Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
EXPANSIUNEA ISLAMISMULUI
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Una dintre marile religii ale lumii, Islamismul, a fost resp#ndit cu ajutorul foriei armelor din Spania p#n` \n India. |ntr-un timp mai scurt de un secol a ap`rut \n urma sa o cultur` extraordinar`.

Arabia era in mare parte alc`tuit` din deaert \n secolul al VII-lea e.n. iar \n pustiurile sale tr`iau triburi nomande. Pe i`rmul M`rii Roaii ai al Oceanului Indian se g`seau zone fertile cu multe aaez`ri \nfloritoare. Drumurile acestora duceau \n Siria ai Mesopotomia (Irak-ul de azi). |n calea acestor drumuri comerciale se g`seau oaze care datorit` comeriului prosperau, de exemplu Mekka ai Medina, acestea fiind de o importani` fundamental` \n istoria islamismului

PROFETUL MAHOMED

Profetul Mahomed s-a n`scut \n Mekka, tat`l s`u se ocupa cu m#natul c`milelor. Ai-a pierdut p`riniii \nc` de foarte t#n`r ai a fost crescut de un unchi. P#n` la v#rsta de 25 de ani c`l`torea ca negustor cu caravanele, p#n` c#nd a luat-o de soiie pe st`p#na sa, ajuns` deja de dou` ori v`duv`, pe Hadidja. Umbla mult singur prin munii ai cu puiin timp dup` c`s`torie a avut parte de o \nt#mplare ciudat`. A avut viziuni \n care vorbea cu arhanghelul Gabriel, not#nd \n versuri instruciiunile acestuia. Aceste scrieri constituie prima parte a c`riii sfinte a islamismului, Coranul. Aceast` carte cuprinde \n final cele 114 precepte pe care le-a primit profetul timp de 22 de ani. j2r8rj
|ntre timp Mahomed a \nceput s` predice, propov`duind c` spre m#ntuire exist` doar un singur drum, supunerea total` a Dumnezeului atotputernic.
Cuv#ntul „islam” \n arab` are chiar aceast` semnificaiie, devenind numele acestei religii noi. Adepiii s`i era numiii musulmani, adic` supuai, \ng`duitori. Mahomed a \nfiiniat o comunitate religioas` din puiinii discipoli ai membrii familiei sale, dar aceasta nu a devenit popular` \n oraa. Bun`starea oraaului se datora mai ale pelerinilor care veneau la piatra Kaba, sanctuar dedicat unui num`r de circa 360 de zei ai spirite diferite, s` se \nchine acestora. |ns` noul profet a declarat c` orice zeu sau spirit este fals, iar situaiia a devenit aaa de periculoas` \nc#t \n 622 Mahomed ai puiinii s`i discipoli au trebuit s` p`r`seasc` oraaul. Aceast` fug` se numeate Hegin` (Hidjra) ai se consider` punctul de origine al perioadei islamismului.
Mahomed ai-a g`sit ad`post \n oraaul apropiat Medina, unde a devenit un om important, fiind judec`tor ai unde si-a g`sit noi discipoli. A fost recunoscut drept Profetul lui Allah ai conduc`tor al celor din oraa \n numereoasele campanii militare \mpotriva celor din Mekka. C#nd s-a predat Mekka, \n anul 630, Mahomed a devenit domnitorul oraaului unde s-a n`scut, a distru cei 360 de idoli ai a oferit sanctuarul lui Kaba lui Allah.




PROBLEMA SUCCESIUNII

P#n` la moartea profetului survenit` \n 632, aproape toat` peninsula arabic` se \nchinase islamismului. Deoarece Mahomed nu a desemnat un succesor, au ap`rut conflicte \ntre rude, iar izbucnirea revoltelor, r`scoalelor ai a r`zboaielor civile au tulburat liniatea peninsulei. Acestea au luat sf#rait printr-o \nielegere \ntre adepiii profetului. Un calif (descipot, adept) a preluat succesiunea ai arabii au \nceput cuceririle. Triburile care se luptau nu demult \ntre ele, s-au unit acum sub drapelul Islamului, d#nd astfel mult` b`taie de cap celor dou` super-puteri care st`p#neau Orientul Mijlociu, Imperiul Bizantin creatin cu limba de stat greac` ai Persia, care urma zoroastrianismul, care se afla pe teritoriul Iran-ului de azi ai \n care domne dinastia Sasanida.

RISP@NDIREA ISLAMULUI

Primul pas \n expansiune \n afara Arabiei a avut loc \n timpul domniei Califului Abu Bahr (632 -; 634), dar adev`rata perioad` a cuceririlor a fost perioada califatului lui Omar (634 -; 644). |n anul 635 a fost cucetit Damascul, iar \n anul urm`tor marele conduc`tor arab Halidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantin` \n lupta de la Iarmuc ai a alungat-o \n Siria. Au invadat ai Mesopotamia, care se afla sub dominaiia persiei, iar din 642 au cotropit ai Persia. |n acelaai an, prin cucerirea Alexandriei, s-a predat ai Egiptul, acesta fiind mai departe un c#mp de plecare pentru campaniile duse p#n` \n Africa de Nord. |n acest timp, \n Imperiul Islamic, slabit de luptele \ntre triburi, care au unit diferite naiii ai regiuni au ap`rut tensiuni. Al treilea calif, Ozman (644 -; 656 ) a fost ucis, succesorul lui a devenit v`rul ai succesorul lui Mahomed, Ali. Ai sub domnia lui (656 -; 661) s-au continuat miac`rile religioase ai tulbur`rile dintre triburi care au condus p#n` la urm` la r`zboaie, lupte ai la uciderea lui Ali. Discipoli lui nu au vrut s` se supun` califului succesor Muavia ai ai-au proclamat autonomia. Astfel a avut loc desp`riirea definitiv` dintre sunniiii majoritari ai Aiiiii minoritari. Cu toate c` \n anumite perioade din istoria islamului mai apar din c#nd \n c#nd anumite secte, contradiciia sunnism -; aiism este ai \n prezent o ruptur` fundamental`.
Moarte lui Ali a pus cap`t perioadei califatului „clasic” sau ortodox. Sub domnia lui Muavia (661 -; 680) califul a devenit un conduc`tor asem`n`tor regelui, care domne \n capitala Siriei, Damasc. Titlul era moatenit de fiul s`u sau de o rud` foarte apropiat`, iar domnia era exercitat` cu ajutorul unei structuri sociale centralizate, aceasta nefiind o caracterstic` a statelor arabe.

SINGURUL STAT

Muavia a \nfiiniat p\n` la urm` prima dinastie a califilor, dar puterea lor s-a cristalizat doar dup` ce califul Abdal-Malik (685-705) a ieait victorios din r`zboiul intern de 30 de ani. Cu instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea islamismului.
Foriele musulmane au p`truns p#n` \n Taakent, cucerind Sindul ai o parte din Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. |n vest au cucerit coasta Africii de Nord ai prin str#mtoarea Gibraltar au p`truns p#n` \n Spania. |n 718 Pireneii ai au p`truns p#n` \n partea central` a Franiei. Au fost opriii de francezi l#ng` Tours \n 732, aceatia pun#nd cap`t altor eventuale cuceriri \n Europa.
Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul Islamic, care putea face comeri nestingherit din Spania p#n` \n India, ai-a tr`it cea mai m`reai` perioad`. Contrar altor popoare cuceritoare, arabii \nv`iau cu pl`cere de la alte naiii, adopt#nd modalitatea de conducere a statului, organizarea armatei ai navigaiiei maritim` bizantin` ai persian`. Au preluat ai din atiinia ai arta adversarilor \nfr#nii.
De obicei musulmanii au fost toleraii fai` de credincioaii care nu eram musulmani, mai ales cu „Popoarele C`riii” care erau creatini ai evrei, cu tradiiii biblice asem`n`toare lor. Din punctul de vedere al Islamului, Avram ai Moise au fost profeii adev`raii, a c`ror oper` a fost dus` la cap`t de Mahomed. Musulmanii erau scutiii de taxe, spre deosebire de cei nemulsulmani. Aceast` dispoziiie a constituit o motivaiie pe o perioad` lung` pentru mulii ani de a se converti la islamism. Deoarece traducerea Coranului \n alte limbi a fost interzis`, noii adepii au \nv`iat repede araba, astfel c` popoarele cucerite au fost asimilate mai uaor. C#nd aceasta s-a realizat, un arab \nsemna un om care vorbea aceast` limb` ai marea parte a lumii islamice a ajuns s` aib` religie, limb` ai cultur` comun`.
|ns` tocmai aceast` tolerani` a cauzat c`derea dinastiei Omaiada. Deoarece dinastia nu s-a ocupat destul de convertirea celor care nu erau musulmani, nemuliumirea createa \n r#ndurile supuailor.
Din cauza nemuliumirilor religioase ai a sup`r`rii arabilor care tr`iau \n Iran ai Mesopotamia, deoarece erau conduai din Damasc, a izbucnit o revolt` \n 747, al c`rei conduc`tor a fost descendentul profetului Abdul -; Abbas. |n 3 ani a spulberat puterea omaidienilor ai a aters f`r` mil` orice urm` a lor de pe p`m#nt. Doar o singur` personalitate a familiei a sc`pat, Abdar -; Rahman, care s-a refugiat \n Spania ai a \ntemeiat o dinasie autonom` care a d`inuit aproape 300 de ani.
Dinastia Abbasida a privat Damascul de rangul de capital` ai a \nfiiniat o alt` capital` \n Mesopotamia, Bagdad, care \n scurt timp a devenit un oraa cu un milion de locuitaori. Centru califului Abbasida a devenit regiunea estic`, mai bogat`, unde exista o puternic` influeni` personal`. |n aceast` perioad` s-a pus accentul pe convertirea la islamism ai adoptarea limbii arabe, religia islamic` devenind mai puternic`. P#n` la urm` doar Iranul a p`strat limba original`, limba persan`, ai identitatea cultural`, deai s-a convertit la islamism.



CULTURA |NFLORITOARE

Islamismul a p`ait \ntr-o nou` etap`, \n care nu doar a preluat din alte culturii, ci ai-a creat mareaia sa cultur` individual`. Califul Al-;Mansur a \ntemeiat „Palatul cunoaaterii”, unde savaniii traduceau operele filozofilor greci antici, studiau practica medical` antic`, \nv`iau matematica indian`, - o parte a acesteia sunt numerele „arabe” folosite ai \n prezent. G#nditorul arab Ibn-;Sina a devenit cunoscut \n Europa sub numele de Avicenna, filozof si medic de mare prestigiu.
Matematicianul Al-Hvarzimi a fost pionierul algebrei (termen arab), pe c#nd persanul Omar Hajjam a fost in acelaai timp matematician, astrolog ai poet.
Literatura ai artele \nfloreau. Din p`m#nt s-au \n`liat moschee, av#nd cupole str`lucitoare, palate minunate, cu pereiii \mpodobiii cu materiale ceramice colorate. Ol`ritu ai prelucrarea metalelor au ajuns la nivel \nalt. |n arabescurile folosite pentru \nfrumuseiare se \mpleteau motivele care reproduceau anumite forme de plante ai motive abstracte cu linia elegante a scrierii cursive arabe.
Universul poeziei islamice a fost \mbog`iit de poveati populare originare din Asia, coleciia clasic` de renume universal fiind „O mie ai una de nopii”.
Atiinia ai cultura islamic` au \ntrecut \n c#teva secole tot ce cunoscuse Europa creatin`. Vestul a preluat multe din sursele arabe \n domeniile atiinielor, filozofiei, matematicii ai medicinei. (Chiar ai metoda fabric`rii h#rtiei inventat` de chinezi, a fost aflat` de europeni tot cu ajutorul arabilor).
Cultura islamic` \nflorea, dar dup` nici un secol de dominare a dinastiei Abbasida califatul uriaa ai greu de guvernat a \nceput s` decad`, sf`r#m#ndu-se \n buc`ii. Deoarece \n noua capital`, Ciaro, dinastia Fatimida (909-;1171), nu putea controla eficient teritoriile nord africane, le-a pierdut.

CUCERIRILE TURCEATI

Califatul era cel mai ameniniat de la Est. Puterea politic` a Iranului a crescut, califii Abbasida au devenit marionetele domnitorilor persani. Situaiia s-a schimbat si mai mult, c#nd turcii, proveniii din Asia Central` au preluat puterea peste o mare parte a lumii islamice, ai o exercitau \n numele califilor Abbasida - cel mai mare conduc`tor al lor fiind devenit sultan(cuvantul sultan \nseamn` :b`rbatul deiin`tor de putere). Turcii au fost lupt`tori talentaii, ai astfel l-au foriat pe \mp`ratul bizantin s` cear` ajutorul cavalerilordin Europa de Vest.
Unitatea sub domnia turceasc` a fost la fel de scurt` ca ai \n timpul domnitorilor Abbasida,\n secolul al XII-lea.Orientul s-a \mp`riit \n sultanate autonome. Istambulul \ns` s-a dovedit a fi suficient de puternic pentru a rezista ai a riposta la cruciade. La fel ca ai mai devreme, noua ai principala ameniiare venea tot de la R`s`rit. Hoardele de t`tari au pus cap`t califatului Abbasida prin jefuirea Bagdadului ai au \nceput un nou capitol \n istoria islamismului.




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta