Un rol insemant in transformarea in realitate politica a ‘planului dacic’nutrit
de Mihai Viteazul l-a avut constiinta unitatii de neam a romanilor din Transilvania,Tara
Romaneasca si Moldova,constiinta izvorita din identitatea de origine,limba si
origine,identitate recunoscuta de numeroase marturii straine,incepand din sec.
al XIV-lea,fie ele latine,germane,poloneze,magheare,ruse.La randul lor,boierii
munteni din acea vreme scriau boierilor moldoveni :’’suntem toti
de o lege si o limba’’. p3s18sj
Legaturile economice si politice dintre cele 3 tari romanesti au contribuit
la difuzarea elementelor de cultura dintr-o tara in alta.
In vara anului 1599 Andrei Bathory si Ieremia Movila incheie pace cu Imperiul
Otoman ;acestia ii cer lui Mihai Viteazul sa paraseasca tronul si tara.Replica
sa a fost pe masura :’’pana ce nu-mi vor arunca pamant peste ochi
nu voi inceta sa lupt cu turcii’’.
Devenise limpede ca fara o actiune energica menita sa-si surprimda adversarii
cauza anti-otomana ar fi suferit o grea infrangere.
Donmul Tarii Romanesti a hotarat deci,o campanie peste munti a carei desavarsita
organizare arata indelungata ei premeditare.
La Selimbar s-a dat batalia intre Mihai Viteazul si Principele Ardealului,Andrei
Bathory la 18-28 oct 1599.Victoria a fost de partea lui Mihai Viteazul.
La I noembrie 1599 Mihai Viteazul isi face intrarea triumfala in Alba Iulia.
In primavara anului 1600 Mihai Viteazul se afla din nou in fata unei mari decizi.Campania
fulgeratoare care alaturase Transilvania Tari Romanesti,crease o noua situatie
politica.
La 10 mai 1600,Bacaul a fost cucerit,iar la 16 mai 1600,Suceava va fi cucerita
fara lupata caci aparatorii cetatii s-au predat.Succesul campaniei din Moldova
se explica prin graba cu care ostasii Movilestilor au trecut de partea lui Mihai
Viteazul care,aflat aici,stia prea bine ca se afla pe pamant romanesc.
In punctul cel mai inalt al destinului sau Mihai se intitula intr-un hristov
emis la 27 mai 1600 ’’Domn al Tarii Romanesti,Ardealului si Moldovei’’
si isi confectiona bine cunoscuta pecete pe care figureaza cele 3 tari romane
surori.
Mihai Viteazul nu a intervenit prin urmare in Transilvania si Moldova ca in
niste tari straine,ci el a ridicat pe o treapta superioara incercarile unora
dintre predecesorii lui,unind sub conducerea sa 3 tari locuite de acelasi neam.
Ideea de cucerire, in sens expansionist,cucerire de teritorii straine a fost
si este cu totul straina traditiei politice romanesti.
Realizand unificarea politica a teritotiului romanesc,Mihai Viteazul a cautat,printr-o
intensa activitate diplomatica, sa imprime durabilitate faptului implinit. In
primul rand era necesara recunoasterea Unirii din partea Casei de Austriei si
Mihai Viteazul a cautat sa o obtina. Cererile adresate imparatului Rudolf al
II-lea vizau crearea unei monarhii romanesti autoritare cu caracter ereditar.
Mihai Viteazul a stapanit doar cateva luni cele 3 tari romane deoarece existau
numeroase probleme de guvernare.
La inceputul lui septembrie 1600 starile privilegiate din Transilvania se rascoala
inportiva lui Mihai Viteazul pentru ‘’dajdii neobisnuite’’
si sarcini care i-au slabit.A venit in ajutorul rasculatilor Oastea Imperiala.Lupta
s-a dat la Miraslau pe 18 septembrie 1600.Mihai a pierdut Ardealul fiind infrant.
In acelasi timp oastea poloneza a intrat in Moldova.Suceava s-a predat la 27
Septembrie 1600,iar pe 6 octombrie 1600 Movilestii redobandesc Moldova.
Pe 25 noiembrie 1600 Mihai Viteazul pierde batalia de la Curtea de Arges si
pleaca in exil.Mihai merge in audienta la Rudolf al II-lea la Praga la inceputul
lui martie 1601.Acesta ii da 100.000 de taleri pentru echiparea unei osti si
increderea imparatului.
Mihai Viteazul se impaca cu Basta in mai 1601.
In zorii zilei de 8 august 1601,pe Campia Turzi,Mihai Viteazul este asasinat
miseleste din ordinul generalului habsburgic Gheorghe Basta.Trupul sau a fost
inmormantat in Transilvania iar capul la Manastirea Dealul.
Faptele marelui domnitor s-a impus ca simbol al luptei pentru unitate si ele
au exprimat o aspiratie o fundamentala a poporului roman.