
sau. Monumentala constructie s -; incheiat, partial, in 1537,
iar la moartea lui Henri II, castelul era neterminat. Lucrarile au fost intrerupte
si, abia in secolul XVII aripa de vest si turnul dinspre nord -;
vest au fost terminate. Corpul central, donjonul, incanta prin ornamentele
rafinate si gustul simetriei , foarte dezvoltat in epoca Renasterii.Acest
castel extraordinar a combinat ideile italiene cele mai recente in epoca
cu formele arhitecturale frantuzesti cele mai traditionale. - 16 - Leonardo da Vinci s -; a aflat la originea planului in cruce greaca a donjonului si a scarii sale centrale, originala prin faptul ca douapersoane puteau sa urce sau sa coboare fara sa se vada.Celebra scara de la Chambord Francois I si -; a amenajat apartamentele in turnul din nord.Camera sa continea tapet si un pat de catifea brodate cu aur. Cabinetul sau avea o bolta deasupra careia se pot vedea initialele regelui si imagini reprezentand salamandre, emblema sa. Candelabre impunatoare luminau incaperile bogat decorate. - 17 - Incrustatiile de ardezie erau asemanatoare celor din catedrala din Pavia sau
de la Capela Coleonni din Bergamo. In aripa vestica intalnim
coloane in stil ionic si corintic si numeroase cariatide. Chambord, una din minunile Renasterii nu a fost niciodata locuitin mod
continuu. El a fost doar o resedinta momentana pentru numerosii regi ai Frantei
si suita lor. In plus, Chambord mai se remarca prin ceva : in 1650
aici a avut loc premierea lui Moliere, |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
|