In urma razboiului din 105-106, Dacia a fost cucerita de romani si transformata in provincie imperiala romana si a inceput procesul de romanizare a populatiei, acest process cuprinzand toate domeniile existentei sociale. A fost un proces indelungat, ce s-a desfasurat pe mai multe etape, a prezentat anumite conditii si mai multi factori care au facut din acest proces unul ireversibil. m4k18kt
In anul 271-275 are loc retragerea aureliana, adica retragerea armatei si administratiei din Dacia, populatia ramanand insa pe loc. Exista teorii diferite cu privire la ce s-a intamplat in Dacia, de la teoria lui Petru Maior care sustinea ca dacii au fost exterminati de catre romani dupa cucerire, pana la teoriile formulate de alti istorici romani, care sustineau ca romanii n-au cucerit Dacia pentru a-I exterminape daci, ci pentru a exploata bogatiile acestei provincii. Documentele epigrafice atesta nume de soldati in unitatile auxiliare din Britania si Siria, apoi toponimia si hidronimia sunt si ele dovezi ale continuitatii dacice. Existenta dacilor liberi, care sunt atestati arheologic si care au atacat frecvent hotarele Imperiului sunt un al argument in favoarea continuitatii dacice si impotriva teoriei lui Petru Maior, dar si a celei imigrationiste formulata de Robert Roesler, care sustinea originea sud-dunareana a poporului roman, care s-a asezat mai apoi la N Dunarii.
Printre dovezile continuitatii dupa retragerea aureliana se numara si cele arheologice, ce atesta continuitatea asezarilor romane. Retragerea a condus la refacerea unitatii dacice, datorita disparitiei granitelor dacii liberi au put circula pe teritoriul fostei provincii, fapt ce a dus la o extindere a procesului de romanizare ce a cuprins fostul teritoriu al Daciei. Continuitatea ocupationala este o alta dovada, caci populatia daco-romana continua agricultura si cresterea animalelor, ocupatii specifice unei vieti sedentare. Legaturile cu Imperiul nu s-au interupt dupa retragere, caci Imperiul era interesat sa controleze zona de la N Dunarii, unde au mentinut puncte strategice. Dobrogea a ramas sub stapanire romana pana in 602, reformele din Imperiu aplicandu-se si aici. Linia Dunarii a fost in continuare controlata de romani, acestia refacand orasele si cetatile din aceasta zona.
Dupa retragere, populatia a continuat sa traiasca pe vechile vetre alaturi de migratori, care percepeau tribut de la acestia.Migratorii nu s-au implicat in aspecte de limba, astfel explicandu-se modul de formare al limbii romane, mod asemanator cu cel al celorlalte popoare latine.Limba romana are totusi cateva particularitati determinate de pastrarea fondului trac, explicandu-se astfel dialectele sud-dunarene:aromana, istroromana si meglenoromana. In urma convietuirii cu slavii limba s-a imbogatit cu anumite cuvinte, dar aceasta influenta s-a exercitat doar asupra limbii deja formate,adica dupa sec.XIX.
Crestinismul s-a raspandit in limba latina atat in Dobrogea cat si la N Dunarii,constituind o dovada a existentei contactelor permanente ale populatiei de aici cu romanitatea orientala, demonstrand si romanizarea ireversibila a dacilor si continuitatea lor la N Dunarii.Pana in 313 raspandirea crestinismului a fost influentata de politica imparatilor romani, crestinii fiind persecutati de autoritati, multi gasindu-si moarte in postura de martiri. In 313, prin Edictul de la Milano dat de Constantin cel Mare, crestinismul are o existenta legala alaturi de celelalte culte in Imperiu, la raspandirea lui contribuind misionarii. In 381(392) Theodosius a oficializat crestinismul si a interzis cultele pagane. In secolele IV- VI are loc o crestinare masiva a daco- romanilor, dovedita de basilicile crestine de la Slaveni, Sucidava, si de dovada arheologica, inscriptia de la Biertam(donariu). Din limba latina provin si termenii de baza ai religiei crestine, precum: basilica- biserica ; angelus- inger; crux-cruce.
Poporul roman s-a format astfel, un popor si o civilizatie originala cu o limba proprie, ce are mai multe componente de baza:substratul traco-dacic, stratul latin si adstratul slav.