Una dintre marile religii ale lumii, Islamismul, a fost resp#ndit cu ajutorul foriei armelor din Spania p#n` \n India. |ntr-un timp mai scurt de un secol a ap`rut \n urma sa o cultur` extraordinar`.

Arabia era in mare parte alc`tuit` din deaert \n secolul al VII-lea e.n. iar \n pustiurile sale tr`iau triburi nomande. Pe i`rmul M`rii Roaii ai al Oceanului Indian se g`seau zone fertile cu multe aaez`ri \nfloritoare. Drumurile acestora duceau \n Siria ai Mesopotomia (Irak-ul de azi). |n calea acestor drumuri comerciale se g`seau oaze care datorit` comeriului prosperau, de exemplu Mekka ai Medina, acestea fiind de o importani` fundamental` \n istoria islamismului

PROFETUL MAHOMED

Profetul Mahomed s-a n`scut \n Mekka, tat`l s`u se ocupa cu m#natul c`milelor. Ai-a pierdut p`riniii \nc` de foarte t#n`r ai a fost crescut de un unchi. P#n` la v#rsta de 25 de ani c`l`torea ca negustor cu caravanele, p#n` c#nd a luat-o de soiie pe st`p#na sa, ajuns` deja de dou` ori v`duv`, pe Hadidja. Umbla mult singur prin munii ai cu puiin timp dup` c`s`torie a avut parte de o \nt#mplare ciudat`. A avut viziuni \n care vorbea cu arhanghelul Gabriel, not#nd \n versuri instruciiunile acestuia. Aceste scrieri constituie prima parte a c`riii sfinte a islamismului, Coranul. Aceast` carte cuprinde \n final cele 114 precepte pe care le-a primit profetul timp de 22 de ani. j2r8rj
|ntre timp Mahomed a \nceput s` predice, propov`duind c` spre m#ntuire exist` doar un singur drum, supunerea total` a Dumnezeului atotputernic.
Cuv#ntul „islam” \n arab` are chiar aceast` semnificaiie, devenind numele acestei religii noi. Adepiii s`i era numiii musulmani, adic` supuai, \ng`duitori. Mahomed a \nfiiniat o comunitate religioas` din puiinii discipoli ai membrii familiei sale, dar aceasta nu a devenit popular` \n oraa. Bun`starea oraaului se datora mai ale pelerinilor care veneau la piatra Kaba, sanctuar dedicat unui num`r de circa 360 de zei ai spirite diferite, s` se \nchine acestora. |ns` noul profet a declarat c` orice zeu sau spirit este fals, iar situaiia a devenit aaa de periculoas` \nc#t \n 622 Mahomed ai puiinii s`i discipoli au trebuit s` p`r`seasc` oraaul. Aceast` fug` se numeate Hegin` (Hidjra) ai se consider` punctul de origine al perioadei islamismului.
Mahomed ai-a g`sit ad`post \n oraaul apropiat Medina, unde a devenit un om important, fiind judec`tor ai unde si-a g`sit noi discipoli. A fost recunoscut drept Profetul lui Allah ai conduc`tor al celor din oraa \n numereoasele campanii militare \mpotriva celor din Mekka. C#nd s-a predat Mekka, \n anul 630, Mahomed a devenit domnitorul oraaului unde s-a n`scut, a distru cei 360 de idoli ai a oferit sanctuarul lui Kaba lui Allah.

PROBLEMA SUCCESIUNII

P#n` la moartea profetului survenit` \n 632, aproape toat` peninsula arabic` se \nchinase islamismului. Deoarece Mahomed nu a desemnat un succesor, au ap`rut conflicte \ntre rude, iar izbucnirea revoltelor, r`scoalelor ai a r`zboaielor civile au tulburat liniatea peninsulei. Acestea au luat sf#rait printr-o \nielegere \ntre adepiii profetului. Un calif (descipot, adept) a preluat succesiunea ai arabii au \nceput cuceririle. Triburile care se luptau nu demult \ntre ele, s-au unit acum sub drapelul Islamului, d#nd astfel mult` b`taie de cap celor dou` super-puteri care st`p#neau Orientul Mijlociu, Imperiul Bizantin creatin cu limba de stat greac` ai Persia, care urma zoroastrianismul, care se afla pe teritoriul Iran-ului de azi ai \n care domne dinastia Sasanida.

RISP@NDIREA ISLAMULUI

Primul pas \n expansiune \n afara Arabiei a avut loc \n timpul domniei Califului Abu Bahr (632 -; 634), dar adev`rata perioad` a cuceririlor a fost perioada califatului lui Omar (634 -; 644). |n anul 635 a fost cucetit Damascul, iar \n anul urm`tor marele conduc`tor arab Halidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantin` \n lupta de la Iarmuc ai a alungat-o \n Siria. Au invadat ai Mesopotamia, care se afla sub dominaiia persiei, iar din 642 au cotropit ai Persia. |n acelaai an, prin cucerirea Alexandriei, s-a predat ai Egiptul, acesta fiind mai departe un c#mp de plecare pentru campaniile duse p#n` \n Africa de Nord. |n acest timp, \n Imperiul Islamic, slabit de luptele \ntre triburi, care au unit diferite naiii ai regiuni au ap`rut tensiuni. Al treilea calif, Ozman (644 -; 656 ) a fost ucis, succesorul lui a devenit v`rul ai succesorul lui Mahomed, Ali. Ai sub domnia lui (656 -; 661) s-au continuat miac`rile religioase ai tulbur`rile dintre triburi care au condus p#n` la urm` la r`zboaie, lupte ai la uciderea lui Ali. Discipoli lui nu au vrut s` se supun` califului succesor Muavia ai ai-au proclamat autonomia. Astfel a avut loc desp`riirea definitiv` dintre sunniiii majoritari ai Aiiiii minoritari. Cu toate c` \n anumite perioade din istoria islamului mai apar din c#nd \n c#nd anumite secte, contradiciia sunnism -; aiism este ai \n prezent o ruptur` fundamental`.
Moarte lui Ali a pus cap`t perioadei califatului „clasic” sau ortodox. Sub domnia lui Muavia (661 -; 680) califul a devenit un conduc`tor asem`n`tor regelui, care domne \n capitala Siriei, Damasc. Titlul era moatenit de fiul s`u sau de o rud` foarte apropiat`, iar domnia era exercitat` cu ajutorul unei structuri sociale centralizate, aceasta nefiind o caracterstic` a statelor arabe.

SINGURUL STAT

Muavia a \nfiiniat p\n` la urm` prima dinastie a califilor, dar puterea lor s-a cristalizat doar dup` ce califul Abdal-Malik (685-705) a ieait victorios din r`zboiul intern de 30 de ani. Cu instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea islamismului.
Foriele musulmane au p`truns p#n` \n Taakent, cucerind Sindul ai o parte din Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. |n vest au cucerit coasta Africii de Nord ai prin str#mtoarea Gibraltar au p`truns p#n` \n Spania. |n 718 Pireneii ai au p`truns p#n` \n partea central` a Franiei. Au fost opriii de francezi l#ng` Tours \n 732, aceatia pun#nd cap`t altor eventuale cuceriri \n Europa.
Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul Islamic, care putea face comeri nestingherit din Spania p#n` \n India, ai-a tr`it cea mai m`reai` perioad`. Contrar altor popoare cuceritoare, arabii \nv`iau cu pl`cere de la alte naiii, adopt#nd modalitatea de conducere a statului, organizarea armatei ai navigaiiei maritim` bizantin` ai persian`. Au preluat ai din atiinia ai arta adversarilor \nfr#nii.
De obicei musulmanii au fost toleraii fai` de credincioaii care nu eram musulmani, mai ales cu „Popoarele C`riii” care erau creatini ai evrei, cu tradiiii biblice asem`n`toare lor. Din punctul de vedere al Islamului, Avram ai Moise au fost profeii adev`raii, a c`ror oper` a fost dus` la cap`t de Mahomed. Musulmanii erau scutiii de taxe, spre deosebire de cei nemulsulmani. Aceast` dispoziiie a constituit o motivaiie pe o perioad` lung` pentru mulii ani de a se converti la islamism. Deoarece traducerea Coranului \n alte limbi a fost interzis`, noii adepii au \nv`iat repede araba, astfel c` popoarele cucerite au fost asimilate mai uaor. C#nd aceasta s-a realizat, un arab \nsemna un om care vorbea aceast` limb` ai marea parte a lumii islamice a ajuns s` aib` religie, limb` ai cultur` comun`.
|ns` tocmai aceast` tolerani` a cauzat c`derea dinastiei Omaiada. Deoarece dinastia nu s-a ocupat destul de convertirea celor care nu erau musulmani, nemuliumirea createa \n r#ndurile supuailor.
Din cauza nemuliumirilor religioase ai a sup`r`rii arabilor care tr`iau \n Iran ai Mesopotamia, deoarece erau conduai din Damasc, a izbucnit o revolt` \n 747, al c`rei conduc`tor a fost descendentul profetului Abdul -; Abbas. |n 3 ani a spulberat puterea omaidienilor ai a aters f`r` mil` orice urm` a lor de pe p`m#nt. Doar o singur` personalitate a familiei a sc`pat, Abdar -; Rahman, care s-a refugiat \n Spania ai a \ntemeiat o dinasie autonom` care a d`inuit aproape 300 de ani.
Dinastia Abbasida a privat Damascul de rangul de capital` ai a \nfiiniat o alt` capital` \n Mesopotamia, Bagdad, care \n scurt timp a devenit un oraa cu un milion de locuitaori. Centru califului Abbasida a devenit regiunea estic`, mai bogat`, unde exista o puternic` influeni` personal`. |n aceast` perioad` s-a pus accentul pe convertirea la islamism ai adoptarea limbii arabe, religia islamic` devenind mai puternic`. P#n` la urm` doar Iranul a p`strat limba original`, limba persan`, ai identitatea cultural`, deai s-a convertit la islamism.

CULTURA |NFLORITOARE

Islamismul a p`ait \ntr-o nou` etap`, \n care nu doar a preluat din alte culturii, ci ai-a creat mareaia sa cultur` individual`. Califul Al-;Mansur a \ntemeiat „Palatul cunoaaterii”, unde savaniii traduceau operele filozofilor greci antici, studiau practica medical` antic`, \nv`iau matematica indian`, - o parte a acesteia sunt numerele „arabe” folosite ai \n prezent. G#nditorul arab Ibn-;Sina a devenit cunoscut \n Europa sub numele de Avicenna, filozof si medic de mare prestigiu.
Matematicianul Al-Hvarzimi a fost pionierul algebrei (termen arab), pe c#nd persanul Omar Hajjam a fost in acelaai timp matematician, astrolog ai poet.
Literatura ai artele \nfloreau. Din p`m#nt s-au \n`liat moschee, av#nd cupole str`lucitoare, palate minunate, cu pereiii \mpodobiii cu materiale ceramice colorate. Ol`ritu ai prelucrarea metalelor au ajuns la nivel \nalt. |n arabescurile folosite pentru \nfrumuseiare se \mpleteau motivele care reproduceau anumite forme de plante ai motive abstracte cu linia elegante a scrierii cursive arabe.
Universul poeziei islamice a fost \mbog`iit de poveati populare originare din Asia, coleciia clasic` de renume universal fiind „O mie ai una de nopii”.
Atiinia ai cultura islamic` au \ntrecut \n c#teva secole tot ce cunoscuse Europa creatin`. Vestul a preluat multe din sursele arabe \n domeniile atiinielor, filozofiei, matematicii ai medicinei. (Chiar ai metoda fabric`rii h#rtiei inventat` de chinezi, a fost aflat` de europeni tot cu ajutorul arabilor).
Cultura islamic` \nflorea, dar dup` nici un secol de dominare a dinastiei Abbasida califatul uriaa ai greu de guvernat a \nceput s` decad`, sf`r#m#ndu-se \n buc`ii. Deoarece \n noua capital`, Ciaro, dinastia Fatimida (909-;1171), nu putea controla eficient teritoriile nord africane, le-a pierdut.

CUCERIRILE TURCEATI

Califatul era cel mai ameniniat de la Est. Puterea politic` a Iranului a crescut, califii Abbasida au devenit marionetele domnitorilor persani. Situaiia s-a schimbat si mai mult, c#nd turcii, proveniii din Asia Central` au preluat puterea peste o mare parte a lumii islamice, ai o exercitau \n numele califilor Abbasida - cel mai mare conduc`tor al lor fiind devenit sultan(cuvantul sultan \nseamn` :b`rbatul deiin`tor de putere). Turcii au fost lupt`tori talentaii, ai astfel l-au foriat pe \mp`ratul bizantin s` cear` ajutorul cavalerilordin Europa de Vest.
Unitatea sub domnia turceasc` a fost la fel de scurt` ca ai \n timpul domnitorilor Abbasida,\n secolul al XII-lea.Orientul s-a \mp`riit \n sultanate autonome. Istambulul \ns` s-a dovedit a fi suficient de puternic pentru a rezista ai a riposta la cruciade. La fel ca ai mai devreme, noua ai principala ameniiare venea tot de la R`s`rit. Hoardele de t`tari au pus cap`t califatului Abbasida prin jefuirea Bagdadului ai au \nceput un nou capitol \n istoria islamismului.