Vladimir Ilici Lenin, important om politic rus, s-a nascut pe data de 22 aprilie 1870 la Simbirsk, pe cursul mijlociu al Volgai. A luat contact cu miscarea revolutionara in timpul studentiei, la Kazan. c3k3kr
In 1893 s-a mutat la Sankt Petersburg, unde, in anul 1895 a participat la crearea “Uniunii de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare”. Din aceasta cauza, in acelasi an a fost arestat si inchis, apoi, in 1897 a fost deportat in Siberia pana in 1900, cand a emigrat in Elvetia, unde a intemeiat ziarul “Iskra”.
La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. (1903) a pus bazele partidului comunist al bolsevicilor. Dupa infrangerea revolutiei (1905-1907), emigreaza din nou in strainatate, pana in aprilie 1917, cand revine la Petrograd si se pronunta in favoarea instaurarii imediate a republicii sovietelor, ca forma de stat a dictaturii proletariatului.
In perioada 1917-1924 este presedintele guvernului sovietic (Consiliul Comisarilor Poporului), de numele sau fiind legate primele decrete ale Puterii sovietice (“Decretul asupra pacii”, “Decretul asupra pamantului”). Lenin a recurs la aplicarea, pe scara larga, a violentei si cruntei represiuni impotriva fortelor politice de opozitie, a clerului si intelectualilor; tot el este cel care a initiat crearea Internationalei a III-a Comuniste in1919.

Adept al ideilor lui Marx si Engels, Lenin a militat pentru crearea “partidului de tip nou”, in jurul unui nucleu al “revolutionarilor de profesie”, considerandu-l cel mai important mijloc al luptei revolutionare.
Dupa instaurarea puterii sovietice din octombrie si Razboiul civil, in Rusia s-a declansat o puternica criza economica si politica, relevata de rascoala marinarilor din Kronstadt, sustinatori, pana atunci, ai puterii sovietice, ceea ce l-a determinat pe Lenin sa renunte la “comunismul de razboi”, hotarand inlocuirea acestuia cu N.E.P.-ul.
In octombrie 1922, Lenin s-a imbolnavit grav (hemiplegie), iar din luna decembrie nu a mai luat parte la activitatea politica. A murit pe 21 ianuarie 1924, dezamagit de esecul “revolutiei comuniste” in Europa si de pozitia proeminenta dobandita de Stalin, la a carui ascensiune contribuise hotarator.

Bibliografie: Marcel D. Popa “Dictionar enciclopedic”,vol IV editura Enciclopedica, Bucuresti,2001.
Enciclopedia ’Encarta’ 2000.