s9l1lq
Legendele sunt numeroase ntemeierea Cetatii Eterne nu se bizuie pe date sigure, astfel incat legendele sunt numeroase, in secolul l I.H., imparatul Augustus, a cerut poetului Vergilius si istoricului Titus Livius sa sistematizeze legendele; noi le cunoastem sub forma pe care au dat-o; in Eneida (Ver¬gilius) si in Istoria romana (Titus Livius). Dupa Titus Livius, Roma a fost intemeiata in 753 i.H., de Romulus, care i-a dat numele sau. Era un des¬cendent al lui Enea, care parasise Troia, dupa cucerirea ei de catre greci, ajungand in Italia, la gura Tibrului. S-a casatorit cu fiica regelui din Latium, Latinus, si i-a urmat la tron. Printre descendentii sai, gemenii Romulus si Re-mus, fiii vestalei Rhea Silvia, sunt abandonati apelor Ti¬brului de unchiul lor. Copiii sunt salvati de un cioban,
CIVILIZATIILOR ANTICE dupa ce au fost hraniti de o lupoaica. La 18 ani, afland obarsia lor nobila, cei doi intemeiaza un oras in locurile unde au fost salvati. Romulus il ucide pe Remus si devine primul rege al Romei. Intra in conflict cu sabinii, dar razboiul iscat se incheie si cele doua popoare se contopesc. Trei sabini ii urmeaza la tron lui Romulus, apoi trei etrusci succeda sabinilor: Tarquinius Batranul, care uzurpa tronul ultimului sabin si introduce civilizatia etrusca la Roma (religie, politica, arhitectura); Servius Tullius, care stabileste prima constitutie si inconjura orasul cu o incinta care-i poarta numele; Tarquinius Su-perbus, care aboleste constitutia si domneste ca tiran, pana cand poporul il izgoneste si proclama republica (509).
Roma datoreaza etruscilor intemeierea sa
Romanii au dat denumirea de etrusci unuia dintre cele mai importante triburi din Italia antica, asezate in Etruria, actuala Toscana. Originea acestei populatii nu este inca lamurita (venita probabil din Asia Mica, s-a amestecat cu triburile din nordul Italiei). Limba etruscilor, scrisa in alfabet de origine greaca, a ramas aproape necunoscuta. Organizati politiceste intr-o confederatie de orase, iscusiti marinari, rolul ior in comertul maritim al lumii mediteraneene a fost extrem de important. Cetatile lor infloritoare erau conduse de nobili si de magistrati, care detineau si autoritatea religioasa. Credeau in zei atotputernici, ale caror intentii erau de nepatruns, si in supravietuirea celor raposati. Pentru castigarea

MARETIA Si MISTERELE bunavointei, atat a unora, cat si a altora, recurgeau la diferite ritualuri (sacrificii umane pe morminte, lupte intre gladiatori).
in secolul VI I.H., etruscii pun stapanire pe satele situate pe cele 7 coline ale Romei si le reunesc, formand un singur oras, pe care-l inconjura cu ziduri de aparare.
Astfel, ei pot fi considerati drept adevaratii inte¬meietori ai Romei. Influenta lor culturala si politica asu¬pra Romei din epoca regalitatii si asupra intregii peninsule italice a fost deosebit de puternica.
Cultura si arta etrusca
Etruscii au dezvoltat o remarcabila cultura inde¬pendenta, exceland in diferite domenii.
Arhitectura, arta functionala si utilitara, ocupa primul loc la Roma. Etruscii au fost initiatori in acest domeniu, ca si in multe altele. Ei au construit primele temple, cuprinzand un sanctuar, cella, si un portic, sustinut de coloane si acoperit de un fronton, incepand cu secolul II I.H., Roma combina aportul etrusc cu cel grec, ornamentand coloanele templelor cu elemente arhitecturale apartinand ordinelor dorice, ionice si corin¬tice. Etruscii au construit la Roma marele canal de scur¬gere, Cloaca maxima, au ridicat un templu lui Jupiter. pe colina Capitoliu, si au situat piata publica (Forum) in de¬presiunea dintre coline.
Mormintele erau adevarate apartamente mobilate si decorate somptuos.
Sculptura este remarcabila: zeii, oamenii, se re¬cunosc dupa zambetul lor nedefinit, specific statuilor
Portretul lui Adrian-bronz, secolul alll-leae.n.
MARETIA Sl MISTERELE etrusce, si dovedesc o arta extrem de evoluata, prin desavarsirea proportiilor si firescul gesturilor.
Pictura este cunoscuta datorita mormintelor sub¬terane din Toscana (necropolele din Tarquinia si Cer-veteri). Sunt reprezentate scene ale vietii obisnuite, remarcabile prin precizia desenului, a gestului, a miscarii, prin caracterul pitoresc al subiectului tratat si, indeosebi, prin prospetimea culorilor.
Etruscii au excelat si in orfevrerie si ceramica, judecand dupa bijuteriile si bibelourile admirabile care ne-au ramas.
Cuceririle romane. Expansiunea in Mediterana
Excelenti soldati, romanii cuceresc mai intai popoarele vecine (etrusci, sabini, latini, volsci), apoi Italia de sud. Pe la 270 i.H. toata peninsula italica se afla sub autoritatea lor. Cartagina, Macedonia, Grecia, Siria, Galia cisalpina, Spania, Pergamul, Egiptul sunt supuse rand pe rand. Toata Mediterana depindea de Roma. lulius Caesar, dictator. Imperiul lulius Caesar este numit consul in 59 I.H. si devine dictator pe viata in 44 i.H. El da pamant soldatilor, se sprijina pe popor, intreprinde lucrari de constructii in Roma, reformeaza calendarul. Patricienii urzesc un complot si-l asasineaza la 15 martie 44 I.H.
Nepotul lui Cezar. Octavian, preia puterea. Este
CIVILIZATIILOR ANTlCE_ numit princeps senatus, iar in anul 27 I.H. senatul ii da titlul de /Augusfus. Fiind mare pontif, ia masuri in fa¬voarea religiei traditionale, cauta sa restabileasca pacea, sa readuca prosperitatea economica, initiaza lucrari de interes national, umple Roma de monumente. Secolele l si II se caracterizeaza prin intarirea im¬periului si prin maxima extindere teritoriala, in timpul domniei lui Traian, Adrian, Antonius Pius, Marcus Aure-lius, imperiul roman atinge culmea puterii sale, transfor¬mand Marea Mediterana intr-o „mare interioara". Ca urmare a incursiunilor triburilor barbare de !a granitele imperiului si a anarhiei interne crescande, in secolul III imperiul incepe sa decada. Constantin cel Mare a mutat capitala la Constantinopot, oras cladit de el. in secolul IV, dupa Theodosius, imperiul s-a impartit in doua: Im¬periul roman de apus si Imperiul Roman de rasarit. Im¬periul de apus a rezistat pana in anul 476 cand ultimul imparat roman, Romulus Augustulus, a fost detronat de Odoacru, mercenar german, constituindu-se primul re¬gat barbar. Imperiul de rasarit a continuat sa existe inca aproape 1000 de ani, sub numele de Imperiul Bizantin. A fost cucerit de turci in anul 1453.
Arta romana
Patrimoniul arhitectural al Romei este uluitor: cinci¬sprezece forumuri, o suta de temple, douasprezece bazilici, peste zece terme, treizeci de biblioteci, mai multe teatre, circuri, amfiteatre (creatie romana), pa¬truzeci de arcuri de triumf, palate, mausolee, columne (a lui Traian, a lui Aurelian), porticuri, piete, poduri.
MARETIA Sl MISTERELE mie de fantani publice decorate, douazeci de apeducte.
La Roma sculptura slujeste arhitectura: basorelie¬furi ale templelor, sarcofage, statui impodobind edificiile publice, pietele, palatele si locuintele. Basoreliefurile infatiseaza scene alegorice, mitologice, istorice, chiar scene din viata cotidiana.
Pictura romana, policroma, foarte putin cunos¬cuta, pentru ca a fost distrusa de aer, era destinata de¬corarii zidurilor casei. Au fost conservate picturile aparate in mod special sau ingropate, cum a fost cazul oraselor acoperite de lava Vezuviului: Pompei, Hercu lanum.
Mozaicurile romane prezinta o mare bogatie de forme si culori. Ceramica romana este cu precadere functionala; sticlaria prezinta si unele piese gravate sau pictate, in afara obiectelor de uz curent. Obiecte din aur si din argint sunt sculptate cu multa finete, iar bijuteriile, destinate femeilor, sunt din aur, cu pietre pretioase, camee, monede, avand forme originale.