b1c23ch
O noua orientare in cultura si arta a fost determinata de rolul tot mai important
pe care-l ocupa burghezia, odata cu dezvoltarea mestesugurilor si a comertului.
Caracterul laic patrunde in intreaga activitate spirituala a vremii.
Exista o arta promovata de mestesugarii dintre care s-a ridicat renumitul
poet-muzician cizmarul Hans Sachs.
In universitati stiintele se studiaza impreuna cu teologia.
Subiectuloperelor de arta va fi constituit dintr-o bogata tematica luata din
viata de zi cu zi.
Compozitorii vremii compun lucrari in care se observa spiritual umanist al
vremii.
Apar noi genuri: balada, madrigalul, care oglindesc noua orientare ce conduce
creatia artistica.
Secolul al 14-lea este cunoscut in muzica sub denumirea de Ars Nova, termen
preluat dupa titlul unei lucrari teoretice a muzianului Philippe de Vitry (1291-1361).
In lucrarea acestuia sunt consemnate unele innoiri aparute in arta muzicala
in comparatie cu lucrarile maestrilor scolii de la Notre Dame, ce apartin artei
vechi (Ars Antiqua).
Vitry face unele precizari legate de arta compozitionala: succesiunea de cuvinte
si octave perfecte trebuie evitata deoarece sonoritatea lor s-a dovedit saraca,
inexpresiva. Lucrarea se desfasoara intr-o alternanta de de intervale disonante
si consonante. Inceputul si sfarsitul sa se faca pe inntervale consonante.
Muzica franceza a secolului al 14-lea este reprezentata atat de Philippe Vitry
cat si de Guillaume cea mai stralucita figura a epocii.
Creatia sa contine un numar important de balade, rondeux, lais, virelais-piese
polifonice si vocal-instrumentale, de o anumita factura.
Baladele sunt piese vocal instrumentale concepute in stilul contrapunctic, organizarea
melodica facandu-se dupa formola A-B, modificata de la balada cavalereasca.
Motetele-lucrari destinate serviciilor religioase obligate sa respecte regulile
deja stabilite.
Machault se distinge prin ocolirea acestora: text in franceza-rareori in latina,
melodii proprii-in locul gregorianului-care amintesc de balade.
Missa lui Machault pregateste, alaturi de balade si motete etapa urmatoare denumita
“epoca de aur a polifoniei de aur”.
Evul mediu se sfarseste fara a fi preocupat de consemnarea propriei istorii
muzicale.Tocmai de aceea Renasterea este considerata o adevarata “revolutie”;umanismul,
care nu se limiteaza doar asupra literaturii, se rasfrange si asupra altor arte,
determina un interes deosebit fata de istoria muzicii.
Acest interes nu se opreste la epoca anterioara, ci, pe fondul unei admiratii
nemasurate pentru ceea ce venea de la greci si romani, conduce la nasterea unei
adevarate istorii a muzici.
Marcus Moebomius este primul autor care publica o dupa manuscrise textul grec
original al principipalilor teoreticieni ai antichitatii: editia “Antiqua
musicae auctores septem” insotita de notesi de o traducere in limba latina
mai este utilizata inca si in zilele noastre, cu toate erorile sale si cu tot
excesul sau de corecturi.
Aceasta prima lucrare face posibil ca muzicas greaca sa iasa din impasul disertatiilor
fanteziste si sa intre in faza constructiva a discutiilor autorizate.
Paradoxal, interesul pentru arata veche conduce mai putin la rezultate restauratoare,
ci mai degraba la un modernism fara precedent.
Disputele se poarta asupra unor subiecte ca sistemul cromatic si enarmonic,
in aceste vremuri nascandu-se lucrari de o mare importanta ca:”Instituiori
harmonichae” a lui Giuseffo Zarlino, “Dialogo della musica antica”
a lui Vicenzo Galilei
“Sintagma musicum” a lui Praetorius sau “Armonia universala”
a lui Mersenne.
Autor
Vernescu Vladimir
Bibliografie:
Liviu Brumaru -; Hrisanta Marin : Istoria mozicii si formele muzicale
Jaques Chailley : 40000 Ani de muzica
