d8o10of
1. Introducere :
In vremurile noastre, cuvantul medieval este adesea folosit cu sensul de “barbar”,
acest lucru fiind consecinta aspectelor ce au caracterizat acele vremuri. Unii
contemporani sunt de-a dreptul ingroziti de evenimentele petrecute atunci (razboaie,
boli fara leac, ideile ereticilor, armate mercenare. Este paradoxal insa faptul
ca acum, cu cinci secole mai tarziu, se intampla lucruri mai grave decat atunci.
In epoca medievala au fost puse bazele multor institutii moderne importante,
dupa modelul carora s-au inspirat cele moderne, astazi fiind studiate multe
din artele medievale. Concomitent, orasele contemporane fiind matricea, mai
mult sau mai putin reusita, a oraselor medievale. Antitetic oraselor precedente
lor, care erau in principal centre politice si religioase, cele medievale reprezentau
importante centre comerciale, sustinute financiar de productie si schimb de
marfuri. Acest lucru reprezinta o alta asemanare pentru secolele XX si XXI,
marile banci si corporatii fiind “mostenitorul direct” al afacerilor
medievale. Sistemul European modern este, de asemenea, intr-o anumita masura
rezultatul evolutiei medievale. Chiar si ideea de nationalism ia amploare in
aceasta epoca, prin curajul si dragostea de patrie demonstrate de Ioana D’Arc,
in RAZBOIUL DE 100 DE ANI. De asemenea, ideea separarii bisericii de stat apare
in epoca medievala ca model pentru multe tari din ziua de azi. Dupa reformele
georgiene, conducatorii de stat nu au mai putut revendica drepturile lor asupra
bisericii, dar au gasit ca statul insusi reprezinta o valoare fundamentala.
Epoca medievala a reprezentat o perioada in care o multitudine de etnii diferite
(romanii, francii, vizigotii…) s-au luptat, au invatat unii de la altii,
au muncit impreuna pentru a schimba cursul istoriei. Transformarile economice,
politice, sociale si artistice suferite de epoca medievala au provocat raspunsuri
creative positive.
In mai putine cuvinte, epoca medievala reprezinta o perioada de permanente schimbari,
adaptari si inovatii.
2. VIATA FEUDALA SI OAMENII:
Majoritatea locuitorilor acelor timpuri isi duceau viata la sat, o viata modesta,
acestia locuind in case de chirpici sau uneori lemn. Deci, principalul cadru
de locuire in evul mediu era obstea sateasca. Principalele ocupatii practicate
erau agricultura, pastoritul, viticultura, pescuitul, apicultura si mestesugurile
casnice.Cresc recoltele prin imbunatatirea calitatii solului cu ajutorul asolamentelor
bi si trienale, inhamarea si injugarea animalelor. Treptat infloresc targurile
si orasele. Suzeranul era conducatorul suprem ce avea in serviciu nobili, pentru
care lucrau taranii.Taranimea putea fi libera(razesi-Moldova, mosneni-Tara Romaneasca)sau
dependenta(iobagi, rumani, vecini). Intreaga societate medievala se baza pe
relatii si “multiple dependente reciproce“ 1 sau interdependente.
1. Sorin Oane, Maria Ochescu -; Istorie -; Manual cls. A IX-a Ed.
Humanitas Bucuresti 2000, pag.112
Vasalul era nevoit sa depuna un juramant prin care ii promitea seniorului loialitatea.
Taranii aveau anumite obligatii fata de stat care constau in achitarea unor
taxe dintre care amintim capitatia, taxa de casatorie in afara domeniului, taxa
de mana moarta (obligatii personale), claca, dijma, censul (reale), cele in
schimbul utilizarii anumitor bunuri ce apartineau seniorului (suplimentare).
Taranii dependenti nu aveau drept de stramutare si munceau din greu pentru a-i
oferi seniorului tot ceea ce acesta isi dorea, astfel multumindu-l. Atunci cand
seniorul avea de platit taxe mari, taranii trebuiau sa munceasca de doua ori
mai mult pentru a obtine o cantitate mare de produse pe care seniorul o putea
vinde pe piata. Dupa legile existente in epoca medievala, taranii dependenti
nu aveau nici un drept si practice nici macar nu isi apartineau lor insisi.
Ei erau nevoiti sa urmeze in totalitate legile seniorului deoarece acesta conlucra
cu Biserica. Nemultumirile taranilor in legatura cu conditia precara de viata
a dus la numeroase rascoale: Jaqueria (1358), Wat Tyler (1381), Razboaiele husite
(1418-1434), Bobalna (1437), a lui Gheorghe Doja (1514).
In epoca medievala, femeia nu juca un rol important in cadrul societatii, fiind
in general supusa intretinerii casei. Femeile care faceau parte din categoria
taranilor dependenti, erau nevoite pe langa aceste indeletniciri sa se ingrijeasca
de curatenie si sa gateasca pentru senior. In ciuda acestui fapt, femeile din
acele timpuri aveau voie sa participe si sa lupte in razboi si sa vaneze. Unele
femei erau vrajitoare si erau condamnate la spanzuratoare sau la arderea pe
rug. Alaturi de ele, multi oameni de stiinta au fost condamnati la moarte in
acest mod pentru ideile lor inovatoare sau pentru descoperirile lor care atunci
pareau ciudate sau imposibile.
3. RELIGIA :
In vremea evului mediu exista o singura religie si anume cea catolica, care
isi elabora propriile legi si randuieli pentru a se asigura ca totul merge bine.
Episcopi si arhiepiscopi luau parte la consiliile conducatorului si jucau un
rol foarte important in guvern. Episcopii erau foarte bogati si erau considerati
a fi nobili, lucru care nu se intampla si cu preotii care proveneau din familii
simple, nu erau foarte bine educati si nu erau bogati.
Bisericile erau construite in principal in stil romanic, erau foarte inalte
si aveau tavane arcuite cu bolte. Cand populatia a crescut in secolul al XII-;lea,
tavanele nu isi mai puteau tine propria greutate si multe s-au prabusit. Catedralele
aveau nevoie de un timp indelungat de constructie, aproape un secol conform
marimilor pe care le au.
4. DECLINUL BISERICII CATOLICE :
In perioada de sfarsit a evului mediu, au existat o serie de conflicte religioase,
Biserica Catolica implicandu-se in luptele pentru monopolizarea puterii in stat
impotriva regilor. La sfarsitul secolului al XIII-;lea si inceputul secolului
al XIV-;lea, Papa Bonifaciu VIII a intrat in conflict cu regii Angliei
si Frantei. Acesta lupta impotriva impunerii taxelor pentru clerici si era impotriva
dorintei regelui francez Philip IV de a incerca sa introduca un episcop francez
in curtea regala. Regii devenisera insa atat de puternici incat pana in perioada
de sfarsit a evului mediu, deja aveau putere asupra oricui se afla in interiorul
granitelor domeniului sau.
In anul 1302, Philip IV a cerut o intrunire a celor trei mari clase sociale
(nobili, clerici si oamenii simplii), intrunire care il sustinea regele si condamna
papalitatea. Vazand ca duce un razboi de unul singur, Bonifaciu s-a retras.
Multi au crezut ca papalitatea a devenit subordonata de Franta deoarece in acea
vreme s-au succedat mai multi papi francezi, iar aceasta s-a mutat de la Roma
la Avignon (1309 -; 1378).
5. CRUCIADELE :
Cruciadele pot fi definite ca expeditii religioase ( “razboaie sfinte
“ ) organizate cu scopul de a cuceri Orientul Apropiat, la care putem
spune ca au participat toate clasele sociale. Ele se bazeaza pe o ideologie
crestina, avand ca scop eliberarea locurilor sfinte de sub stapanirea otomana.
Una dintre cauzele cruciadelor o reprezinta situatia politica din Orient. Dupa
ce Bagdadul a fost cucerit de turcii selgiucizi (1055), acestia au pus stapanire
pe Siria si Palestina, care erau sub dominatie egipteana. Apoi, in 1070, turcii
au cucerit si Ierusalimul. A luat nastere Emiratul de Damasc si alaturi de acesta,
trei sultanate: Capadocia, Rum si Smirna, care erau o adevarata amenintare la
adresa Bizantului. Prin urmare, papalitatea s-a vazut nevoita sa ia masuri pentru
a-si mari spatiul de influenta, astfel nascandu-se cruciadele. Urban II a fost
cel care a lansat dorinta de cruciada la conciliile din Piacenza si Clermont
(1095).
I cruciada -; 1096/1099
IIcruciada -; 1147/1148
III cruciada -; 1190/1192
IV cruciada -; 1202/1204
V cruciada -; 1217/1221
VI cruciada -; 1228/1229
VII cruciada -; 1248/1250
VIII cruciada -; 1270
Cruciadele au lasat in urma rani adanci, oameni morti, distrugerea bunurilor
si asuprirea supusilor. Un mare lucru a fost, insa, fuziunea dintre cele doua
civilizatii, si schimbul de cunostinte dintre acestea : Occidentul a deprins
rafinamentul si luxul de la orientali, iar orientalii au capatat moravurile
Occidentului. S-au dezvoltat relatiile comerciale dintre cele doua mari puteri,
mai ales transporturile maritime, existand si o moneda de aur numita dinar.
Apusul a dobandit arta industriei textile precum si noi culturi (orez, lamai,
pepene, cais, portocal, fasole…) si sistemele de irigatie. Au patruns
in Occident inovatii stiintifice de mare valoare in cadrul unor domenii extrem
de importante: matematica, astronomia, medicina, geografia. Cultural, Orientul
s-a imbogatit prin legende, povestiri si fabule (India, Persia), cea mai cunoscuta
opera de acest gen fiind lucrarea “ O mie si una de nopti “. In
arhitectura, stilul oriental a lasat in urma adevarate capodopere: castelele
Beaufort, Kerak, Ibelin (Franta), palatul Alcazar (Sevilla).
6.” MOARTEA NEAGRA”:
Primita de unii precum un semn apocaliptic, marea ciuma ale caror semen au aparut
din anul 1347, a avut ca victime un sfert din populatia globala de atunci. Boala
numita atunci “Moartea Neagra” a provocat in randul oamenilor o
stare de dezordine si dezorganizare generala, manifestate prin prisma sentimentului
de teama produs de aceasta. Aceasta plaga a ajuns in Europa in octombrie 1347
prin intermediul a 12 corabii debarcate la Messina, port la Marea Neagra. Purtatorii
insa nu erau oamenii ci sobolanii de pe vas, respective puricii adusi de acestia.
Dupa ce sobolanii au murit in urma infestarii, puricii au cautat alte surse
de hrana raspandindu-se in randul oamenilor. Un factor care a contribuit in
mod concret la raspandirea bolii a fost mizeria ce inconjura unele orase, precum
si aglomeratia. Numarul mortilor era atat de mare incat au fost sapate gropi
comune.
Sursa de provenienta a acestei boli letale era Asia Centrala, ciuma extinzandu-se
rapid in China de Est si India, apoi spre vest in Orientul Apropiat, Africa
de Nord, si in sfarsit in Europa. Cele mai afectate regiuni au fost Scandinavia
(care a ramas fara populatie) si Groenlanda. Ciuma a facut multe victime in
randul preotilor, care aveau grija de bolnavi. Aceasta boala se manifesta sub
trei aspecte: paest bibonica, pulmonara, si septicemica. Ciuma face victime
si in zilele noastre, dar cifrele acestora sunt considerabil scazute.
7. RAZBOIUL DE 100 DE ANI
In secolul XIV Anglia si Franta cunosteau o perioada neagra ramasa in scrierile
istorice ca marturie a avaritatii si interesului personal. Aceasta perioada
a fost ingreunata considerabil de Razboiul de 100 de ani. Pe atunci rege al
Frantei, Carol IV moare (1328), iar nepotul acestuia, Eduard III are pretentii
la tronul gol. Acesta va fi ocupat mai tarziu insa de Filip VI de Valois, lucru
care il nemultumeste pe Eduard atat de tare incat acesta invadeaza pamanturile
franceze. Urmeaza confruntari directe la Crecy (1346), Poitiers (1356) si Azincourt
(1415), toate soldandu-se cu success de partea englezilor. Fiica lui Carol VI,
Ecaterina se casatoreste cu Henric V, dand de crezut ca va urma o conducere
care va insemna pace pentru cele doua puteri, aceasta fiind impartita intre
englezi si francezi. Carol VI si Henric V mor in 1422, iar lupta pentru tron
este disputata de fiul lui Henric V, Henric VI si Carol VII. In plan intern,
Franta ducea un alt razboi in Burgundia, care apartinea englezilor, iar de o
mare importanta era orasul Orleans pentru pozitia strategica de pe malul Loarei.
Singurul lucru care mai putea salva Franta era o minune.
Aceasta minune s-a infaptuit datorita unei fetite din satul Domremy, mezina
familiei unui fermier. Foarte credincioasa, aceasta isi petrecea majoritatea
timpului in biserica rugandu-se si confesandu-se, iar la un moment dat a inceput
sa auda voci care ii spuneau ca ea fusese aleasa de Dumnezeu sa reintregeasca
Franta, insa pentru a realiza acest lucru trebuia sa poarte haine barbatesti
si sa manuiasca arme. Intr-o zi satul ei a fost invadat de englezi care au omorat-o
pe sora sa de numai 18 ani, lucru care a determinat-o pe Ioana sa se indrepte
spre Chinon si cu ajutorul lui Robert de Baudricourt sa il intalneasca pe Carol
VII. Necrezand spusele fetei, Carol o pune la incercare, punand un curtean sa
pretinda ca el este regele. Ioana isi da insa seama siin urma intrevederii cu
Carol il convinge pe acesta de mitul fecioarei si capata o armata cu care ii
invinge pe englezi eliberand orasul Orleans. Luptele cu englezii au continuat,
iar Ioana, tulburata de varsarile de sange, ii trimite o scrisoare regelui Angliei,
in urma careia acesta isi retrage trupele. Acest lucru ii permite lui Carol
sa intre in Reims pentru a fi incoronat ca rege al Frantei. Aulon ii marturiseste
ca regele avea de gand sa o tradeze, dar fata isi duce la bun sfarsit misiunea
deoarece astfel ii porunceau vocile. La Compiegne este capturata de mercenarii
burgunzi si vanduta englezilor. Urmeaza un lung process in care Ioana e acuzata
de erezie si vrajitorie, in care i se cere sa nege viziunile pe care le avusese,
si refuzand este condamnata la arderea pe rug. Astfel, in mai 1431, eroina franceza
se stinge din viata in piata publica din Rouen. La 25 de ani dupa process, Ioana
este gasita nevinovata, iar in 1920 este proclamata sfanta.
Pana in 1558, englezii isi exercita autonomia asupra portului Calais, apoi acestia
sunt alungati. Efectele razboiului au fost in special resimtite de francezi,
deoarece acesta avusese loc pe pamant francez. Au fost arse sate si orase intregi,
fapt care a dat nastere unor revolte precum Jaqueria (1358), revolta taranilor
care condamnau lipsa de interes a celor care pierdusera lupta. Aceasta rascoala
a fost inabusita in mod brbar.
Razboiul de 100 de ani a dat nastere spiritului national la francezi, in special
prin curajul si patriotismul Ioanei D’Arc, in schimb a avut un efect foarte
mic asupra englezilor care nici macar nu a fost nevoie sa introduca noi taxe,
deoarece razboiul fusese finantat de profiturile regale.
8. MONARHIA ABSOLUTISTA
Sfarsitul crizei din secolele XIV- XV permite dezvoltarea economiei si revenirea
la normal a vietii sociale. Probabil singurul care a avut de castigat de pe
urma acestor masacre a fost monarhul, care isi consolideaza statutul de conducator
si pozitia in stat. In timp ce in cadrul razboaielor vremii se cheltuiesc sume
enorme pentru intretinerea armatelor, monarhul isi creaza o armata proprie,
un cod de legi care ii aducea beneficii si percepe taxe de la locuitorii din
raza sa de exercitare a puterii. Razboiul consolideaza spiritul patriotic al
oamenilor si conduce la atasarea de anumite familii regale aflate la conducere.
Dezbinarea nobilimii feudale existente candva in statul medieval este iminenta
si apar noi tipuri de relatii sociale, de aceasta data implicand numai doua
parti care profita din plin de pe urma acestui regim: regalitatea si burghezia.
Termenul de burghez care candva desemna un simplu locuitor al “cetatii“,
apare acum ca o discriminare desemnand patura sociala bogata a societatii. Putem
spune ca intre rege si burghezia apare o relatie de interdependenta, aceasta
implicand insa si taranimea libera si aservita, respectand in continuare relatiile
suzerano-vasalice. Pentru a trai in liniste si siguranta, burghezia platea anumite
taxe, iar astfel regele era capabil sa conduca bine tara. Disparitia evidenta
a Parlamentelor care nu isi mai gaseau locul in stat, ii da regelui libertatea
de a lua singur decizii si de a decide soarta statului, putere nelimitata, guvernare
arbitrara, autocrata numita DESPOTISM.
Pe cand in vestul continentului apar relatiile capitaliste, proprietatea privata,
muncitori salariati, in estul Europei se consolideaza ideea de iobagie. Randamentul
agricol este direct proportional cu randamentul muncitorilor care incearca sa
obtina profit (vest), sau care nu sunt animati de dorinta de prosperitate (est).
Apar manufacturi (sec XV), muncitori in ateliere, formarea breslelor (sec XIV)
in cadrul carora intrau mai multe trepte profesionale: ucenici, calfe, muncitori
calificati si mesteri - diviziunea muncii, lucruri care duc la prosperitatea
economiei capitaliste. Exista acum negustori cu asociatii (ghilde, hanse, companii).
Astfel economia capitalista se dovedeste a fi net superioara celei feudale.
Orasul este mult mai deschis catre noutate, iar comertul ia amploare. Apar de
asemenea banci si burse si implicit tranzactii, credituri, negocieri de care
se bucura in special nobilii care avusesera de suferit de pe urma declinului
rural. Urmasii burghezilor, ajutati de acestia cu sume de bani stranse de pe
urma profiturilor afacerilor proprii, devin si ei burghezi, intrand in politica
urbana. Burghezia cumpara domenii funciare astfel fiind innobilata. Celelalte
parti ale nobilimi : cea de roaba si respectiv cea militara, ajung in acest
stadiu fie prin transformarea in slujitori princiari, fie prin cea in cavaleri.
9. EUROPA DE VEST
Franta are de castigat de pe urma regilor capabili din timpul razboiului, astfel
consolidand si intarind granitele tarii si unificand teritoriile acesteia.
Intre 1455 si 1485, dupa nici doi ani de la terminarea definitiva a razboiului
de 100 de ani, se isca un nou razboi: Razboiul celor doua Roze, izbucnit in
Anglia. Aceasta confruntare are loc intre doua grupari feudale care luptau pentru
putere. Doua ramuri ale familiei regale, Lancaster (Roza rosie) si York (Roza
alba), s-au razboit pentru tronul Angliei, sortii de izbanda fiind schimbatori.
Razboaiele au dat nastere nemultumirii poporului fata de asuprirea feudala si
pustiirea in urma luptelor, manifestandu-se prin rascoale armate. Razboiul celor
doua Roze ( numit astfel datorita elementelor hieraldice care apareau ca emblema
pe steagurile rivale ) a reprezentat prabusirea iremediabila a cavalerismului
feudal. Castigatorul tronului Angliei este Henric VII provenit din dinastia
Tudor, acesta starpind dezordinea in stat.
In sud-vestul Europei, in Peninsula Iberica, ia nastere statul Spania in urma
casatoriei Isabelei de Castilla cu Ferdinand, mostenitorul Aragonului (1469),
urmand incheierea Reconquistei -; 1492. Henri Navigatorul (1394 -;
1460), print portughez, fiul lui John I, conduce expeditii in Atlantic pe coastele
africane, care mai tarziu duc la descoperirea drumului catre India prin Capul
Bunei Sperante.
10. EUROPA CENTRALA SI DE EST
Europa Rasariteana se caracteriza prin feudalismul caracteristic si Bizantului
si Peninsulei Balcanice, in care toata lumea se “inchina” unui singur
conducator. In Europa Centrala acest sistem se destrama incetul cu incetul,
bune exemple fiind Germania si Italia (ducatul Milano, Statul Papal, republicile
Florenta si Venetia). Alte trei state importante ies invingatoare in lupta cu
feudalismul: 1) Ungaria - ajutata de indemanarea domnitorului Matei Corvin,
care il ajuta si pe Stefan cel Mare sa combata pericolul ca Moldova sa devina
pasalac turcesc (toamna 1476) - atinge inalte cote economice, politice si militare,
aceasta situatie fiind insa efemera, urmata de anarhia interna a carei cauza
o va constitui lupta pentru influenta politica. 2) Polonia care reuseste sa
iasa castigatoare in luptele cu teutonii in 1410-Grunwald si 1422-Marienburg
in urma unirii cu Lituania (1382) avand la carma pe Iagelloni si astfel devenind
o mare putere baltica 3) Rusia care reusind sa scape de subjugul in urma marii
invazii mongole (1480), devine un stat centralizat ortodox sub domnia lui Ivan
III.
Pe meleagurile romanesti, Moldova si Tara Romaneasca reusesc sa isi mentina
independenta, evitand soarta statelor vecine dominate de otomani, datorita lui
Iancu de Hunedoara care aduce aici noi domni. In 1456 il invinge pe Mehmed II
la Beograd. Dupa moartea sa, alti domnitori de renume apara granitele tarii:
Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Petru Rares, Mihai Viteazul…
In 29 mai 1453, Mehmed II intra in Constantinopol cucerindu-l. Acesta ii invinge
si pe ungro-poloni la Varna (1444). Europa isi deschide orizontul catre o noua
lume, catre noi pericole, catre o noua civilizatie.
11. DOMNIA SI SFATUL DOMNESC
IN TARILE ROMANE
Dupa intemeiere, Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, continua sa se dezvolte,
urmasii directi ai intemeietorilor desavarsind organizarea institutionala si
incurajand inflorirea economica. Institutia centrala in plan politic este domnia,
care il are ca mare stapanitor pe domn, acesta avand atribute politice, economice
si administrative. El era comandantul suprem al armatei si in plan administrativ,
era ajutat de Sfatul Domnesc (initial alcatuit din toti marii boieri, apoi din
dregatori ). Un alt organ politic era Marea Adunare a Tarii, convocata periodic,
aceasta avand atributii elective si judecatoresti. Forta militara a tarilor
noastre consta in Oastea cea mare a tarii (toate categoriile sociale) si sistemul
de cetati fortificate. Pana in secolul XVI domnia in tarile romane este foarte
puternica si autoritara, remarcandu-se doua mari dinastii: a BASARABILOR in
Tara Romaneasca si a MUSATINILOR in Moldova.
DINASTIA BASARABILOR
Puterea domneasca se transmite dupa principiile electivo-ereditare, esential
fiind ca cel care mostenea tronul sa fie de “os domnesc”. Puteau
deveni domni chiar si rude indepartate sau fii nelegitimi ai domnului. Titlul
domnesc al conducatorilor romani inca din secolul XIV era asociat cu particular
“IO”, simbolizand esenta divina a puterii domnesti si insemnand
“ cel ales de Dumnezeu “.
DINASTIA MUSATINILOR
Stefan = Margareta Musata
In epoca medievala romaneasca , Biserica a fost mereu strans legata de si permanent
sprijinita de domnie, conducatorii oferind domenii si averi importante Bisericii.
Aceasta ramane sub sfera de influenta a Bisericii Rasaritene. Se intemeiaza
primele mitropolii: 1359 Mitropolia Tarii Romanesti (Iachint de Vicina) si 1401
Mitropolia de la Baia (Iosif).
Imperiul Otoman incearca sa impuna el puterea in statele romane si de aceea
se suprapun mai multe domnii si chiar exista cate doi conducatori pentru acelasi
teritoriu: unul de drept si altul impus de otomani.
12. ARTA IN EVUL MEDIU
Arta mdievala poate fi caracterizata de doua mari stiluri: cel romanic si cel
gotic.
Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala,
lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. Exista aici o masivitate a
creatiilor carora le lipseste supletea si naturaletea. Se reactualizeaza sculptura
in piatra, se inalta numeroase castele cu ziduri massive, ferestre putine, turnuri
inalte, sunt ridicate catedrale si abatii (Worms, Sfantul Paul din Issoire,
Abatia de la Cluny). In sculptura se remarca baso-relieful mai ales la chenarele
ferestrelor si usilor si capitelurile. Pictura iese in evidenta prin contururile
puternice si cromatica vie. Sunt intalnite de asemenea arta miniaturii rafinate
si vitraliile.
Arta gotica acopera o mare parte din Europa intre secolele XII-XV. Se remarca
prin constructia unor catedrale de mare valoare, inalte, aparent fragile dar
foarte rezistente si solide (Notre Dame du Paris, Reims, Domul din Milano, Biserica
Neagra din Brasov). Sculptura si pictura se aseamana cu cele din arta romanica.
Prerenasterea si renasterea reprezinta intervalul de timp care a dat cele mai
mari genii ale picturii. Cuprinsa intre secolele XIII-XVI, aceasta are ca element
de baza omul si studiul realitatii. Apar constructii laice, palate (Farnese
din Roma, Pitti din Florenta), biserici (Sfantul Petru din Roma, Domul din Florenta).
In Italia apar “ CEI 4 TITANI AI ARTEI “ in domeniul picturii si
sculpturii: Leonardo Da Vinci, Michelangelo, Rafael si Tizian. In tarile de
jos, un aport enorm il au Van Eyck, Albrecht Durer, Bruegel si Bosch. Alte mari
nume in materie de pictura si sculptura sunt Giotto,Botticelli, Buonarroti.
1.Statul medieval
2.Institutiile statului medieval
1.Introducere
2.Viata feudala si oamenii
3.Religia
4.Declinul Bisericii Catolice
5.Cruciadele
6.Moartea Neagra
7.Razboiul de 100 de ani
8.Monarhia absolutista
9.Europa de Vest
10.Europa Centrala si de Est
11.Domnia si Sfatul Domnesc in tarile romane
12.Arta in Evul Mediu
Rudas Andreea
- Oane Sorin, Ochescu Maria - Istorie, manual pentru clasa a IX-a, editura Humanitas
Educational, Bucuresti, 2000
- Pop Ioan-Aurel - Natiunea romana medievala, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
1998
- Panaitescu Ana-Maria, Voicu Florin -; Educatie plastica, manual pentru
clasa a IX-a, editura Teora Educational, Bucuresti, 2000
- Pippidi Andrei, Dvorski Monica, Grosu Ioan -; Istorie, manual pentru
clasa a VI-a, editura Corint, Bucuresti, 1998
- Inalcik Halil -; Imperiul otoman. Epoca clasica, Editura Enciclopedica,
Bucuresti, 1996
- Essential Encyclopedia, editura George Philip Limited, Marea Britanie, 1998
- www.geocities.com
- Drimba Ovidiu -; Istoria culturii si civilizatiei, Editura Stiintifica
si Enciclopedica, Bucuresti,1987
- Drimba Ovidiu -; Pagini despre cultura europeana, Editura Publicom, Bucuresti,
1945
Rudas Andreea
