Este asezat in partea sudica a judetului, in apropierea confluentei Oltului cu Dunarea.El a fost intemeiat in jurul anului 1836 in vecinatatea cetatii romane Turris.Cu excep tia unor scurte intervale timp,in vremea lui Vlad Tepes si h1e15ee
Mihai Viteazul,cetatea feudala Turnu, in perioada 1417 1829, a fost ocupata de armatele otomane si transformata
in raia.Din 1839 devine resedinta judetului Teleorman, in fosta lui confguratie,constituind unul din insemnatele puncte vamale si centre de comert ale Tarii Romanesti. El a jucat un rol important si in viata social-politica a tarii, fiind unul dintre puternicele centre revolutionare de la 1848.Comuna Islaz, care i se subordoneaza este locul de declansare a revolutiei burghe zo-democratice de la 1848 din Tara Romaneasca.In timpul razboiului de pentru cucerirea independentei de stat din 1877 1878, Turnu Magurele a construit unul din punctele de susti nere a operatiunilor militare, aici amenajadu-se mari depozite de hrana si munitii, spitale pentru bolnavi si raniti.Pe podul de vase de la Turnu Magurele-Nicopole s-au transportat ali mente si munitii pentru front, au fost trimise in tara convoaie de prizonieri si raniti, s-au inapoiat trupele romanesti in urma victoriei repurtate asupra armatei otomane.
La sfarsitul secolului trecut, Turnu Magurele nu se deose bea cu mult de celelalte targuri din campie. Asezat insa la Dunare si fiind resedinta de judet avea, totusi, o situatie aparte.In anii aceia-spune despre el Gala Galaction in roma nul Papucii lui Mahmud- era cu adevarat cel dintai oras al judetului. Calea ferata, de abia atunci in constructie, nu ridi case inca magaziile din Rosiori si pe granarii lor deasupra celor din Turnu. Aici, in capitala judetului erau contoarele agentiilor straine, vadul afacerilor socotite in lire sterline , iar jos, la schela, popasul vapoarelor.
Populatia orasului a urmat o curba ascendenta, dar n-a in scris salturi spectaculoase pana in anii socialismului, intrucat nici industria nu depasea nivelul economiei mestesugaresti, aceasta fiind reprezentata, in 1939, de o moara sistematica, o fabrica de lumanari si plute de candela, una de cherestea si una de tamplarie. In anul 1900 avea 8 600 de locuitori, in 1912 peste 15 600, in 1930 ajunge la 17 351, ca in 1948 sa scada la
11 493.
Odata cu inceperea constuctiilor pentru combinatul de ingrasaminte chimice, in 1962, orasul se dezvolta vertiginos, iar in 1968 devine municipiu, subordonandu-i-se comunele Is laz, Lita si Ciupeceni, cind populatia orasului numara 28 251 locuitori.Aici s-a asezat, deci, primul mare obiectiv industrial al Teleormanului,luand nastere una din marile cetati ale chi miei romanesti.
Combinatul de ingrasaminte chimice din Turnu Ma gurele este cea mai mare unitate industriala a judetului si printre cele mai mari din tara in ramura de profil. La nivelul anului 1978, cetatea teleormaneana a chimiei asigura peste 21% din productia nationala de ingrasaminte.Primele capaci tati de productie ale uriasului combinat de pe malul Dunarii au intrat in functiune in 1966, dezvoltandu-se apoi succesiv, pe e-tape. In 1967 au intrat in functiune fabricile de acid azotic, de amoniac, de azotat de amoniu-solutie, de acid sulfuric.Fi reste, combinatul concentreaza forta de munca din Turnu Ma gurele si comunele invecinate Izlaz, Lita, Segarcea, Lunca,
Ciuperceni.Dispune de unitati scolare proprii de calificare: scoala profesionala si liceu industrial de chimie.In cadrul combinatului s-a constituit si o sectie de utilaj chimic prin care se realizeaza un mare volum de lucrari de autodotare.

Detasamentele muncitoresti si ingineresti de aici produc 98,6% din productia chimica a judetului, si 17,3% din cea alimentara, care are ca unitate reprezentativa fabrica de conserve, principalul prelucrator al legumelor din Teleorman.

In primavara anului 1978 au inceput lucrarile pentru nodul hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopole.In anul 1978 populatia municipiului a ajuns la 34 404 locuitori, ponderea detinand-o cei din industrie si constructii.
Turnu Magurele ocupa locul al II-lea, dupa Alexandria, ca participant la realizarea productiei industriale a judetului,
28,4%.
Orasul detine o suprafata de 11 138 de hectare, in mare parte cuprinsa in sistemul de irigatii Olt-Calmatui.Alaturi de cultivarea cerealelor si plantelor tehnice, Turnu Magurele are amenajate sere moderne pentru legume, complexe de cresterea pasarilor.

Dezvoltarea industriei a determinat, intr-un timp relativ scurt, cresterea gradului de urbanizare, de echipare tehnica si edilitar-gospodareasca, extinderea retelei de dotari social-cul turale. Asa, de exemplu, in perioada 1961-1978 s-au construit peste 5 200 de apartamente. Desfacerea marfurilor a cunoscut un amplu proces de modernizare, cuprinzand peste 16 500 mp.
Turnu Magurele constituie in acelasi timp o importanta pepi niera de formare a cadrelor.La nivelul anului scolar 1978-1979 functionau 6 gradinite, 4 scoli primare si gimnaziale, 2 profe sionale, 4 licee de specialitate(chimie, matematica-fizica, agroindustrial, pedagogic), cu 8 074 elevi si prescolari, si 384 de cadre didactice.Reteaua sanitara cuprindea un spital cu 12 sectii si 390 de paturi, policlinica, 4 circumscriptii sanitare, 6 dispensare in care lucrau peste 400 medici si cadre de prega tire medie.
Asezamintele culturale sunt situate in majoritate in centrul orasului: o casa culturala, un cinematograf, 19 bibli oteci orasenesti, scolare si de intreprindere cu 200 000 volume.