Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Argumente in sprijinul localizarii MUNTELUI SACRU - KOGAIONON
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
i3o19ol
Este cunoscut ca geograful si istoricul Strabon (c. 64 i.H.- 26 d.H.) a realizat unica opera a antichitatii care ne-a parvenit aproape in intregime, "Geographika" (Geografia, 17 carti, aparuta dupa anul 14 d.H.), incluzand, pe langa datele strict geografice, si pretioase informatii de ordin istoric, cultural, mitologic, valoroase in primul rand prin tinuta stiintifica, document pretios pentru istoria Daciei, ale carei hotare sunt, pentru prima data, descrise aici (Geografia, VII.3.13);a1i.
Referindu-se la religiozitatea daco-getilor, Strabon consemna: „Pana si muntele a fost socotit sfant si asa il si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel cu al raului care curge pe langa el.” (VII.3.5).

Istoricii N. Densusianu a2i si I.C.Dragan a3i localizeaza muntele Kogaionon la Portile de Fier de la Dunare; H. Daicoviciu a4i si C.Giurascu a5i il localizeaza in S-V Transilvaniei, respectiv‚ N-V Olteniei.

Aparenta contradictie in localizarea Kogaiononului este clarificata cu ajutorul toponomasticii si a unor evenimente istorice ce constituie obiectul lucrarii noastre in continuare.

Astfel, s-a observat ca in etapa formarii oricarei natiuni varianta literara este de regula cea chemata sa reprezinte unitatea de limba a unei anumite colectivitati, ea devenind purtatoarea normei nationale si este expresia esentiala a istoriei si constiintei comune a poporului a6i.

Indianistul englez Jones Wiliam (1746-1794) este considerat a fi cel care a fundamentat notiunea de „limba mama” care, incepand cu primele decenii ale sec. XIX, a fost (conventional) numita indo-europeana.

Studiata de B.P.Hasdeu (1875), I.Valaori (1924), Marin Barbulescu -;Dacu (1936), I.I.Russu (1981) s.a. , pentru tara noastra sunt importante si concluziile lui Schraeder, E. de Michelis (1903), W.Merlinger (1955) s.a. care au localizat patria primitiva a triburior „indo-europene” in regiunea vechii Dacii si a Traciei.




Acestor concluzii se adauga si cele ale unor savanti, istorici, cercetatori de prestigiu care au demonstrat ca in spatiul carpato-danubiano-pontic isi au radacinile valorile spirituale care preced aparitia marilor civilizatii pana in cele mai departate zone ale Terrei, spatiu in care cultura romaneasca este posesoarea unei zestre spirituale de mare pret, ale caror valori autentice nu sunt inca descifrate, in mod deosebit a rolului covarsitor pe care l-a avut si in spiritualitatea religioasa.

Constatarea ca etimologia celor 1678 termeni onomastici si topomastici catagrafiati in judetul Mehedinti au originea in : sumeriana 1432 termeni (85,34%); hittita -;12 (0,71%); sanscrita -234 (12,95%), aceea ca toti termenii sumerieni si hititi identificati se regasesc - fonetic si semantic - in limbile sanscrita-latina-romana, chiar daca numerosi termeni din toponomastica acestui judet se regasesc in toponimia din India, Banglasesh, Pakistan si Europa (mai putini in Africa, Asia, Australia), ne-am oprit asupra zonei din Orientul Apropiat. Mai exact, la regiunea mlastinoasa din tara pe care grecii au numit-o Mesopotamia -; „Pamantul (tara) dintre ape” (fluviile Tigru, Eufrat, Golful Persic) care, incepand din mileniul IV i.H. a fost locuit de cei cunoscuti sub apelativul de sumerieni.

La aceasta alegere am avut in vedere aceea ca:

„In general exista concordanta de opinii in ceea ce priveste faptul ca sumerienii au venit din tinuturi muntoase. Potrivit religiei pe care au adus-o din tara de bastina, zeii lor salasuiau in varful muntilor, iar daca in noua lor tara nu au gasit munti, ei au ridicat zeilor temple in forma de munti artificiali -;ziguratele.” a7i, asemanatoare dealului Curila (sum. KUR-ILI)- „Muntele (tii) zeului (-ilor)” din Plaiul Closani, judetul Mehedinti.

Am avut in vedere si aceea ca incepand din epoca primei dinastii din Isin (2200 i.H.) sumerienii si-au scris propria istorie pe tablite de lut ars, intocmind tabele cronologice, ale caror copii numite „Liste regale”, desi schematice, sunt deosebit de pretioase. Potrivit acestor liste „Inainte de Potop” au domnit: 1) un numar de zece regi, timp de 465000 ani; 2) dupa „Lista din Larsa”, un numar de opt regi au domnit „Inainte de Potop” in cinci orase, timp de 241000 ani. a8i

Este posibil ca: in prima lista sa fie incluse cele zece dinastii regale cunoscute de sumerieni, dinastii care, potrivit unui calcul, au inceput sa domneasca pe la 40000 i.H. (456000/ani lunari x 30 zile: 365 zile/an solar =37475 ani solari +4000 ani solari „Inainte de Potop"=41475 ani solari, i.H.), perioada mult apropiata de cea in care apar primele dovezi materiale descoperite de arheologi in zona dunareana; a doua lista pare sa indice date despre cosmologia sumeriana, a generatiilor de zeitati mai importanti, cu indicarea anilor in care au „aparut” fiecare dintre acestia (43200 ani lunari de domnie x 30 de zile:365=3551 ani solari+4000 ani solari „Inainde de Potop"=7551 i.H.).

In absenta unui text cosmogonic propriu-zis, vom incerca sa realizam o cronologie a datelor incluse in scrierile sumeriene din Mesopotamia unde, ca peste tot in Orientul Mijlociu -;si nu numai acolo (v. Parta-Timis) -; simbolismul religios al taurului (v. Muntele Gugu), atestat din neolitic, s-a transmis fara intrerupere.

Exista suficiente semnale care, pe langa lingvistica, vin sa sustina ca bastina sumerienilor a fost in spatiul carpato-danubiano-pontic. Parte din aceste semnale se regasesc printr-o corecta interpretare a inscriptiilor de pe tablitele de lut ars ale acestora (v. Tartaria pe Mures), dar si materialele arheologice descoperite in zona dunareana (Istrului) si in Mesopotamia (Sumer).

c.200000 i.H. In zona raului Cerna, afluent al raului Oltet, respectiv la Dobriceni, Preotesti, Bugiulesti s.a. s-au descoperit (1957-1964) materiale arheologice (puncte fosilifere) care l-au determinat pe renumitul antropolog Raymond Dart -; cel care prin descoperirile din Africa a pus problema zonei de aparitie si dezvoltare a primilor reprezentanti ai unei munci intentionate -; sa viziteze aceste locuri. In urma studierii materialelor R. Dart avea sa afirme ca la acea data (1966) Romania dispunea de cea mai mare colectie de fosile Villafranchiene pe care o vazuse pana atunci si ca nu cunostea alte locuri in Europa in care sa fi ajuns la o asa de mare certitudine. (Drobeta, I,1974, p. 14).

c. 40000-c10675 i.H. Potrivit „istoriei” sumeriene, este epoca „Primordiala” care incepe cu Abzu (Apsu) -;„Masa de apa dulce” si Tiama-t- „Marea de apa” pe care o localizam acolo unde a existat Marea lui Cronos (intre Ogradena-Varciorova-Bahna-Ciresu) si fluviul Istru, dincolo de care se aflau: la Vest marea Panonica, la Nord marile tropicale din Ardeal, la Est Lacul Getic, acestea din urma fiind in curs de finalizare a colmatarii.

Teritoriul dintre aceste mase de apa era locuit de oamenii Neanderthalieni (Paleantropi: cca 80000-c.30000 i.H.) care sunt atestati in Pestera Bordu Mare de la Ohaba Ponor (com. Pui, jud. Hunedoara), Pestera Muierii (com. Baia de fier, jud. Gorj), Pestera Gura Luncavitei (com. Moldova Veche, jud. Caras-Severin). Au urmat oamenii Cro-Magnon (Neantropii: c.30000-c.8000i.H.), identificati in Pestera Cioclovina (com. Bosorod, jud. Hunedoara), care practicau cultul inmormantarii, posibil acel „cult al craniilor”. Urmele materiale ale acestor locuitori au fost descoperite si la: Baile Herculane (Grota Haiducilor), Gornea (Dealul Caunitei), Neandru (Pestera curata, jud. Hunedoara), Bugiulesti (Valcea), Slatina (Olt).

c.10675- c.8550 i.H. Este mentionata Nammu-Marea primordiala -;„Mama care a zamislit cerul si pamantul, stramoasa care a nascut toti zeii” similar lui Okeanos -;„Raul din care cu totii, noi zeii ne tragem fiinta” a9i, identificat cu actualul curs al fluviului Dunarea intre Belgrad -;Svinita a10i. In aceasta perioada, in zona existau asezari la: Dubova, Ogradena, Ostrovul Banului, O. Simian, Schela Cladovei.

c. 8550-c.7550i.H. Este mentionat Nannu -;„Zeul Lunii” pe care il identificam -; dupa „Lista din Larsa -; cu Enmenkuanna (En-Me-Lu-Nanna) din Badtabira, al carui nume, in timpuri stravechi, il prezenta pe „Domnul preotilor, cel integru care proclama/reguli/ omului zeului -;Lunii” si a domnit 43200 ani (pe la 7551 i.H.)

Localizam regatul acestui rege cu delimitari la: S- fluviul sacru-sfant Istru-Marea lui Cronos -; „Raul” Okeanos, constituind actualul curs al fluviului Dunarea intre raul Olt (aval) pana la confluenta cu raul Tisa (amonte); V- Raul Tisa; N- Raul Mures; E- Raul Olt, care il despartea de Muntenia (sum. MUN/us/-TI-E-AN/NA) -;„Locul unde este femeia care traieste in Casa Cerului" (v. Ki, sora geamana a lui An); sscr. MUNI-TE-NA/bkas/)- „Locul unde este omul (femeia) pios (-asa) si intelept (-pta) din Cer”), latin (MUNITE-NA/e/) -; „Locul unde intr-adevar esti la adapost".

c. 7550 -; c. 6550 i.H. Dintre copii „Mamei originare” Nammu, s-au remarcat „Zeii fundamentali” care au constituit triada zeilor mari: 1)AN -;„Zeul Cerului2, a carui resedinta o identificam in muntele (Vf.) Bran din masivul Godeanu, avandu-i vecini: la E sora geamana, KI -; „Zeita pamantului” cu resedinta in Muntii Bucegi; la S -;fratele sau, 2) ENKI -;„Zeul intelepciunii" cu resedinta in zona Portile de fier; la S-V -; „RAUL Okeanos; la V -; raul Tisa; la v-n -; raul Mures; la N-E, fratele sau 3) ENLIL -;„Stapanul aerului” sau „Marele munte, cu resedinta in muntele (vf.) Borascu Mare din masivul Godeanu.

Arheologia a dovedit ca aceasta este perioada de consolidare a remarcabilei culturi materiale numita clisurean Schela-Cladovei-Lepenski Vir (8000-5500 i.H.) care a constituit baza primelor inceputuri ale civilizatiei in asezarile de la: Hotarani, Icoana, Ostrovul Banului, O. Corbului, O. Simian, Schela-Cladovei, Lepensky Vir, Padina, Vlasac de unde s-a raspandit pana in cele mai indepartate meleaguri de pe glob.

c.6550-c.5550 i.H. (dupa lista, 36.000 ani), este mentionat regele Alalgar (AGA-LAL-RU) - "Cel care creeaza si poarta tiara" din orasul NUNKI - "Orasul arbore", identificat cu orasul Eridu, a carui etimologie este aceeasi cu cea pentru "fluviul Eridan" de la Portile de Fier.

c.5550-c.4000 i.H. In "Lista din Larsa" sunt mentionati trei regi cu aceeasi durata de domnie (28.000 ani), rezultand o noua divizare a regatului Alalgar, astfel:

a) ALULIN din NUNKI, al carui regat il localizam intre cele trei cursuri de apa numite Cerna: 1- la S-V, raul Cerna care izvoraste din Muntii Poiana Rusca si se varsa in Mures langa Deva (sum. DEVA = "loc sacru"; sscr. DEVA = "zeu, divinitate"; lat. DEVE/neror/ = "locul/ venerat"); 2 - la E-S, raul Cerna care izvoraste de sub Vf. Paltina (masivul Godeanu) si se varsa in Dunare langa Orsova; 3 - la E, raul Cerna care izvoraste din Vf.Balota (M-tii Capatanei) si se varsa in Oltet, onomastica si toponomastica mentinuta in acest perimetru, ca de altfel si in M-tii Bucegi-Fagaras, constituind dovada existentei unei comunitati unitare in zona la care ne referim.

b) ENMENGALANA (En-Me-Gal-Nan/n/a) = "Domnul preotilor, cel integru care proclama regulile marelui zeu al Lunii", cu resedinta in Badtabira (v.Nannu) care, dupa parerea noastra este Tartaria pe Mures unde, in anul 1961, au fost gasite trei tablite din lut ars, datate din mileniul V i.H., avand inscrise pictograme. Tablita rotunda cuprinde un text pictografic protosumerian tradus prin: "In (ce de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai varstnic dupa ritual (a fost) ars. Acesta-i al zecelea." Regatul era delimitat la nord de raul Mures, la sud de raul Strei, la est de raul Sebes, la vest de raul Bran - regatul lui ALULIN.

c) ENSIBZIANNA (Ensi-Bab-Zu-Nanna) = "Regele de la poarta cunoscutului zeu al Lunii" cu resedinta la Larak - "Muntele zeului (regelui)" pe care il identificam cu dealul Curila (sum. Kur-Ila; metat. Larik - Larak) al carui regat se delimita la N-NV cu regatul lui Alulin, la V cu raul Cerna de la Dunare, la S cu fluviul Istru, la E cu raul Olt, in perioada respectiva existand asezarile de la: Dubova, Domasnea, Hotarani, Ostrovu Banului, O. Corbului, Schela-Cladovei.

Faptul ca cea mai veche asezare din Mesopotamia este atestata arheologic pe la 5000 i.H., pare sa explice inscrierea in "Lista din Larsa" a regelui Enmendurama (En-Eme-Durum-Nanna) = "Domnul preotilor cel integru care proclama regulile in limba celor care stau (sunt originari) din tara zeului Lunii", cu noua resedinta la Sippar (azi, Abu Habba), cu o domnie de 21.000 ani (c.5726 i.H.), asezare posibil intemeiata de primul val de migartori sositi in acele locuri, venind de la nordul Istrului.

c.4000 i.H. Mai multe surse ne informeaza ca pe la 4000 i.H. s-a produs "Potopul Universal", "...iar dupa Potop au venit la domnie regii popoarelor din munti."a11i.

c.3500-c.1750 i.H. Urmare aparitiei generatiei celor "50 de zei" in locurile de bastina ale sumerienilor si hittitilor ajunsi in grupuri mici, si in cateva valuri - marele regat al zeului suprem Alalul (v.Alulin) se imparte intre urmasii acestuia, dintre care, cei mai importanti au constituit puterea suprema a triadei divine: ANU = "Zeul tanar, parintele zeilor, creator al vanturilor" cu resedinta probabila in Vf.Gugu, al carui regat era delimitat la SV de Valea Bistrei, la V de Muntii Tarcu si raul Belareca, la VN de raul Galbena (din Tara Hategului), la N de raul Strei, la NE de Raul Alb, la E de regatul fratelui sau Enlil, reconstituie dupa modelul stramosului si tizului sau ENLIL, cu resedinta in Vf.Borascu Mic din Masivul Godeanu si se intindea pe intreaga zona cuprinsa intre regatul lui Anu la vest, intregul Podis Ardeal - intre raurile Jiu Mures Olt, la SE-S, cu regatul celuilalt frate EA = "Zeul intelepciunii si cunoasterii" recompus dupa modelul stramosului sau Enki, cu resedinta la Portile de Fier, stapanind teritoriul dintre Cerna de la Dunare pana la raul Olt.

Interesant este ca organizarea teritoriala a celor trei regate citate mai inainte s-a mentinut si in sec.XIII d.H. cand, prin diploma din 2 iunie 1247 sunt atestati voievodul Litovoi si cnezii Ioan si Farcas, ca stapani legitimi exact in acest teritoriu (exceptand Ardealul), in cuprinsul caruia la acea data existau "bisericile infiintate si care urmeaza sa se infiinteze", cu acea ocazie "raminand neatinse cinstea si drepturile arhiepiscopilor si episcopilor (ortodocsi, n.n.) pe care le-au avut inainte" din intreaga Tara Severinului.

1757-c.1350 i.H. Este intervalul in care au avut loc cele doua "Potopuri": al lui Ogyges (1757 i.H.), Deucalion (1526 i.H.), cel din urma remarcat si prin stramutarea zeilor olimpieni in sudul continentului.

c.1350-1225 Prin mitul potrivit caruia fiara Aigis ("Capra") nascuta in Frigia si s-a indreptat, mai intai spre partile Indiei (Mesopotamia) apoi spre Fenicia, Egipt, Lybia si dupa ce a ocolit Peloponesul a ajuns in zona Muntilor Ceraunici (Cernei) unde a fost ucisa de zeita Atena a12i care si-a facut vestmant din pielea monstrului, vestmant care era din piele de capra a13i, avem primele informatii despre aparitia in aceasta zona a henoteismului, etapa de trecere de la politeism la monoteism.

1225 - c.1100 i.H. In aceasta etapa au fost consemnate doua evenimente deosebite care, pe langa confirmarea existentei unei permanente legaturi dintre cei stabiliti in sudul continentului cu locuitorii din zona lor de bastina, sunt singurele si corectele descrieri geografice cu caracteristici mentinute pana in zilele noastre, in zona numita Dunarea de Jos, descrieri realizate in cadrul unor calatorii cu ajutorul unor ambarcatiuni in jurul Peninsulei Balcani, parcurgand acelasi traseu in sensuri opuse: Expeditia Argonautilor (1225 i.H.) si peripetiile lui Ulise (1183-1174 i.H.), acesta din urma, la indemnul lui Circe fiind primul muritor care a realizat: semnul crucii in cadrul unui ritual, prima pomana pentru sufletele unor muritori, prima atestare in credinta unei vieti "de apoi", "de veci", o existenta de dincolo de moarte a14i.

c.1100 - c.700 i.H. Este atestat, la nord de Dunare (Donaria) primul reformator al religiei, cunoscut sub numele de ZALMOXIS, a carui aparitie pare sa fi determinat stramutarea hiperboreenilor din zona Insul Banului in partile Moldovei si mai departe spre est, unde au evoluat independent, incepand cu sec.X i.H., insa au continuat sa trimita ofrande la Delos pana in sec.I d.H. a15i. Cam in aceeasi perioada, Tyrhenii numiti si etrusci - descendenti din Ulise si Circe - o populatie purtatoare a uneia din cele mai importante civilizatii din Europa se stramuta (c.1000 i.H.) din zona Moldova Veche, stabilindu-se in valea raului Pad (Italia), urmat de al doilea val (c.800 i.H.).

In timpul acesta, Zalmoxis practica cultul noii sale religii in Muntele Kogaionon:

1. sum. KU/r/GA/l/-I-EN-AN/u/ = "Locul unde este/ muntele si raul domnului preotilor zeului ANU"

2. sscr. KO/s/-GO/pa/-YAN/a/-N/a/U = "Locul/ depresiunea circulara cu versante prapastioase in zona muntilor inalti (caldare) unde este preot un om nou"

3. greaca KO/ros/-GAION-ON = "Locul unde se afla/ fiinta tanara de la templul zeitei Pamantului (Gaia) si este o fiinta in realitate (om)"

4. latina KO/s/-GA/ud/IU/m/-N/e/-NO/bilis/ = "Locul unde este muntele/ cu piatra dura, vestit (renumit) pentru ca intr-adevar aduce multumire sufleteasca".

Observam ca oronimul si hidronimul Kogaionon sunt identice semantic cu oronimul si hidronimul GODEANU:

1. sum. GUDA-ANU = "Muntele unde este/ sunt preotul (-tii) care unge cu miruri si unsori bine mirositoare statuile zeilor din templul zeului cel tanar, parintele zeilor, creator al vanturilor (Anu)

2. sscr. GO/pa/-DYA/us/-NU = "Muntele/ unde acum este preotul zeului stralucitor al cerului, tatal zeilor"

3. lat. CO/eus/-DI-ANU/s = "Locul de adunare al zeilor din vechime".

c.700 - c.70 d.H. Zalmoxis era deja zeificat, religia adusa de el era deja insusita de daco-getii locuitori ai teritoriului care odinioara era sub protectia zeilor: AN, ANU - ENLIL-I si II - ENKI - EA.

Interesant este ca odata cu atestarea dacilor si a getilor de langa Dunare sunt atestati si primii latini din Latium (Italia), putin mai tarziu (c.500 i.H.) fiind mentionati - tot in Italia - Ausonii, legendarii urmasi ai lui Ulisse si Kalypso, plecati de la Marea Ausoniei, din zona Cesevo-Liubcova, de pe Dunare a16i.

Potrivit lui Florus (sec.II d.H. "Epitome" I.39), generalul roman Curic a respins o invazie a dacilor in Moesia si, urmarindu-i pe acestia, a ajuns pentru prima oara la Dunare, undeva in zona muntilor Banatului, in anul 74 i.H. Prevazand pericolul care ameninta resedinta regala, marele rege BUREBISTA a stramutat-o de la Argedava de langa Dunare - pe care am identificat-o cu "castelul" Oreava a17i - ridicand din temelii noua resedinta Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei (Sebes). Atunci a fost stramutata si resedinta unde se practica cultul lui ZALMOXIS, la 12 km. NE de noua resedinta regala, in muntele rebotezat, impreuna cu raul care curge pe langa acesta - GODEANU (1656 metri), in aceleasi conditii aparand si topicul Poarta de Fer (de pe Valea Bistrei), posibil si raul Dunarita din Tara Hategului.

c.70 - 300 d.H. La aproape un secol de la stramutarea resedintei regale si spirituale a dacilor, urmare razboaielor (101-102; 105-106), o parte din Dacia este ocupata de romani. Faptul ca insusi imparatul Traian admira "...pe acesti geti (daci) cea mai razboinica natie dintre toate neamurile ce au existat vreodata, nu numai din cauza puterii corpului lor, dar si din aceea a invataturilor lui Zalmoxis care este intre ei atat de slavit" a18i, criterii de care imparatul a trebuit sa tina seama atunci cand a hotarat ridicarea din temelii a Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa Regia care, desi fusese cucerita si distrusa de romani, continua sa fie centrul spiritual unde se practica cultul lui Zalmoxis.

300 d.H. - crt. Urmare Edictului de la Mediolanum (313) Imparatul Constantin cel Mare (306-377) a acordat libertatea crestinismului; el a fost acela care a convocat primul sinod ecumenic de la Nicea (325), care a fixat dogma crestina ortodoxa impotriva ereziei lui Arie, dogma pe care, cu siguranta, a introdus-o si la nordul Dunarii unde a rezidit cetati si edificii, inclusiv podul de la Celei.

Urmarea unor aprofundate si indelungate cercetari, eruditul preot Dumitru Balasa din Dragasani - Valcea a elaborat lucrarea "De la Zamolxe la Iisus Hristos", cu 42 capitole, dintre care am mentiona "Inchinatul cu fata la rasarit" (v.Strabon, VII, 3.13) si "Crestinismul la daco-romani sau trecerea de la cultul soarelui la credinta lui Iisus Hristos - soarele dreptatii" care, impreuna cu celelalte capitole dovedesc o profunda si autentica cunoastere a gnosticismului crestin.

Nu intamplator, in acest sector nord-dunarean, dintre raul Cerna (amonte) si raul Olt (aval) au fost infiintate primele Episcopii, de la Aquis (Vodita) si Castra Martis (Celei - Olt), au fost construite bazilica paleo-crestina (sec.IV-V) de la Turnu-Severin, bazilica bizantina (sec.VI) de la Vodita-I si Celei, probabil si lacasul de cult de la Cioroiul Nou (Dolj), a fost creata Mitropolia cu resedinta la Vodita-I si s-au ridicat cele 16 manastiri in: sec.XIII-XIV (Mracunea-Ogradena Veche, Vodita-II, Tismana); sec.XV (Cosustea, Crivelnic, Gura Motrului, Strehaia, Topolnita); sec.XVI (Cerneti, Cretesti, Jitia, Sadova, Stramba, Tantareni); sec.XVII (Baia de Arama, Corlatele), lacasuri de cult, dar si fortificatii inteligent amplasate in locurile unde trebuia sa anihileze religia devenita "pagana" dar si la hotarele sau principalele puncte de acces spre interiorul tarii, edificii inzestrate de domnii tarii care le-au ctitorit. La acestea se adauga un numar de 14 schituri din: sec.XV (Jdrelea pe Jiu); sec.XVI (Ciuture, Comanesti-Crainici, Panaghia-Salcuta); sec.XVII (Dalga, Menti, Murgasi, Popanzalesti-Vartopu, Rudina, Tezlui, Trocaia); sec.XVIII (Plopsor, Preajba-Malu Mare) ctitorii ale boierilor locali si un numar mare de biserici (in anul 1832 existau in 315 sate catagrafiate, 23 de sate fara biserica, un numar de 327 de biserici, slujite de 530 de preoti, 52 diaconi, 205 tarcovnici) ridicate de boieri sau de locuitori.

Din aceste considerente, subscriem la studiul neobositului cercetator mehedintean, prof. Mite Maneanu, mai exact la prologul care consemneaza:

"Judetul Mehedinti a constituit in Evul Mediu unul dintre locurile predilecte pentru fondarea si dezvoltarea unor asezaminte ecleziastice cu rol major in consolidarea vietii spirituale a locuitorilor acestei zone (si nu numai de aici, n.n.) si conservarea spiritului national romanesc si a credintei stramosesti ortodoxe (si chiar mai inainte, n.n.) amenintate de atatea ori, dinspre vest ca si dinspre est sau sud. Asa se face ca, de-a lungul timpului, in acest areal, au fost ctitorite sute de lacasuri monastice de cult si inchinaciune astfel ca, practic, nici un sat, targ, cetate, oras din Mehedinti nu a fost lipsit de institutii si lacasuri religioase. Toate acestea au fost ridicate, intretinute, inzestrate si dezvoltate prin grija si osardia multor domni ai tarii, in frunte cu primii Basarabi, a fruntasilor locali - boieri, dregatori, ostasi - precum si a numerosi tarani si targoveti, de fapt a tuturor romanilor traitori pe aceste meleaguri" a19i.

--------------------------------------------------------------------------------

Note bibliografice:

a1i MATEI, C.H. - "Lumea antica", Edit.Danubius, Buc.1991,p.214

a2i DENSUSIANU,N. - "Dacia preistorica", Edit. Meridiane, Buc.1986,p.25

a3i DRAGAN,C.I. - "Noi, tracii", Edit.Scrisul romanesc, Craiova,1976,p.74

a4i DAICOVICIU,C.H. - "Procesul inchegarii statului dac", Rev.arhiv.An LVII, vol.XLV, nr.2/1980, p.166

a5i GIURESCU,C. - "Istoria romanilor", Buc.1971,p.77

a6i DAVID, DOINA - "Limba si cultura", Edit.Facla, Timisoara, 1982,p.14

a7i ZAMAROVSKY,V. - "La inceput a fost Sumerul", Edit.Albatros, Buc.1981,p.169

a8i CERAM,W.C. - "Zei, morminte, carturari", Edit,Stiint.Buc1968,p.244

a9i HOMER - "Iliada", Edit.Pentru Lit.Univ. Buc.1967; XIV.240+241

a10i BARBULESCU,N.C-tin - "La izvoarele Istrului", in rev. Noi tracii - Milano, nr.140-141,1986,p.12

a11i ZAMAROVSKY,V. - op.cit.p.255

a12i DIODOR din Sicilia; Bibl.ist.Edit.Sp.-turism, Buc.1981;III.LXX.3-6

a13i HERODOT - "Istorii", Edit.Stiint.Buc.1961;IV.178-189

a14i HOMER - "Odisseia", Edit.de stat, ptr.lit.si arta, Buc.1967;XI.25-60

a15i PAUSANIAS - "Calatorie in Grecia", Ed.Stiint.Buc.II/1982;I.31.2

a16i BARBULESCU,N.C-tin - op.cit.nr.145/1986,p.15;idem HESIOD, Theogon.1011,1017;Ibid.Apollodori,II.74.1

a17i BARBULESCU,N.C-tin - "Argumente in sprijinul localizarii Argedavei", in Noi tracii - Milano,nr.213-214/1992,p.1-7

a18i XENOPOL,A.D. - "Istoria romanilor din Dacia Traiana",Editia III- Ed.Cartea Romaneasca, Buc.1925,vol.I,p.69

a19i BALASA, DUMITRU - "De la Zamolxe la Iisus Hristos", colectia Credo (20), Edit.Cuget romanesc,Barda,jud.Mehedinti,1993

a20i MANEANU, MITE - "Documente noi privind starea manastirilor, schiturilor si bisericilor din jud.Mehedinti in prima jumatate a sec.XIX", in DROBETA - buletin stiintific - Muzeul Regiunii Portilor de Fier, Turnu Severin, Anul I nr.3-4/1994,p.10-16











Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta