giptul este o tara africana situata intre doua deserturi: Sahara si Desertul Ara¬bic. Ploile sunt rare. Dar el este traversat de Nil, al carui namol ramas in urma revarsarilor anuale, incalzit de soare, este sursa de fertilitate si de viata. z2b13bd
O oaza lunga intre doua deserturi
Pe pamantul negru cultivabjl de-a lungul Nilului s-a aglomerat o populatie densa, in afara lui, pamantul rosu, ars de soare, formeaza cea mai mare parte a teri¬toriului, locuit de animale salbatice, nomazi si zei ostili_
Doua regiuni mari se disting de la sud la nord. O vale lunga si stramta din Nubia pana in orasul Mernfis este denumita Egiptul de Sus. La nord, fluviul formeaza Delta Egiptului de Jos.
MARETIA Sl MISTERELE
O istorie de trei ori milenara
in preistorie, locuitorii s-au strans treptat in lungul Nilului in sate mari, centre de cult si piete. Brusc, la inceputul mileniului III i.H. viata incepe sa se organizeze in mod deosebit. Se creeaza o vasta retea de canale de irigare, o administratie il ajuta pe Faraon in coordonarea lucrarilor agricole. Istoria Egiptului faraonilor este foarte lunga si a cunoscut multe salturi.
Patru epoci importante au, fiecare, mai multe di¬nastii, separate de perioade de tulburari numite pe¬rioade intermediare. Primul faraon, Menes, unifica Egiptul pe la anul 3000 i.H. Vechiul Egipt (2660-2180) este epoca de aur a piramidelor. Cele mai celebre sunt mormintele regilor Keops, Kefren si Mikerinos, aproape de capitala actuala, Cairo, in Imperiul de Mijloc (2040-1780), dinastiile a 12-a si a 13-a constituie o epoca de prosperitate si de securitate militara. Noul imperiu (1550-1300) are capitala la Teba. Templul zeului sau Amon este cel mai mare din tara. in faimoasa necropola din Valea Regilor sunt ingropati toti suveranii, intre care Ramses II. incepand cu Epoca tarzie, Egiptul decade, fiind dominat de straini: persi, greci (Ptolemeii. printre care celebra Cleopatra) si romani.

O lume a functionarilor. Scribii
Faraonul era ajutat de functionari care stiau sa scrie, viziri, functionari inalti, marele preot, generali. Scribii lucrau in birouri sub ordinele functionarilor inalti sau ale preotilor. Ei nu sunt doar socotitori sau oameni care stiu sa scrie, ci si oameni de litere.
Sfinxul
MARETIA Si MISTERELE
Hieroglifele
Scrierea hieroglifica este formata din combinatia a trei feluri de semne: 1. Cele care reprezinta idei. 2. Cele care pot fi folosite independent de semnificatia lor, pen¬tru valoarea fonetica. 3. Determinative, care precizeaza categoria cuvantului si sensul sau. Hieroglifele au fost abandonate odata cu patrunderea crestinismului in Egipt si, cu timpul, secretul acestei scrieri s-a pierdut; au fost descifrate in anul 1821 de francezul Champollion, care a studiat fragmentul de stela funerara gasit in orasul Rosette (in araba Rashid) pe care erau gravate hieroglife .in demotica (limba folosita in Egipt incepand cu secolul VII I.H.) si in greaca.
Zei si credinte
in epoca preistorica, fiecare mic centru avea zeii sai. Apoi, fiecare regiune a cautat sa dea zeului sau un loc mai important, subordonandu-i pe ceilalti. Marile figuri divine se impun in intreaga tara: Ra, zeul solar, pa¬tronul orasului Heliopolis; Osiris, zeul vietii de apoi; Amon, zeul orasului Teba; Ptah, protectorul orasului Memfis. Zeii sunt adesea reuniti in triada: Osiris, Isis si Horus; Amon, Mut si Konsu...
Arta Egiptului antic
Arhitectura si arta egipteana sunt profund simbo¬lice, formele pe care le imbraca acestea fiind determinate
Scribul - imi periul Vechi (aprox. 2620-2350 I.H.)
MARETIA Sl MISTERELE de un functionalism strict, cu caracter religios. Simetria unui templu, in care axul longitudinal este evident, suc¬cesiunea diferitelor elemente, incepand cu aleile de sfincsi care conduc spre intrare, pilonul flancat de obe¬liscuri, curtea interioara, sala al carei plafon e sustinut de coloane, pana la sanctuar, aveau rolul de a crea un drum procesional, impresjonand si pregatind specta¬torul pentru „aparitia" zeului. Acest efect era obtinut nu numai prin aceasta suita monumentala de elemente, dar si printr-o decoratie adecvata si o dozare judicioasa a luminii.
Simbolismul egiptean s-a cristalizat in arhitectura funerara, pentru ca vechii egipteni numeau locuintele lor „hanuri" din cauza scurtului timp in care le locuiau, in vreme ce mormintele erau locuinte vesnice.
De ce Piramida?
Primul arhitect mentionat in istorie a fost Imhotep, autorul marilor constructii initiate de faraonul Joser din dinastia a lll-a. Spirit indraznet, arhitect constructor, as¬tronom, teolog si medic, Imhotep a fost un revolutionar al tehnicii constructive, creand primele forme de arhitec¬tura monumentala.
Piramida, ca forma aleasa pentru mormintele faraonilor, corespundea cel mai bine nazuintelor aces¬tora, pentru pastrarea unei amintiri mereu vii. Prin volu¬mul sau urias si silueta sa simpla, piramida domina intinderea nesfarsita a desertului.
Nici un alt ansamblu arhitectural din antichitate, religios sau funerar, nu a starnit mai multa admiratie si piramide.