Cine urma in ierarhia statului dupa marii boieri? in hrisoave, Voda se adreseaza intotdeauna „boierilor mei mari si mici". Exista deci o categorie intreaga de boieri mai mici, care aveau si ei mosii si se bucurau de anumite privilegii in schimbul serviciului in ostire sau la Curte. Daca — asa cum am vazut — primul „Mare Voievod" a gasit, gata constituita, o categorie sociala de posesori de pamant si de serbi, de indata ce si-a consolidat autori¬tatea a incercat sa largeasca aceasta clasa cu oameni cre¬dinciosi lui, sau care se remarcasera prin vitejie in razboi. Aceasta se facea daruindu-le pamant in regiuni inca pustii sau slab populate, ori pamant confiscat de la alt boier, considerat nevrednic sau tradator (se zicea „hain"). Foarte repede s-a stabilit un obicei (o cutuma), a carui origine istorica nu s-a lamurit deplin, dupa care voievodul avea asupra pamantului intregii tari un fel de drept superior de proprietate, juristii vorbesc de dominium eminens. Aceasta ii dadea dreptul sa atribuie cui voia pamanturile vacante sau nelucrate, sa mosteneasca pamanturile sau casele ramase de pe urma unui posesor mort fara moste¬nitori, in fine, cum am spus, sa confiste bunurile unui boier hain. Acest drept recunoscut voievodului reprezen¬ta pentru el un puternic mijloc de presiune asupra boie¬rilor, mari si mici, si a fost sursa unei continue innoiri a clasei boieresti. Singura limitare a arbitrariului voievo¬dului o reprezenta riscul de razvratire a partidelor de mari boieri, fie ca acestia luau armele impotriva domnu¬lui in scaun, fie ca intrigau impotriva lui la Constantinopol, fie ca se refugiau in Ungaria sau in Polonia, de unde se puteau intoarce cu ajutor impotriva lui. x7n10nk