“Este un miracol diplomatic” ; “Este o victorie suta la suta ! Si, desi n-am facut asta niciodata o sa beau o sticla de sampanie” ; “El crede ca ma inselat, dar in realitate eu l-am inselat”. Aceste aprecieri se refera la pactul de neagresiune dintre URSS si Germania din 23 august 1939. Prima apartine ambasadorului german la Moscova- contele Frederic Werner von der Schulenburg-, a doua lui Hitler iar ultima lui Stalin. Declaratiile lui Hitler si Stalin ne arata ca amandoi sunt convisi ca si-au realizat scopul. j4j15jn
Relatiile dintre cele doua state au debutat de pe vremea lui Frederic al II-lea si a tarinei Ecaterina a II-a. Cea mai importanmta consecinta a alintei celor doua puteri a fost impartirea Poloniei -;1772, 1793, 1795- la care s-a asociat si Austria(la prima si ultima). Relatiile dintre cele doua state se vor distanta de-a lungul urmatoarei perioade ajungand in timpul primului razboi mondial in tabere diferite-Germania facand parte din Tripla Alianta iar Rusia din Tripla Antanta.
Cel care a restabilit relatiile dintre cele doua state a fost Lenin care pentru a reveni in tara a strabatut Germania intr-un vagon sigilat cu aprobarea autoritatilor germane. Germanii nu s-au inselat deoarece Lenin ajuns la putere a semnat la 7 noembrie 1917 Decretul asupra pacii, care a deschis negocierile cu Puterile Centrale si aliatii acestora, negocieri care se vor incheia cu pacea de Brest-Litovsk din 3 martie 1918.
Prin sistemul de la Versailles amandoua statele au fost considerate “proscrise”, Germania fiind considerata responsabila pentru izbucnirea razboiului iar Rusia Sovietica din cauza noului regim instaurat care era inconjurata de un “cordon sanitar” pentru a impiedica contaminarea cu “bacilul” comunist. Cele doua tari erau apropiate si de restaurarea Poloniei.
Rusia nu semnase tratatul de la Versailles deci nu trebuioa sa ii accepte clauzele.Germania-a carui efectiv militar a fost redus la unul simbolic-vroia sa isi dezvolte economia militara pe teritoriul Rusiei Sovietice.
La 16 aprilie 1922 s-a semnat la Rapallo tratatul sovieto-german prin care cele doua parti renuntau la despagubirile de razboi, isi acordau reciproc clauza natiunii celei mai favorizate si restabileau relatiile diplomatice si consulare; Germania renunta la orice pretentie pentru bunurile nationalizate, in urma revolutiei. Tratatul de la Rapallo a fost urmat, in august, de un acord prin care era fixat cadrul colaborarii militare dintre cele doua state. Germania putea utiliza bazele militare sovietice iar rezultatele cercetarilor urma sa fie valorificat in comun.
La 24 aprilie s-a semnat un nou tratat intre Gustav Stresseman si N. N. Krestinski. Partile se obligau sa ramane neutre in cazul unui atac impotiva uneia dintre ele si sa nu participe la un boicot economic indreptat impotriva uneia dintre ele. Germania-prospat intrata in “Societatea Natiunilor”- se obiliga sa se opuna impotriva unei decizii luata de forumul genovez impotriva URSS.
In 1928 Stalin a devenit liderul necontestat al Kremlinului. Stalin vroia sa creeze un conflict intre tarile capitaliste iar cand acestea vor fi slabite URSS cu o armata intacta sa intervina si sa dicteze o “pax sovitica”.
O data cu venirea la putere a nazistilor la 30 ianuarie 1933 relatiile dintre cele doua state s-au racit datorita propagandei anticomuniste si antibolsevica a regimului nazist totusi Stalin era convins ca interesele pe termen lung ale Germaniei o va aduce alaturi de el.
La 7 iunie 1933 se semna la Roma Pactul celor patru in vederea revizuirii tratatelor de pace din 1919-1920 insa Franta a reusit sa goleasca pactul de continutul sau fiind un partizan al Micii Intelegeri astfel putem spune ca Pactul celor patru s-a “nascut mort”. Totusi acest pact i-a dat mari frisoane lui Stalin care se temea de formarea unei coalitii a tarilor capitaliste impotriva URSS astfel el s-a apropiat de marile democratii europene, mai ales de Franta cu care va incheia la 2 mai 1935 tratatul de asistenta mutuala urmat la 16 mai de un pact asemanator cu Cehoslovacia.
Crezand ca Hitler se va indrepta in Est, cum sustinea si in “Mein Kampf” Franta si Mare Britanie ii permit sa reintroduca serviciul militar obligatoriu, la 16 martie 1935, iar la 7 martie 1936 sa remilitarizeze Renania. La 18 iunie 1935 Mare Britanie incheia un acord naval cu Germania prin care ii permitea Germaniei sa detina 35% din flota britanica.
La scurt timp dupa acordulda la Munchen-29 septembrie 1938- prin care Germania anexa o parte din Cehoslovacia intre ambasadorul german von der Schulenburg si comisarul poporului pentru afaceri externe M. M. Litvino sa inceiat un acord prin care cele doua puteri-Germania si URSS- se abtineau de la atacuri in mass-media. La receptia din 12 ianuarie 1939 a corpului diplomatic Hitler sa ocupat foarte mult de ambasadorul sovietic fata de care pana atunci fusese foarte rece. “Descifrat” raportul lui Stalin de la Congresul al XVIII-lea al partidului arata ca acesta nu considera pactul anticomintern o piedica a relatiilor sovieto-germane.
La 31 martie Mare Britanie si Franta au garantat granitele Poloniei iar la 13 aprilie au facut acelasi lucru Romaniei si Greciei. Pentru ca aceste garntii sa insemne ceva trebuia atrasa si URSS fara de care garntia nu era eficace .
Pentru al stimula pe Hitler Stalin la inlocuit pe Litvinov care se indentificase cu politica de incercuire si era evreu cu Molotov. La 11 august au inceput necogierile dintre Marea Britanie si Franta si URSS. Primele doua erau reprezentate de personalitati de mana a doua -; amiralul englez Darx si generalul francez Doumenc.
Hitler spera sa incheie campania impotriva Poloniei pana la 15 octombrie dupa acesta data incepand ploile si ceata dar pentru a o incepea era nevoit sa incheie un pact de neagresiune cu vecinul estic. Molotov stia ca Germania este presata de timp si incerca sa obtina cat mai multe avantaje amanand negocierile. La 15 august in cadrul intalnirii dintre Molotov si Schulenburg diplomatul sovietic a expus problemele ce interesau guvernul sovietic:1. Pozitia Germaniei fata de incheierea unui pact de neagresiune cu URSS; 2. Demers german pentru imbunatatire relatiilor sovito-japoneze si evitarea incidentelor de frontiera; 3. Garntii comune date statelor baltice. La 19 august in cursul primei audiente acordat lui Schulenburg Molotov a sustinut ca intai trebuia sa se incheie acordul economic iar apoi cel politic. Sculenburg urma sa se intoarca la Moscova la 26-27 august insa acesta data nu-i convenea Fuherului care pirintr-o telegrama ii solicita lui Stalin sa-l primeasca pe Ribbentrop la 22 sau 23 august. Vizita fulger a lui Ribbentrop din 23 august 1939 sa incheiat cu semnarea pactului de neagresiune care era valabil 10 ani iar in cazul in care nu era denuntat cu un an inainte se prelungea pe inca 5 ani si semnarea protocolului aditional secret privind delimitarea zonelor de influenta ale celor doua tari. Acesta prevedea ca:
1. In cazul unei schimabari teritorial-politice in teritoriile tarilor baltice granita de nord a Lituaniei formeaza granita sferelor de interes a Germaniei si URSS. In legatura cu aceasta ambele parti recunosc interesul Lituaniei pentru regiunea Wilna.
2. In cazul unei schimbari teritorial-politice in teritoriile care apartin statului polonez sferele de interese ale Germaniei si URSS vor fi delimitate de linia raurilor Narew, Vistula si San.
Problema daca, in interesul ambelor parti este de dorit mentinerea unui stat polonez independent, si cum va fi delimitat acest stat poate fi solutionata definitiv numai in cursul viitoarelor desfasurari politice.
In orice caz cele doua guverne vor rezolva aceasta problema pe cale unei intelegeri prietenesti.
3. In privinta sud-estului Europei , din parte sovietica este subliniat interesul pentru Basrabia. Parte germana declara total dezinteres pentru aceste regiuni.
4. Acest protocol va fi tinut de ambele parti strict secret.

Inca de la iceputul lunii august Stalin putea alege intre un acord cu anglo-francezii sau un acord cu germanii . Acceptand primul acord URSS trebuia sa apere Polonia impotriva agresiunii germane varsandu-si sangel soldatilor pentru o tara impotriva careie luptase in 1920 pe cand de pe urma celui de-al doilea acord URSS dobandea insemnate castigurii teritoriale si asta fara paricipare la razboi. Alegerea a fost determinta si de credinta intr-un razboi de durata o repetare a primului razboi mondial din care atat germanii cat si anglo-francezii vor iesi slabiti permitand Uniunii Sovietice sa intervina cu o armata intacta si sa dicteze o “pax sovietica”. Acordul era in favoarea ambelor parti Hitler putand declansa agresiunea impotriva Poloniei fara a se teme de un razboi pe doua fronturi, neutralitatea Uniunii Sovietice fiind rascuparata cu Finlanda, Estonia, Letonia, si Basarabia.
Vazand ca campania in vest se apropie de sfarsit nesemanand cu cea din timpul primul razboi mondia Stalin incepe sa pune in aplicare articolele protocolului secret. Astfel la 26 iunie 1940 orele 22 Molotov la convocat pe ambasadorul Romaniei G. Davidescu caruia i-a remis o nota ultimativa prin care URSS cerea Basarabia si Bucovina de Nord la care era anexata o harta cu scara de 1:1.800.000 pe care cu un creion gros de culoarea rosie se trasase noua frontiera dar varful creionului acoperea 10 km smulgand astfel Romaniei si regiunea Herta. Molotov accepta un raspuns in 24 de ore. Romania ramasa singura in fata Uniunii Sovietice accepta revendicarile teritoriale ale URSS iar in noaptea de 27-28 iunie G. Davidescu prezenta lui Molotov nota prin care guvernul roman accepta revendicarile URSS urmand ca teritoriile mentionate sa fie evacuate in decurs de patru zile . Astfel Romania pierdea un teritoriu de 50.762 km² cu o populatie de 3.915.000 locuitori.
Alinta dintre Germania si URSS a durat 669 zile, La ultima intrevedere Molotov-Schulenburg din 22 iunie orele 5,30 ambasadorul german dupa ce a anuntat ruptura dintre Berlin si Moscova a spus ca timp de 6 ani se straduise sa stabileasca relatii amicale intre cele doua state dar “impotriva destinului nu se poate face nimic”.