1.Localizare geografica r5r16rt
2.Localizare temporala si istoria pe scurt
3.PAMANTUL SI OAMENII
Organizarea teritoriala si politica
Organizarea administrativa si judecatoreasca
Piramida puterii
Organizarea economiei
Resurse
Exploatarea resurselor
Modul de viata -; locuinta, imbracamintea , alimentatia familia egipteana si situatia femeii si copilului in societatea egipteana
4.VIATA SPIRITUALA
Scrierea
Gandirea stiintifica
Religia
Arhitectura si artele

,

,EGIPTUL ESTE UN DAR AL NILULUI’’ -; sintagma folosita de Heorodot subliniaza importanta deosebita a acestui fluviu in viata Egiptului antic.
• Civilizatia egipteana s-a nascut ca o civilizatie dependenta de marele fluviu si de revarsarile sale denumita ea insasi nilotica .
• Ca si Tigrul si Eufratul in Mesopotamia si aici existenta fluviului determina de timpuriu dezvoltarea unei civilizatii care s-a bazat in mod esential pe agricultura.
• La revarsarile periodice ale Nilului s-a adaugat irigarea si constructiile hidrologice care au extins zona fertila si au facut posibil controlul revarsarilor nilotice.
Civilizatia creata in jurul Nilului a depins :
• de revarsarile acestuia si de agricultura de irigatii
• de necesitatea controlului asupra canalelor de irigatie
• de nevoia organizarii si administrarii timpurii a teritoriului .
Aceste lucruri au determinat de timpuriu :
• un sistem administrativ riguros determinat de necesitatea construirii si controlului teritorial si a canalelor de irigatie.
• o adevarata salba de institutii administrative in cadrul unui stat centralizat complet diferit ca structura de alte state ale Orientului Apropiat.
Statul egiptean :
• s-a nascut dintr-un ansamblu de tinuturi ( nomele ) grupate in jurul axei vitale a fluviului ;
• era condus de o administratie organizata ierarhic si piramidal , avandu-l in frunte pe faraon -; regele zeu , despot absolut , inzestrat cu atribute divine.
Importanta Nilului
• rezida in mentalitatea egipteana din faptul ca fluviul a fost divinizat sub numele de HAPI , revarsarea anuala numindu-se ,, venirea lui Hapi’’.Zeul Hapi este cel care asigura hrana casei regale , a faraonului si populatiei.
• Chiar si numele pe care egiptenii l-au dat tarii lor reflecta imaginea benefica a revarsarilor nilotice: K M T (Kemet) -; Tara Neagra.
• Egiptul s-a situat in centrul lumii vechi intr-un climat moderat , pe un pamant fertil
• Nilul este stalpul vietii egipteanului utilizat pentru agricultura

1.LOCALIZAREA GEOGRAFICA
• Egiptul antic ca si cel actual este localizat in nordul Africii ,
• la intretaierea drumurilor ce legau Orientul mijlociu , prin Peninsula Arabica si prin Marea Mediterana de Asia si Europa .
• Aceasta asezare nu va determina crearea aici a unei civilizatii de acculturatie .
• Din contra civilizatia egipteana se naste ca una de extrema originalitate , cu putine influente acceptate din alte zone culturale .
• In prezent Egiptul , cu capitala la Cairo , este o tara de limba araba, in care este practicat islamismul in proportie de 93 % .
• Suprafata sa este de 1 000 000 km m 2 din care numai 30 000 fertili, restul fiind desert .
• In prezent populatia este de cca 30 000 000 locuitori iar economia se bazeaza mai ales pe turism.

LOCALIZARE TEMPORALA
• Civilizatia egipteana dureaza cca 3200 de ani .
• Cronologia ei a fost stabilita dupa traditia transmisa de preotul Manethon , un preot al lui Serapis care a trait in perioada elenistica in orasul Alexandria .Acesta consemneaza 33 de dinastii .
• Aceste informatii au fost coroborate cu cele descifrate pe cateva papirusuri -; liste regale din diverse perioade care consemneaza regii diverselor dinastii egiptene:
• Cele 33 de dinastii consemnate de Manethon sunt grupate in cateva perioade .
1.EPOCA PROTODINASTICA ( THINITA) -; 3200 -; 2686 , dinastiile 1-3
• Incepe prin unirea celor doua regate -; Egiptul de Jos ,in nord si Egiptul de Sus in sud, sub sceptrul regelui Narmer (grc.Menes).
• Acesta intemeiaza prima dinastie egipteana denumita si thinita de la numele capitalei Thinis.
• Egiptul ia fiinta acum ca stat centralizat , unitar , condus de o birocratie ierarhizata si puternica subordonata faraonului zeu , intrupare a lui Horus.

2.EPOCA REGATULUI VECHI SAU MEMFITA ,2686 -; 2181, DINASTIILE 3-6
• A fost o epoca de pace si prosperitate .
• Statul centralizat nu este angajat in nici un fel de conflicte -; locale sau cu vecinii
• Dezvolta mai ales legaturile comerciale cu Siria, Nubia si Libia .
• S-au dezvoltat mestesugurile si stiinta
• s-au creat primele opere liturgice si literare remarcabile -; Textele piramidelor.
• In timpul regelui Djeser ( 2667 -; 2648) este construita piramida in trepte de la Saqqarah , mormantul monumental al faraonului prin care i se asigura nemurirea si vesnicia de zeu.
• Tot acum se construiesc si marile piramide de la Gizeh , ale lui KEOPS, KEFREN SI MYKERINOS ( Khufu , Khafra si Menkaura).

3.PRIMA PERIOADA INTERMEDIARA -;2181 -; 2040 , dinastiile 7-10,
• Este o perioada de anarhie si declin al autoritatii faraonice ;
• tara se descentralizeaza si pe acest fond au loc in Egipt primele invazii ale asiaticilor .
• Totusi acum se scriu cateva din textele cu caracter sapiential :Povestea taranului bun de gura si Invataturile pentru regele Merikare, precum si texte cu caracter magic implicate in cultul funerar- Textele sarcofagelor si prima varianta di Cartea mortilor.

4.REGATUL DE MIJLOC SAU TEBAN , 2040 -; 1782,DINASTIILE 11-12
• Capitala regatului este stabilita la Teba
• iar zeul suprem al Egiptului devine AMON , o ipostaza a zeului soare.
• Statul centralizat si autoritatea faraonului se refac .
• Politica Egiptului nu mai este una a pacii ci una expansionista :sunt cucerite Nubia ,Sudanul .
• Pe plan local se extind terenurile pentru agricultura prin amenajarea oazei de la Fayum si se construieste un canal de navigatie care leaga Nilul de Marea Rosie.
• Se construiesc marile morminte hipogee de la DEIR EL BAHRI.

5.A DOUA PERIOADA INTERMEDIARA , 1782 -; 1570 , DINASTIILE 13-17
• Epoca de navaliri asiatice , miscari populare impotriva faraonului si preotilor
• Egiptul este invadat de o populatie razboinica asiatica HICSOSII,care vor stapani aproape 200 de ani o parte a statului egiptean -;regatul memfit , cu capitale la Avaris , in delta .Hicsosii introduc in Egipt calul, carul de lupta si arme noi si performabte.
• Jumatatea Egiptului -; Regatul teban, este controlata de dinastiile egiptene.

6.REGATUL NOU ( IMPERIUL ),1570-1070, dinastiile rameside , 18-20
• Este perioada cea mai prospera si mai glorioasa din istoria de 3000 de ani a Egiptului.
• Acum statul este condus de faraoni cu o personalitate deosebita -;Ramses I si Ramses II sau Amenofis IV, Ikunaton , faraonul eretic care va exprima cel mai bine prin reforma religioasa initiata de ele tendinta monoteista a religie egiptene prin proclamare lui Aton ca singur zeu.
• Acesti faraoni sunt de asemenea mari cuceritori si militari priceputi ,
• Egiptul isi extinde teritoriul pana la tarmul Eufratului .
• sunt construite marile temple - Teba, Karnak,Luxor,Abu Simbel.

7.A TREIA PERIOADA INTERMEDIARA ,1069-664, DINASTIILE 22-24
• Este o perioada de decadenta cauzata de subminarea puterii regale de catre preotii tebani .
• Au loc invazii ale ,,popoarelor marii’’,
• iar Egiptul este stapanit de dinastii straine -; libiana -;1085-715 si etiopiana sau kusita (D 25) 716-664.
Cu a 25 -;a dinastie incepe perioada de decadere a statului egiptean
• cand Egiptul este cucerit pe rand de asirieni ( regele Assurbanipal) care sprijina urcarea pe tron a unui rege libian din orasul SAIS- care intemeiaza asa numita dinastie saita , a 26-a , 664-525.
• Urmeaza cucerirea persana ,
• cucerirea macedoneana ( 305-30) cand Egiptul isi muta centrul de putere si cultural in orasul elenistic Alexandria , intemeiat de Alexandru Macedon.
In anul 30 ien romanii cuceresc Egiptul .
In 641 Egiptul intra sub stapanire arabilor .

PAMANTUL SI OAMENII

ORGANIZAREA TERITORIALA, ADMINISTRATIV -POLITICA , JURIDICA

• Irigarea , constructiile hidrologice si necesitatea de control asupra revarsarilor benefice ale fluviului precum si unitatea geografica a vaii dezvoltate de-a lungul acestuia a dus de timpuriu la o organizare teritoriala , administrativa si politica centralizata , riguros ierarhizata si ordonata.
• De la inceputul existentei sale Egiptul s-a nascut ca un stat centralizat ,
• condus de un rege zeu , faraonul ,
• despotul oriental care are drepturi depline asupra supusilor si care detine proprietatea asupra intregului pamant dispunand de el dupa cum crede de cuviinta.

• Administratia Egiptului este un model de centralizare si ierarhizare , dupa celebrul de acum model piramidal al puterii.
• Teritoriul statului era impartit in 42 de unitati teritorial -; administrative denumite nome (sepet) conduse fiecare de un nomarh ( adj -;mer -; cel care sapa canalul) care avea atributiile unui prefect de judet fiind seful local al administratiei si al aparatului judecatoresc local ,organizat in capitala nomei unde solutiona litigiile locale .
De asemenea avea atributiile unui inalt functionar al statului:
• care veghea la intretinerea canalelor pe teritoriul nomei ,
• la asigurarea eficientei lucrarilor agricole pentru obtinerea unor recolte bogate,
• recruta soldati pentru armata in caz de conflict.

ELEMENTELE PUTERII in statul egiptean erau reprezentate de:
1.FARAON , regele zeu , autoritate suprema si despotica , posesor al puterii politice si a celei religioase .
• Suveran al celor doua tari ,
• el reprezinta regalitatea divina asociata cu cosmogonia si teogonia.
• Imaginile sale sunt nelipsite de insemnele puterii monarhice si divine: sceptrul, biciul , barba postisa , sarpele uraeus- cobra regala , simbol al intelepciunii.
• Faraonul este de asemenea intruparea zeitei MA’AT -; adevarul ,dreptatea iar viata lui decurge in conformitatea cu preceptele obligatorii ale originii sale divine .
• Numele faraonului este scris inconjurat de semnul hireolglific SEN -; a incercui , un medalion care semnifica faptul ca el ,,este ceea ce este inconjurat de soare’’.

2. CLASA INALTILOR FUNCTIONARI REGALI , A CLERULUI DE RANG SUPERIOR , A COMANDANTILOR ARMATEI.
• Intre acestia se remarca VIZIRUL (TJATI -; vointa stapanului , urechile si ochii sale ) ;
• acesta este de obicei un membru al familiei regale si este de esenta divina el insusi.
• Este seful administratiei regale , al nomarhilor .
• Este sef al justitiei regale , exercitandu-si atributiile prin intermediul tribunalului regal care solutioneaza litigiile grave .
• In acest sens dispune de un sistem judiciar bine organizat , cu norme si reguli aspre , cu pedepse suficient de severe care mergeau de la simpla bataie , la pedeapsa cu moartea -; ardere, inecare, mutilari fizice sau exil.Exista posibilitatea internarii in lagare de munca , la construirea necropolelor regale.
• Vizirul mai conducea granarul si visteria tarii , detinea controlul armatei si era bineinteles omul de incredere al faraonului si intiiul sfetnic.

CONSILIUL CELOR 10 -; se afla in subordinea directa a vizirului si reunea pe conducatorii ,,caselor regale’’ -; un fel de ministere cu atributii specifice.
• 1.casa ogoarelor -; care se ocupa de recolte si depozitarea granelor
• 2.casa apelor -; se ocupa de coordonarea observatiilor nilometrice si planifica irigatiile
• 3.casa alba se ocupa de finante
• 4.casa rosie -; avea in grija cultul funerar regal
• 5.Serviciul de intendenta al armatei si arhivelor.

PREOTII DE RANG INALT -; superiorul lor firesc era faraonul, care dispunea de puterea spirutala a zeului.

• Preotii au format insa o casta sacerdotala puternica , care deseori a subminat puterea regala.
• Functiile acestora erau ereditare si deseori functia religioasa era combinata cu cea laica a inaltului functionar , cancelar sau nomarh.
• Profitau de o serie de privilegii ca de exemplu scutirea de impozitate .
• Erau numiti ,, parinti divini’’ teoria despre regalitate divina a faraonului extinzandu-se si asupra slujitoilor sai apropiati.

CLASA SCRIBILOR - era formata din functionari instruiti , special pregatiti in scolile egiptene pentru a deveni scribi, timp de 12 ani.
• acestia aveau un rol primordial in aparatul birocratic si se bucurau de o deosebita pretuire.
• Papirus egiptean :,,Nu ocara un om ce tine trestia pe o foaie de papirus .Fapta aceasta este o blestematie inaintea zeului’’.
• Patronul scribilor era zeul intelepciunii THOT, inventator al scrisului.
• Pentru prima oara scribii sunt atestati in Textele piramidelor ;
• se face deosebirea intre scribul de documente -; si scribul zeilor , cel care copia cartile sacre , ca de exemplu CARTILE LUI THOT.

3.Toata aceasta administratie birocratica si nobiliara era sustinuta de fapt de o patura de populatie productiva , relativ libera , formata din taranii agricultori si mestesugari.
• Acestia produceau bunurile societatii egiptene , pentru consum si schimb ,
• plateau impozite in natura sau prestatii de tot felul in folosul casei regale si templelor.

4.Ultimii in aceasta piramida sociala si de putere erau bineinteles sclavii ,
• folositi nu in economie ci in muncile domestice .
• Numarul lor nu este foarte mare iar provenienta lor este legata fie de prizonieratul de razboi , fie erau datornici.
• Erau dispretuiti iar intelepciunea egipteana -; Intelepciunea lui Ani , scriere sapientiala din Imperiul Nou , spune :
• ,,Nu te infrati cu un rob care apartine altui om , al carui nume este urat morositor.Caci daca acest rob este urmarit si prins si luat de catre stapanul sau atunci vei fi mahnit si vei zice -; Ce sa fac acum?’’.
• Un sclav putea fi insemnat cu fierul rosu ,
• dar avea si o serie de drepturi -; puteau poseda bunuri , puteau sa se casatoreasca cu femei libere , puteau sa lase mosteniri si puteau chiar accede la functii inalte in stat -; Iosif.
• Numarul sclavilor a crescut dupa razboaiele de cucerire purtate de ramesizi dar ei nu au avut niciodata un rol esential in economie, sclavajul imbracand forme specifice , domestice.

ECONOMIA

1.RESURSE
Principalele resurse ale Egiptului sunt cele ale solului , legate de cultivarea pamantului si de cresterea vitelor.
• Egiptenii aveau mai ales cereale ,oi,cornute si cai.
• Cultivau de asemenea inul -; folosit in alimentatie , medicina si textile era considerat planta sacra din care se faceau vesmintele preotilor.
• Dezvoltata era pomicultura, viticultura si horticultura.
• Baza economiei egiptene este deci una mixta -; agro -;pastorala.

Alta resursa principala a Egiptului este asigurata de flora si fauna bogata a vaii Nilului .
• Exploatau mai ales trestia , lotusul (alimentatie) , si bineinteles papirusul.
• Lemnul era rar si se importa din Nubia,Siria si Liban .
• Fauna era extrem de variata si a dat nastere unei ocupatii active -; vanatoarea -; de hipopotami in Delta ,lei in desert , crocodili pe Nil .
• Crocodilul este zeificat -; sub numele de Sobek , zeitate acvatica.

Egiptul are putine zacaminte minerale .
• Are insa suficienta piatra de constructii -; calcar si granit , dar si metale -; cupru si aur .Argintul rar era mai scump ca aurul.

2.EXPLOATAREA RESURSELOR
1.agricultura
• Economia se baza pe munca oamenilor liberi -; plugari , pastori si mestesugari care asigurau cele necesare subzistentei si surplusurile menite schimbului.
• Acestia erau platiti in natura.
• Agricultorii puteau detine mici suprafete de teren.

2.activitatile mestesugaresti
• Activitatile mestesugaresti erau asigurate de oameni liberi organizatii corporatist.

3.negustorii
• Schimbul de bunuri era in intregime controlat de stat si se efectua pe baza de troc , economia monetara fiind necunoscuta.
• Se baza mai ales pe importuri de materii prime , in special metale , lemn , piatra de constructie dar egiptenii exportau mai ales cereale , tesaturi , peste . aur si papirus.

MODUL DE VIATA -; locuinta, alimentatia, imbracamintea.
• Herodot -; descrie Egiptul sec.V ien , tara ,, cu multe minunatii demne de admirat ... si lucruri mai presus de puterea cuvantului ,,.

1.LOCUINTA
• 1.1.Cei umili -; taranii , pastorii ,pescarii locuiau in colibe facute din trestie sau in case din caramida nearsa.
• Gospodaria taraneasca era dotata cu amenajari pentru animale si pasari de curte , cu gradina de zarzavat.
• Nelipsita -; pisica divinizata sub numele de Bastet.
1.2.Nobilii ,
• isi construiau case din caramida cruda , pe doua nivele , cu terase .
• Aerisirea se facea prin ferestre practicate in acoperis .
• Casa nobilului putea fi inconjurata cu un parc cu flori , arbori si un bazin de apa.
• Poseda cladiri administrative , bucatarii , hambare , locuinte pentru sclavi.

Palatul regal era de asemenea construit din material perisabil -; caramida cruda.
• Se pare ca locuinta cea mai trainic construita , din piatra si cea mai frumos impodobita a ramas mormantul -; casa cea frumoasa a vesniciei.
• MOBILIERUL -; era simplu constand mai ales din scaune ,paturi , mese si lazi pentru depoziotarea veselei si hainelor .Nobilii si cei instariti isi confectionau mobilierul din lemn pretios , cu incrustatii .

2.ALIMENTATIA
• Alimentul principal in hrana egipteanului il constituia painea si produsele din grau , planta lui Osiris , zeul vegetatiei si renasterii .
• existau peste 4o de produse din grau.
• Anumite alimente erau interzise mai ales in hrana preotilor si casei regale -; painea cu sare, carnea de porc , pestele de anumite soiuri si in anume perioade de timp.
• Lipsa de combustibil a determinat mai ales consumul crud al alimentelor -legume si fructe.
• Carne consumau o data pe luna si o preferau pe cea de gasca .
• Animalele sacre nu erau taiate -; vaca si berbecul
• preotii nu consumau ceapa , usturoi, peste , carne de porc.
• Alte alimente- radacina de lotus, tulpina de bambus, laptele si produsele lactate , berea de orz , vinul de curmale , cel de struguri era scump, uleiul de ricin , susan si rar de masline care era considerat un produs de lux.
• Faraonul consuma legumele exclusiv crude si nu avea voie sa manance carne de berbec sau gasca.

IMBRACAMINTE
• Era sumara datorita climei blande.
• Existau o serie de interdictii legate de materialul din care erau confectionate hainele: preotii nu purtau piele si lana , iar hainele colorate erau rezervate zeitatilor si faraonului restul purtand vesminte albe.
• Erau confectionate mai ales din in .
• Herodot aminteste camasa scurta cu ciucuri pe poale , mantaua alba .
• Vesmintelor erau ierahizate pe functii si profesiuni -; vizirul purta camasa lunga pana la glezne iar preotii purtau o perizoma ( fusta scurta in jurul soldurilor si coapselor) si o esarfa petrecuta pe piept.
• Incaltamintea consta maia ales din sandale de papirus dar majoritatea populatiei mergea desculta.
• Toti purtau multe bijuterii : bratari pentru glezne si brate , coliere , inele ,pectorali , diademe si cercei.
• Aceasta preferinta pentru podoabe a creat o adevarata industrie artizanala de confectionare a lor din diferite materiale.
• Costumul femeilor consta din camasi lungi de in legate sub sani si foarte stranse pe corp .
• Slujnicele umblau cu bustul gol iar dansatoarele purtau vesminte transparente.
• Coafura consta din peruci taiate la nivelul umerilor , unele savant coafate si acoperite cu impletituri de aur.

• Imbracamintea ceremoniala a preotilor era in primul rand supusa interdictiilor de confectionare din anumite materiale .
• Preotii isi radeau capul si parul de pe corp si purtau numai haine din in.

• Imbracamintea faraonului comporta un intreg ceremonial de folosire rezervat zeilor.
• Faraonul era imbracat in fiecare zi cu haine noi , asemeni universului care renaste altul in fiecare zi.
• La ocazii purta tinuta de ceremonie -; vesminte colorate simbolic si insemnele puterii regale si divine- coroana dubla -;psent, alba si rosie , sarpele uraeus , barba falsa , sceptrul cu capul lui Seth , biciul , o centura cu numele sau sacru in cartus , un pectoral de aur si multe bijuterii.
FAMILIA
• Familia egipteana era monogama dar faraonul si anume demnitari aveau haremuri.
• Conditiile casatoriei -; era sa ai varsta de 15 ani barbati si 12 fete.
• Poezia de dragoste foarte prolifa si produsa in mediile populare demonstreaza ca de obicei casatoriile se faceau din dragoste si ca exista o perioada de curtare a miresei.Amestecul parintilor era aminim.
SISTEMUL DOTEI
• un patriomoniu familial administrat de cei doi soti si de care nu se atingeau cat traiau .

• Dota era compusa din bunurile barbatului 2/3 si ale femeii 1/3
• La moarte sotul ramas dispunea de intreg uzufructul averii si putea face ce vroia cu partea sa.
CEREMONIA NUPTIALA -; se desfasura ci fastul rezervat rangului superiorilor sau mai umil pentru cei saraci.
• avea drept moment important drumul la casa mirelui .
• Exista de asemenea casatoria de proba si divortul.
• In caz de adulter femeia era omorata.
COPILUL -; avea un regim plin de solicitudine din partea familiei .
• Copii foarte numerosi din familiile egiptene ii scandalizeaza pe greci care aveau obiceiul abandonului copiilor.
• Copiii erau alaptati 3 ani si umblau goi pana la 7-8 ani cand constintizau nuditatea
• De obicei baiatul era pregatit sa preia meseria tatalui iar copii nobililor erau instruiti de timpuriu in scolile de scribi.
FEMEIA avea libertati neobisnuite pentru Orient .
• Era considerata stapana casei si solidara cu barbatul , chiar egala lui.
• Prescriptiile religioase cereau ca femeia sa fie tratata bine.
• Unele femei au ajuns la ranguri inalte in stat -; regina Hatsepsut, sau mare preotese ale lui Amon.
• Vaduva devenea capul familiei.

II.VIATA SPIRITUALA

SCRIEREA EGIPTEANA
-; Toata documentatia actuala despre Egipt se bazeaza pe descifrarea scrierii egiptene pictografice sau hieroglifica ( hieros -sfant si glyphos - a grava litere sacre ), in egipteana - scriere a cuvantului zeului sau a casei vietii, inventata conform traditiei de zeul maimuta Thot .
-; Consta in ideograme simbolice care redau obiectul pe care vor sa-l semnifice : luna /desen luna; a manca /un om care duce mana la gura; a merge /doua picioare in mers/ a conduce / un sceptru
-; Directia scrierii : coloane verticale si linii orizontale ; se citeste de la dreapta la stanga si de sus in jos.

Din scrierea hieroglifica au derivat alte doua tipuri de scriere :
1.hieratica ( hiereus -preot) -scriere a preotilor
• are un aspect deformat , cursiv , obtinut din viteza de scriere mai mare si din stilizarea impusa semnelor
• este folostia la scrierea textelor sacre

2.demotica (demos -popor)
• a elaborat propriile semne grafice in numar de 260 semne din care 38 sunt vocale
• este folosita din sec.VII iC pana in anul 452 d.C.

Un alt tip de scriere egipteana mai tarzie este scrierea copta apartinand egiptenilor crestinati in sec.II d.C.
-; consta din scrierea cuvintelor egiptene cu litere grecesti
-; se naste din necesitatea traducerii textelor crestine scrise in greceste in limba egipteana pentru a fi accesibile poporului.
-; in prezent limba copta este folosita in Egipt ca limba de cult a bisericii crestine ( peste 5 000 000 adepti ).

PE CE SCRIAU
Suportul pentru scris era format din :
1. piatra - folosind peretii mormintelor si templelor , pe sarcofage ,pe stele comemorative si pe statui ;semnele erau sapate in piatra si apoi pictate.

2. lemn - inscriptiile de pe sarcofage

3.papirus - grc.papyros (sintagma egipteana p pr) care definesc planta regelui
-; se recolta din Delta Nilului
-; pentru scrieri era utilizat in suluri alcatuite din mai multe foi lipite cu clei care se pastrau in dulapuri de lemn sau vase de argila alcatuind adevarate arhive.
-; Vocabular : palimpsest - papirus de pe care scrisul a fost razuit si refolosit

4. pe piei de animale - rar.

CU CE SCRIAU (INSTRUMENTE DE SCRIS )
-; foloseau o planseta cu gauri pentru pastrarea cernelei de culoare rosie si neagra
-; pensule facute din tulpinile unei plante de balta asemanatoare trestiei
-; in epoca romana foloseau penite din trestie

-; mojar de piatra pentru sfarmarea materiei din care se obtinea cereneal ( pamanturi colorate , plante , negru de fum).

SEMNELE pictografice aveau semnificatie magica in scrierile tombale ;
-; de aceea se foloseau numai anume culori : verde - culoarea lui Osiris care semnifica vegetatia si renasterea
-; si se evita folosirea rosului culoarea lui Seth.
-; cand semnele reprezentau animale feroce in ele se desena infipt un cutit sau erau desenate numai jumatate pentru ca nu cumva prinzand viata sa devore corpul defunctului .

GANDIREA STIINTIFICA
• are caracter empiric si practic
• multi dintre greci au studiat stiinta in egipt : Pitagora , Platon
• Herodot spune ca grecii au invatat geometria de la egipteni
1. in domeniul matematicilor :
-; cunosteau un sistem de notare a nu merelor pana la 10
-; calculul cu numere intregi si fractii

2. cunostiinte mai extinse au in domeniul geometriei : geometria este probabil ca s-a nascut din necesitatea practica a masurarii suprafetelor de teren stiau sa calculeze suprafata dreptunghiului , patratului , trapezului ,cercului ( 3,16 in loc de 3,14) calculau volumul cilindrului si piramidei

3. dezvoltata este metrologia : cunosteau unitati de masura pentru volume , suprafete , greutati de asmenea cerute de necesitatile practice ale unei civilizatii agicole
-; SETATA - pentru suprafete ; 2735 mp
-; HAKATA - pentru capacitate ; 4,50 l
-; DEBEN - pentru greutate , 91 gr.

4. cosmologia si astronomia
-; erau foarte dezvoltate dar erau marcate de gandirea mitica si de teologie
-; implicand o multime de aspecte mai putin concrete si mai accentuat narative , cunostintele de astronomie si cosmologie sunt suficient de intinse pentru a le permite sa intocmeasca harti ale cerului si sa faca o serie de calcule calendaristice:
-; aveau un calendar solar in care anul de 360 de zile era impartit in trei anotimpuri :
Revarsarea ( Akhet )
Acoperirea - Peret /iarna
Anotimpul uscat - Semu /vara
-; au intocmit si un calendar lunar - cu anul de 365 de zile ; dupa acest calendar se fixau sarbatorile religioase fiind folosit in temple .

-; Aveau aparate de masuratul timpul : clepsidre , cadrane solare .
-; au precizat nordul adevarat
-; Soarele , luna , astrele erau divizinate

5. Un domeniu stiintific foarte dezvoltat este cel medical :
-; avem o informatie bogata culese din cel putin 10 papirusuri care demonstreaza numarul mare de medici practicanti in Egiptul antic :
Herodot : Medicina in Egipt este divizata ; fiecare doctor se indeletniceste cu un singur soi de boli si nu de mai multe . medicii misuna in tot locul , unii pentru ochi , altii pentru cap , altii pentru dinti , altiipentru pantece , altii pentru bolile interne .
-; Medicii sunt numiti : cunoscator al stiintei tainice , scrib al regelui si medic sef al celor doua tari
-; Medicina = cunoastere
-; o serie de cuvinte din medicina egipteana s-au transmis pana astazi prin intermediul limbii grecesti : farmacie ( ceea ce da siguranta ) , amoniac (sarea lui amon ), chimie ( pamant negru ).
-; s-au descoperit retetare egiptene grupate pe boli si cuprinzand indicatii de igiena fizica si mentala dar si formule magice
-; deosebit de dezvoltata era chirurgia
-; si medicina este marcata de magie : bolile erau cauzate de demoni drept pentru care pe langi retete erau folosite si formule magice de exorcizare
-; existau scoli de medicina pe langa temple
-; retetele prescriau vegetale , minerale , parti minerale sau chiar insecte in anumite doze si combinatii
-; Retetele cuprindeau denumirea bolilor , descrierea si simptomelor , diagnosticul , pronosticul si posologia ; s-au descoperit peste 100 de retete pentru boli de ochi.
-; Existau scoli de medicina ca de ex. cea de la Sais in Delta Nilului

Diodor din Sicilia :
In timpul expeditiilor militare ori al calatoriilor prin tara , locuitorii Egiptului sunt ingrijiti de medici fara nici o plata deoarece medicii sunt intretinuti pe socoteala obstii .Ei hotarasc tratamentele dupa o lege scrisa a lor pe care au intocmit-o medici vestiti din vremurile de demult . Daca tinand seama de povetele pe care ei ele citesc in cartea lor sfanta medicii nu lecuiesc pe bolnav ei nu sunt socotiti a avea vreo vina .In schimb daca lucreaza altfel decat conform celor prescrise ei sunt adusi in fata unei judecati care-I poate osandi la moarte .

Retete :pastrate in casa vietii a marii piramide ; Imhotep era si medic nu numai arhitect ; in sec. II medicul roman Galen le consulta ; retetele cuprindeau : leac pentru boala , cu indicarea locului bolii , instructiuni pentru tratament si instructiuni privind medicamentul (originea divina , timpul cand se aplica )
-; Boli oculare argila galbena , natron rosu ; cecitate nocturna : ficat de bou fiert la un foc de tulpini de grau sau orz si patrujns de fum
-; Afectiuni ale pielii : frictiuni cu ulei de ricin ; pentru calvitie -; sange de bou cu ulei .
-; Cefalee -; frictiuni si bandajari ale capului
-; Constipatie : boabe de ricin inghitite cu bere , ulei , miere
-; Tusea si boli respiratorii : miere cu chimen , miere cu smantana
-; Smirna , ratina , aromate , pulpa de curmale in parti egale se vor zdrobi impreuna . vei cauta sapte pietre ti le vei incalzi in foc .Vei lua dupa aceea si vei pune pe ele acest remediu , vei acoperi piatra cu un vas nou al carui fund a fost gaurit . Vei pune tulpina unei trestii in aceasta gaura astfel ca sa inghiti vaporii ce ies de acolo .Dupa aceea vei manca ceva gras .
-; Arsuri : miere
-; Insolatie -; broasca fiarta in grasime cu care te ungi
-; Prescriau de asemenea leacuri si rugaciuni catre zei -; psihoterapie

Herodot :

Iata regimul lor foarte grijuliu in a-si pastra sanatatea : in fiecare luna vreme de trei zile la rand ei isi provoaca evacuari intestinale luand vomitive sau purgative caci ei gandesc ca toate bolile omenesti se trag de la alimentatie .
Diodor din Sicilia : tin posturi la 2-3 zile

GANDIREA RELIGIOASA
-; este remarcabila prin complexitate si tendintele monoteiste pe care le manifesta
-; edificul complex al religie accepta existenta unui mare numar de zeitati (politeista )cu reprezenmtare zoomorfa
-; era complet lipsita de dogma si nu beneficia de o carte sfanta unica
-; exceptie : epoca lui Amenophis IV Ikunaton , faraonul eretic , de numele caruia se leaga instaurarea unui monoteism temporar care ii asigura un rol crescut zeului Aton , emanatie a zeului solar Re ( intruchipand discul solar ) .

Conceptia privind formarea universului si a oamenilor este una marcata de poezia metaforelor : oamenii , denumiti erme = lacrimi , s-au nascut din lacrimile lui Ra iar universul a fost creat de HNUM -; zeul berbec al apei proaspete .
Oamenii , turma zeului , au fost daruiti cu tot ce le trebuie . El(Ra ) a faurit cerul si pamantul spre folosul lor . El a facut aerul ca sa le invioreze narile caci ei sunt imaginile lui , ietiti din carnea lui .El stralucette in cer , el creste pentru ei vegetatia si animalele , pasarile si pestii pentru a-I hrani (Invataturile lui Merikare )
Dar tot Ra vazand ticalosia oamenilor a insarcinat pe zeita Hathor sa-I distruga .

Egiptenii aveau o conceptie coerenta cu privire la suflet ca esenta spirituala a personalitatii omenesti ;conform aceste conceptii corpul dispune de trei substante ( suflete ) imateriale diferite aflate in stransa legatura cu lumea divina si cea pamanteasca :
-; KA - dublul imaterial al personalitatii ;se naste o data cu omul , este nemuritor si constituie un element esential pentru continuarea vietii in lumea de dincolo

• BA - este energia spirituala a fiintei ; este comun zeilor si oamneilor , ramane atasat corpului si dupa moartea acestuia ca o conexiune intre mumie si lumea exterioara; mumia este fixa si nu poate parasi mormantul ; ea era adusa la viata (vesnica ) prin unire cu Ba

• AKH - esenta spirituala a personalitatii ,reprezentat ca stralucire a sufletului ( aura ); inseamna a straluci ;reprezinta forta spirituala care emana din individ ,dispare la moartea omului

Religia egipteana se construieste pe doua concepte de baza :
1. problema nemuririi si obtinerea vietii vesnice - exprimata cu precadere de mitul lui Osiris
2.cultul solar exprimat de la inceput in religia egipteani sub forma cultului zeului solar Re si exprimat in arhitectura si arta egipteana a caror dominanta este verticala ( obeliscuri , piramide ) , monumentalitatea .
• In afara acestor divinitati avem un panteon bogat si complex format din zei personificari ale naturii sau fortei morale ( Ma'at ) , din zei cosmici ( Nut /zeita cerului , Atum si Ptah )
• Acesti zei erau reprezentati fie sub forma zoomorfa fie pe jumatate oameni pe jumatate animale , fie ca reprezentari antropomorfe cu atribute animale ( zeita Hathor - pe cap cu coarnele de vaca si discul lunii ).
• Religia egipteana este completata cu o bogata mitologie cosmica si eshatologica care explica originile si existenta umana.
• Intre acestea mitul eshatologic al lui Osiris admite identificarea dupa moarte a fiecarui individ cu Osiris , zeul renasterii ;
• acest mit regleaza ritualul funerar care este de fapr repetarea mortii si reanvierii lui Osiris : calatoria pe Nil in barca lui Re , depasirea unor capcane si anvingerea unor monstrii prin virtutile personale dar si prin cunoasterea si rostirea unor formule magice ; calatoria ( de fapt o initiere ) se incheie cu psihostasia - adica cu judecata sufletului de catre zei in raport cu faptele sale pamantesti ; cei drepti ( mortii justificati ) ocupau Campiile lui Ialu .
• Acest ritual funerar complex a generat o arhitectura si o arta funerara deosebita precum si texte speciale denumite carti ale mortilor care nu sunt altceva decat culegeri de formule magice si rituale .

• Pentru egipteni post-existenta este o certitudine si trebuia asigurata prin tot felul de masuri .
• Modul si durata ei depindeau de tot ce se face pentru ea in viata si de ce vor face urmasii tai dupa ce ai trecut linia mortii.
Principala precocupare era cladirea mormantului ;
• in preajma mormintelor , adevarate orase ale mortilor se dezvolta o birocratie specifica care se ingijea de nevoile mortilor
• se nasteau meserii speciale : imbalsamatorii , preotii cultului defunctului , bocitoarele platite etc.

Consecintele dezvoltarii cultului si ritualului funerar :
• de natura constructiva : marile constructii funerare monumentale - piramidele de la Gizeh si Saqqarah , marile temple • de natura spirituala : cultul funerar este continuu si necesita - texte (Textele piramidelor , ale sarcofagelor , Cartea mortilor ) , arta (statui , reliefuri si picturi), preoti specializati ( preotii imbalsamatori pusi sub jurisdictia lui Anubis ) .
• genereaza o doctrina a imaginii .

Deci : viata vesnica se asigura
• prin consertvarea corpului fizic si a celui spiritual ,
• protejarea lui in sarcofage ,
• amenajarea unui loc de veci sigur ,
• asigurarea continuitatii ritualului prin urmasi sau preoti platiti din timpul vietii - prin testament.

CULTUL
1. al zeilor
2. al defunctului
• cultul cotidian consta dintr-o serie de ofrande alimentare si libatiuni oferite zeului sau defunctului ; este o activitate privata de privirile populatiei care se desfasoara in interiorul sanctuarului unde au acces doar preotii;
• marile ritualuri se desfasoara de asemenea in marile capele ; ceremopniile sunt secrete si au rolul de a ajuta prin actiuni liturgice reantoarcerea cotidiana a soarelui si cilcictatea vietii agrare .Acum statuia zeului era scoasa din templu si oferita adoratiei publice fiind purtati in jurul sanctuarului.
ZEII
• faceau parte din realitatea cotidiana si erau serviti de un corp preotesc numeros si strict ierarhizat .

ARHITECTURA SI ARTA EGIPTEANA
• spre deosebire de mesopataminei egiptenii au fost buni prelucratori ai pietrei
• folosirea pietrei ca material de construtie pentru morminte se leaga desigur si de conceptia eshatologica ce impune trainicia locasului de viata
• folosind principiul constructiv al grinzii sprijinita pe stalp sau coloana arhitectii egipteni au dat coloanei o expresie artistica specifica :
• coloane lotiforme , papiriforme , campaniforme si hathorice -acestea anticipeaza ordinele grecesti .

Spre deosebire de mormant PALATUL
• este construit din material precar - lut -caramida si lemn.
• comportau un numar mare de incaperi grupate in doua serii functionale : apartamentele private ale faraonului si familiei sale
• partea de reprezentare -sali de ceremonie , balconul aparitiei.
• erau decorate cu picturi .

TEMPLUL
• de dimensiuni colosale
• este de doua feluri -templul funerar si templul de cult al zeilor
• in plan reprezinta o succesiune de incaperi pe aceeasi axa : sali hipostile despartite de curti interioare inconjurate de portice
• decorate cu reliefuri istoriate care povestesc miturile fundamentale sau faptele faraonilor
• cu statui reprezentand zeii _Horus -zeul soim , Anubis-zeul sacal , Seth - zeul crocodil .
• ansamblurile de la Caranac , Luxor ,
• hipogee _ Abu Simbel

MORMANTUL este un edificiu trainic , de dimensiuni monumentale
1.forma simpla- mastaba -
2. piramida rezeravata faraonului - in trepte ( , piramida
3. mormintele hipogee , sapate in stanca din Valea Regilor si valea Reginelor

Piramida face de fapt parte dintr-un complex funerar copmortand :
• doua temple legate prin dromos
• coridorul de access - serdab-in care se pun statuile defunctului
• capela - in care se oficiaza cultul
• camera mortuara • camera de tezaur

Mormintele sunt decortate cu :
• reliefuri
• fresca /Regatul Nou reprezentand scene legate de credintele funerare
• scene din viata cotidiana pe care cel decedat ar trebui sa o retraiasca potrivit statului sau social.
• In unele perioade in morminte au fost puse mici stautete ( usebti ) care intrupau intreaga societate egipteana :
• Statuile defunctilor respectau conventii ale desenului
• care sa-i reprezinte integral , in ipostaza optima fizica si morala: portrete idealizate
• conventii :

• ale culorilor -
• ale desenului
-canoane :
• frontalitate
• legea celor trei ipostaze -reprezentare ideala pentru varfurile sociale , reprezentativa pentru mijloc , naturalista pentru cel de rand
• perspectiva ierarhica
• isocefalie -

GENURI ARTISTICE 1.LITERATURA - imnurile sacre , povestirile , fabule , poezia de dragoste , texte satirice
ARTA SPECTACOLELOR > dansul sli muzica erau se pare foarte deyvoltate a;a cum vorbesc imaginile de muyicieni pictate in morminte sau scenele de banchete ;I ceremonii la care luau parte dansatori ;I instrumenti;ti < apar imagini de harpe , flaute , tobe ;I tamburine .