Monumentala cladire care gazduieste actualmente muzeul se inalta pe un loc cu o istorie interesanta. In secolul al XVII - lea se aflau aici casele marelui aga Constantin Balaceanu in locul carora domnitorul Constantin Mavrocordat a ridicat hanul ce I-a purtat numele: Hanul Constantin Voda. Incendiul din 1857 - care a cuprins o mare parte din oras - a distrus si hanul ale carui ruine au fost demolate pana in anul 1862. Dupa aproape un deceniu (1871) apare aici o sala improvizata unde au avut loc spectacole de teatru si circ. In 1877 sala a fost demolata ramanand un loc viran denumit in acea vreme Piata Constantin Voda. Pe acest teren edilii orasului au hotarat sa inalte Palatul Postelor a carui constructie a inceput in 1894, inaugurarea avand loc in anul 1900. t6k23kb
Realizata dupa planurile arhitectului Alexandru Savulescu, cladirea a fost conceputa in stil neoclasic, avand o fatada principala cu trepte pe toata lungimea ei si cu un portic sustinut de 10 coloane dorice. Extremitatile, formate din doua volume proeminente, sunt inaltate si acoperite de cate o cupola.
Posta centrala a functionat in aceasta cladire pana in 1970 cand N. Ceausescu dispune schimbarea destinatiei edificiului aici urmand sa-si desfasoare activitatea Muzeul de Istorie a R. S. Romania. Lucrarile de renovare si amenajare dureaza doi ani astfel ca in 1972 se va inaugura noul muzeu care dupa 1989 va primi denumirea de Muzeul National de Istorie a Romaniei.

Muzeul reuneste in circa 60 de sali exponate de exceptie provenite (luate silit, din dispozitia lui N. Ceausescu) de la Muzeul National de Antichitati si de la alte unitati similare din tara. In structura muzeului exista mai multe sectii: de istorie straveche, veche, medie, moderna si contemporana, lapidariul, tezaurul istoric si cabinetul numismatic. Astfel se poate urmari existenta si evolutia omului pe teritoriul Romaniei din cele mai vechi timpuri incepand cu perioada paleoliticului, continuand cu civilizatia geto - dacilor, a Daciei ca provincie a Imperiului Roman. In continuare sunt prezentate toate etapele dezvoltarii vietii din punct de vedere social politic si cultural pe aceste meleaguri: formarea primelor state feudale, marile personalitati ale istoriei noastre, revolutiile din sec. XIX, formarea statului national, cucerirea independentei, desavarsirea unitatii de stat a Romaniei (1918).
In lapidarium este expus actul de nastere al poporului roman (copie) si anume Columna lui Traian. Mulajele, realizate din ciment alb, armat, redau in mod fidel originalul pe care sunt infatisate momente din cele doua razboaie ale imparatului roman Traian purtate impotriva dacilor condusi de Decebal.
Lapidariumul este completat cu alte piese antice si medievale: monumente funerare, epigrafice, decrete onorifice, monumente votive inchinate zeilor, altare, statui, fragmente de piese arhitecturale, capitele romano - bizantine. Tezaurul istoric isi propune sa ilustreze diversele epoci ale istoriei nationale realizate din metal si pietre pretioase. In acest scop au fost amenajate la subsolul muzeului 32 de vitrine in care sunt expuse patru idoli antropomorfi din aur - cel mai mare tezaur din epoca neolitica, tezaurul de la Cucuteni - alcatuit din 97 obiecte din aur, obiecte din aur descoperite in cetatile dacice, marele tezaur Closca cu puii de aur descoperit langa Buzau in 1837 s.a.
Cabinetul numismatic reconstituie istoria monedei pe teritoriul Romaniei din antichitate pana in zilele noastre. Sunt expuse primele monede batute pe teritoriul tarii noastre - realizate din argint de cetatea Histria in 480 i.Hr., monedele dacice, monedele romane care au patruns in Dacia catre anul 75 i.Hr., monedele batute de imparatul Traian. Colectia numismatica expune in continuare monedele ce au circulat in Romania de-a lungul timpului pana in zilele noastre.
Bibliografie:
Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu - Bucuresti - Ghid turistic - Editura Sport Turism, Bucuresti, 1978
Prof. Dr. Vasile Boroneant - Bucuresti - ghidul muzeelor, Editura CINOR S.A., Bucuresti, 1990.
Prof. Dr. Florian Georgescu - Muzeul de Istorie al RSR, in Almanahul Stiinta si Tehnica, 1973.
Constantin DUMITRU jr.