y8d1do

Ajungem astfel la cumpana veacurilor XIII si XIV, momentul crucial al aparitiei, intre Carpati si Dunare, a primului stat roman organizat, Tara Romaneasca. Oricat ar parea de ciudat, circumstantele acestui mare eveni¬ment au ramas destul de obscure pentru a starni, pana azi, aprigi controverse intre istorici: fost-a oare, cum vrea traditia, o „descalecatoare" a legendarului Negru Voda din Tara Fagarasului? Sau unirea voievodatelor si cneza¬telor de la sud de Carpati sa fi fost un fenomen exclusiv local? Si cine a fost Basarab, Basarab intemeietorul, Mare Voievod?
Am spus, cand am vorbit despre invazia mongola, ca aceasta adevarata avalansa care a zdruncinat din temelii sau daramat aproape toate formatiunile politice din Europa centrala si orientala a reprezentat, in schimb, un moment favorabil pentru cnezatele si voievodatele aparute in regiunea Munteniei ca sa se elibereze oare¬cum de presiunea regatului ungar si sa realizeze o prima unitate politica a tuturor celor care vorbeau limba romana intre Carpati si Dunare. Aceasta se petrece in jurul anului 1300. Traditia, consemnata de cronici tarzii (din veacurile XVI si XVII), vorbeste de anul 1290. Majoritatea istoricilor contemporani au avut tendinta de a alege o data mai tarzie, dupa 1300; ba o intreaga scoala istorica, inca majori¬tara chiar, pretinde ca traditia descalecatului, cu Negru Voda coborand din Tara Fagarasului, ar fi o pura inventie din secolul XVII, fara temei real.

De la o vreme insa, cativa istorici de valoare, ca Gheorghe Bratianu sau Serban Papacostea, au reactionat impotriva acestei teorii, considerand ca traditia orala avea un sambure de adevar. Ma inscriu categoric alaturi de ei in favoarea reabilitarii vechii legende, avand in plus si convingerea — care nu e impartasita de ceilalti istorici — ca Basarab intemeietorul, primul nostru dinast dovedit documentar, se tragea dintr-o spita de sefi cumani.