Ideea infiintarii unui muzeu de istorie a Bucurestiului a fost materializata in 1921 printr-o hotarare a Consiliului comunal al Primariei orasului Bucuresti. Urmeaza o perioada de 10 ani necesara alcatuirii unui patrimoniu si gasirii unui local corespunzator. Astfel, la 22 noiembrie 1931 Muzeul Municipiului Bucuresti a fost inaugurat in fosta casa Moruzzi din Calea Victoriei 117 unde a functionat pana in 1940. A urmat o perioada de 19 ani (pana in 1959) in care colectiile muzeului au fost mutate succesiv in diverse sedii. In aceasta perioada grea a muzeului nu a putut fi organizata decat o singura expozitie, restransa, in cladirea din soseaua Kiseleff nr. 3, actualul sediu al Muzeului Taranului Roman. La 23 ianuarie 1959 muzeul, cu colectiile sale, mult imbogatite, reintra in circuitul public, in actualul sediu, Palatul Sutu. s4f6fd
Edificiul care gazduieste muzeul a fost ridicat in 1833 - 1834 pentru marele postelnic Costache Gr. Sutu, dupa planurile arhitectilor austrieci Johan Veit si Conrad Schwink care l-au conceput in stil neogotic. Ulterior aspectul imterior al cladirii a fost mult modificat prin amularea unor elemente arhitectonice si adaugarea altora. Toate aceste operatii de modernizare au fost realizate de sculptorul Karl Stork in 1862. In a doua jumatate a secolului al XIX - lea Palatul Sutu a gazduit mari reuniuni mondene ale timpului.: baluri, petreceri dar si serate muzicale si literare. Dupa 1928 edificiul a gazduit pe rand: Primaria Municipiului Bucuresti, Banca Chrissovelony, Casa de Economii si Consemnatiuni, Institutul de Constructii. Intre 1956 si 1958 se desfasoara ample lucrari de restaurare astfel ca in 1959 a fost inaugurat muzeul in sediul in care isi desfasoara activitatea si azi.
In jurul holului de la parter sunt dispuse salile destinate expozitiilor temporare, sala de conferinte, biblioteca si altele. In salile de la etaj este organizata expozitia permanenta a muzeului. Cele 14 sali de la etaj cuprind exponate care ilustreaza istoria locurilor pe care se afla capitala Romaniei, acestea permitand cunoasterea evolutiei societatii din paleolitic si pana in zilele noastre.
Astfel in muzeu se pot vedea obiecte vechi de peste 150.000 de ani si anume unelte din piatra cioplita, apoi inventarul unui mormant din necropola meolitica de la Caldararu cu o vechime de 5000 de ani. Fara indoiala vedeta muzeului este Venus de la Vidra sau Zeita de la Vidra, vas - statuie din lut ars, capodopera a culturii Gumelnita. De asemeni mai pot fi vazute diverse unelte de fier, ceramica, podoabe, tezaure apartinand civilizatiei geto - dace.
Urmand in continuare vizitarea salilor muzeului intalnim exponate ce ilustreaza inceputurile oarsului Bucuresti. In continuare, exponatele amintesc de revolutiile din 1821 si 1848, de Alexandru Ioan Cuza, de razboiul de Independenta si multe altele pana la evenimentele din 1989.

VENUS de la VIDRA
Este una dintre cele mai reprezentative piese ale culturii Gumelnita. Venus de la Vidra personifica cultul fertilitatii. A fost descoperita in 1934 in localitatea Vidra, langa Bucuresti, intr-un sanctuar alaturi de alte statuete, majoritatea feminine, confectionate din os si din lut ars. Venus de la Vidra este de fapt, un vas din lut ars, are o inaltime de 43 cm si este modelat in forma unui trup de femeie amintind de figurinele de marmura descoperite pe tarmul Marii Egee. In momentul descoperirii vasului exista si un pandantiv de aur legat spre zona pieptului, catre care sunt indreptate si bratele. Intreaga suprafata a vasului este acoperita cu bogate motive ornamentale realizate prin incizii si subliniate cu culoare alba.

Bibliografie:
Dan BERINDEI, Sebastian BONIFACIU - Bucuresti - Ghid turistic; Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1978
Prof. Dr. Vasile BORONEANT - Ghidul muzeelor - Bucuresti; Editura CINOR S.A. Bucuresti, 1992
Prof. Corneliu BEDA - gazeta Forunului Carto - 2000; in Colectionarul nr. 3/2000
Constantin Dumitru jr.