z1o15oc




Secolul 20 este cel mai bogat in revolutii mondiale. Revolutia, prin definitie, presupune schimbarea spectaculoasa a unei stari de fapt printr-o actiune constienta si directionata. Putem vorbi despre revolutii violente, cum sunt cele politice (revolutia franceza din 1789, revolutia rusa din 1917, revolutia romana din 1989) sau despre revolutii „de catifea“, cum sunt cele la nivelul constiintelor si a mentalitatilor (revolutia industriala din Anglia, revolutia sexuala de la jumatatea anilor 60). In general nu exista revolutii exclusiv violente sau exclusiv pasnice. Ele pot avea caracteristici mixte dar exista una predominanta. De multe ori violenta irupe atunci cand nu mai poate fi evitata o revolutie, atunci cand tensiunile acumulate in urma procesului schimbarii nu au gasit un mijloc adecvat de a se dezamorsa.
Revolutiile din domeniul stiintific sunt cele care au, in general, un caracter dual: violente, radicale pentru oamenii de stiinta si de catifea pentru marea masa a oamenilor.
In cazul revolutiilor pasnice, de multe ori nici nu ne da m seama ca am fost martorii si „victimele“ lor. Schimbarea se produce lent si gradual, astfel incat, la un moment dat, refuza m sa mai constientiza m corect caracteristicile perioadei anterioare si nici nu mai putem relationa diferitele elemente ale universului apropiat fara ajutorul efectelor noilor revolutii. Si asta pentru un motiv foarte simplu: toate revolutiile s-au bazat pe informatie, mai corect spus pe folosirea ei
intr-un mod care sa serveasca scopului propus. Revolut iile s-au nascut sau au avut succes apeland fie la persuasiune, fie la manipulare, pentru a se legitima in ochii opiniei publice si, astfel, pentru a-si indeplini obiectivele. Revolut iile care n-au reusit sunt cele care n-au beneficiat de o propaganda buna si n-au folosit tehnicile potrivite de persuasiune sau de manipulare. Dar toate revolut iile folosesc, in diferite momente ale desfasurarii lor, manipularea si persuasiunea.
Cea mai importanta ramane, insa, informatia. Multi oameni gandesc inca astfel:
„ceea ce nu cunosc, nu exista !“. Daca nu exista, nu-l constientizeaza. Astfel, nu este influentat. Prin urmare nu reactioneaza la stimulii trimisi de sursele de propaganda. Deci, nu participa la revolutie.
Sa analiza m cele 4 mari domenii in care au avut loc revolutii in secolul
XX: energia nucleara, comunicatiile, transporturile, medicina.

Revolutia nucleara
Desi ar fi fost normal ca aceasta descoperire sa impinga omenirea inainte, ea este cea care, paradoxal, a inghet at evolutia ei, ca specie sociala, a nascut razboiul rece, cea mai mare arena de desfasurare, confruntare si ultrafinisare a mijloacelor de informare in masa si, implicit, a tehnicilor de manipulare, cu ajutorul acestora. Folosirea bombei atomice impotriva Japoniei in august 1945
(la 6 august asupra Hiroshimei, iar apoi asupra orasului Nagasaki) a fost precedata de o ampla campanie de manipulare a opiniei publice americane, pentru a o convinge de necesitatea acestui gest. Desi guvernul american era la curent cu decizia Imperiului Crizantemei de a capitula, acest lucru n-a fost adus la cunostinta opiniei publice, dintr-un simplu motiv: americanii doreau sa experimenteze pe viu cea mai cumplita arma , care le-ar fi adus suprematia in ceea ce se anunta confruntarea secolului -; est-vest. Nici astazi documentarele despre efectele exploziilor nucleare de la Hiroshima si Nagasaki nu sunt agreate de televiziunile americane.
Astfel a intrat in constiinta opiniei publice americane, la inceput, si apoi in cea a opiniei publice mondiale, necesitatea construirii bombelor nucleare pentru asigurarea linistii propriilor case. Rusii au folosit acest tip de propaganda atunci cand, la randul lor, au construit bomba atomica . Vet i constata si asta zi, in discursurile unor lideri ai ta rilor care dispun de focoase nucleare, elemente de propaganda si amenintari voalate la adresa dusmanilor. Sa ne aducem aminte despre uriasa propaganda declansata impotriva Coreei de Nord cand s-a descoperit ca are posibilitatea construirii bombelor nucleare. Au fost folosite toate tehnicile de manipulare: dezinformare, contorsionarea adevarului, fragmentarea lui, asocierea cu simboluri negative pentru opinia publica internationala. Nu acelasi lucru se intampla cu Pakistan si India. Fiind natiuni
inrudite, o eventuala relaxare a relatiilor dintre ele ar duce la crearea unei zone stabile, cu populatie numeroasa si cu bombe atomice.
In perioada Ceausescu, se zvonea ca Romania are posibilitatea construirii bombei atomice. Se induceau astfel doua idei: superioritatea noastra fata de vecini si capacitatea Romaniei de a fi un pod intre est si vest. Indirect, se sugera prietenului de la rasarit ca deschiderea occidentului fata de Romania se datoreaza si capacitatii noastre de a ne inarma nuclear, atenuand astfel senzatia de tradare pe care au creat-o anumite gesturi ale regimului de la Bucuresti. Mi aduc aminte ca , am auzit din mai multe surse, ca , la un moment dat, se pare ca in
1968, Romania ar fi fost in pericol de a fi invadata de trupele sovietice si ca numai amenintarea cu superlaserul pe care numai noi il det ineam i-a descurajat pe rusi. Lasand la o parte hilarul unei astfel de ipoteze, in acel moment m-am simtit mandru ca tara mea poate tine piept uriasului rus.
Cea mai interesanta si perfida propaganda, conceputa si pusa in practica, prin metode de manipulare diferite, in ambele blocuri politice, a fost folosita pentru convingerea propriilor popoare ca inarmarea aduce si garanteaza pacea.
Ca super inarmarea unei parti va duce la descumpa nirea celeilalte. Nu s-a spus niciodata ca, la cantitatea de arme nucleare care se afla in acest moment pe pamant, in cazul unui conflict atomic, nu vor exista invingatori si invinsi.


Revolutia in transporturi
Este legata de posibilitatea parcurgerii in timp scurt a unor distant e enorme, permitand astfel oamenilor sa intre in contact mult mai des si, astfel sa stabileasca alte tipuri de relat ii.
Exista insa, un adevarat razboi al propagandei pentru si impotriva diferitelor mijloace de transport. Totul se reduce la razboiul pe viata si pe moarte dintre companiile de transport.
Intre Italia si Sicilia exista o stramtoare (a Messinei) care are o latime de
20 de km. Exista in lume poduri mult mai lungi (exemple : Turcia, Japonia). Cu toate acestea, desi exista de zeci de ani un proiect de construire a unui astfel de pod, niciodata nu s-a luat serios in discutie. si acest lucru se datoreaza propagandei facute de companiile de transport naval care au folosit o paleta larga de tehnici de manipulare a opiniei publice din Italia pentru a o convinge de inutilitatea punerii in practica a unui astfel de proiect : costurile imense, pericolul reprezentat de curentii acvatici si aerieni extrem de puternici, poluarea stramtorii, etc.
A existat o adevarata propaganda de convingere a oamenilor ca automobilele electrice nu sunt fiabile si nu dau randament. Nu sunt straine de acest lucru guvernele statelor a caror principala sursa de venit o reprezinta extragerea, prelucrarea si vinderea petrolului. Iata ca astazi, marile companii de constructii de masini sunt orientate spre producerea unor automobile ecologice, electrice. In primul rand, se pregatesc pentru momentul in care rezervele de t itei vor ajunge atat de sca zute incat pretul benzinei va face din masina un obiect de lux. Al doilea motiv este de natura politica. Ta rile arabe, extrem de bogate, tind sa monopolizeze pietele de capital mondiale si, astfel, sa capete o importanta din ce in ce mai mare in jocurile politice mondiale. Guvernele occidentale care conduc economii dependente in proportie de 60 la suta de petrolul arab
(imaginati-va situatia in care tarile arabe ar opri distributia petrolului spre
Occident), doresc sa schimbe situatia si, astfel, stimuleaza productia de autovehicule electrice, prin adoptarea de legi anti-poluare si acordarea de facilitati fiscale. Nu este intampla tor faptul ca Japonia, o tara fa ra nici o resursa naturala subterana, este in avangarda revolutiei tehnologice care sa impuna pe piata automobilul electric.


Revolutia in medicina
Oamenii tra iesc de aproape doua ori mai mult ca in secolul trecut. Din ce
in ce mai mult i oameni depasesc granit a celor 100 de ani. Au disparut din multe tari boli care produceau milioane de victime. Cine mai moare astazi de ciuma ?

Impunerea unor medicamente pe piata a necesitat o campanie intensa si foarte costisitoare de publicitate. Daca vet i urma ri cu atentie calupurile publicitare, veti constata ca medicamentele reprezinta o buna parte din produsele publicizate. Se face apel la frica noastra (innascuta) de boala, durere, incapacitate de a lucra (in
America, o publicitate la un medicament impotriva racelii suna cam asa : vreti sa raciti, sa nu mai putet i merge la lucru si sa fiti dati afara ? Frica pierderii locului de munca este extrem de acuta la americani) si chiar moarte.
Cel mai recent exemplu de produs impus de o campanie de propaganda enorma este Viagra, medicamentul impotriva impotentei sexuale. In societatea noastra , sexul are o imensa importanta in relat iile dintre oameni. Asa cum spunea Erich Fromm, este unul dintre cele mai la indemana mijloace de a iesi din izolarea la care te condamna noile norme sociale. Senzatia de comunicare, de dezizolare, de acceptare de catre cela lalt sunt exploatate de cei ce produc si comercializeaza Viagra. Nu se spune insa ca impotenta este in 90 % din cazuri de natura psihologica , acolo unde pastila albastra nu are nici-un efect. Un celebru medic american spunea ca acum, in loc de un cuplu cu un impotent, va exista un cuplu cu un impotent in erectie. Gestul fostului candidat la presedintie
Bob Dole, de a lauda binefacerile Viagrei nu este dezinteresat. Cine si-ar imagina un politician de statura lui Bob Dole, aflat la o varsta a intelepciunii, ca vorbeste in public despre disfunct iile sale sexuale ? Dar, asa cum vom vedea mai
incolo, Bob Dole reprezinta un garant social pentru cei care l-au votat (multi apropiati ca varsta de el). De aceea, propaganda care il foloseste este mult mai eficienta.
Imi amintesc de unele caricaturi din perioada lansarii medicamentului in
Statele Unite. Inca de la testarea produsului se stia ca poate avea efecte secundare. Cele mai frecvente sunt tulbura rile de vedere. “Ea il intreaba : Ma iubesti ? El raspunde : Da, iubita mea turcoaz ! “


Revolutia comunicarii
In sfarsit, ajungem si la cea mai dramatica revolut ie (prin radicalitatea ei si prin efectele sale): cea a comunicarii, a informaticii. Aparitia radioului, a televiziunii, a Internetului, a telefoniei mobile a schimbat in mod radical viat a noastra . Asa cum spuneam la inceput, noi nu mai putem concepe viata fara aceste mijloace de comunicare. Din pacate nu suntem si constienti de dependenta noastra de ele si de efectele subtile pe care le au asupra noastra.
Radioul a fost primul mijloc de propaganda, utilizat, in special in cel de-al doilea razboi mondial. De Gaulle ii imbarbata pe francezi prin intermediul radioului, codurile si mesajele secrete erau transmise prin intermediul radioului.
Imensa intoxicare a Germaniei in privinta debarca rii aliatilor in Normandia a fost posibila mai ales datorita radioului, prin intermediul caruia au fost transmise asa-zise mesaje cifrate (usor de inteles) in care se dadeau informatii despre debarcarea din Sicilia (sau din Grecia). Radioul a fost folosit de britanici pentru

a mobiliza populat ia si a-i t ine treaz simtul patriotic. Toti cetat enii au fost rugati sa doneze oale de buca tarie pentru a ajuta armata. Li se spunea ca din fierul si otelul cratitelor se vor face gloante si avioane. Mii de tone de oale au zacut apoi
in curtile topitoriilor, pentru ca otelul era de mult prea proasta calitate pentru a fi folosit. Dar cetatenii au avut senzatia ca participa si ei intr-un fel la infrangerea nazistilor. Liderii tarilor aflate in conflict au folosit radioul ca pe o tribuna de la care sa -si lanseze ideile pentru a-i convinge pe oameni de valabilitatea lor. In acei ani, radioul a fost cel mai eficient instrument de manipulare a opiniei publice.
Cu cativa ani inainte, in 1938, radioul va da adevarata dovada a puterii sale si a pericolului pe care il reprezinta folosirea sa in scopuri personale. Pe 31 octombrie a acelui an, de Halloween, un obscur realizator de emisiuni radiofonice, Orson Wells, s-a gandit sa adapteze celebrul roman al lui H.G.
Wells, Razboiul lumilor. Sa retinem ca in acea vreme radioul era unica sursa de informare instantanee. Piesa copia stilul stirilor si al reportajelor in direct, efectele sonore erau cu grija realizate. Orson Wells a inceput propriul program cu cateva minute inainte de incheierea unei emisiuni foarte audiate, transmise de un post rival, astfel ca multi ascultatori au pierdut inceputul piesei, in care se preciza ca este vorba despre o fictiune. Efectul de panica a fost imens. Emot iile si frica s-au raspandit cu o repeziciune fantastica. De fiecare data cand un individ nu-si avea clare tra irile, le adapta curentului general. Oamenii si-au parasit casele. Faptul ca celelalte posturi nu transmiteau nici o stire a ma rit confuzia si haosul. Va puteti imagina ce efect poate avea manipularea condusa printr-un mijloc de informare in masa care este unicul la care au acces oamenii
(cum a fost cazul romanilor in 1989). De aceea, in toate ta rile cu regim dictatorial, televiziunea si radioul sunt controlate de guvern.

Revolutia comunica rii a dus la cresterea uluitoare a informat iilor la care aveau acces din ce in ce mai multi oameni. Iar intervalul de timp dintre producerea unui eveniment si aflarea amanuntelor de ca tre oameni a scazut fantastic, pana la a dispa rea, in anumite cazuri (transmisiile in direct).
Paradoxal, cu cat cantitatea de informatii creste, cu ata t posibilitatile de manipulare cresc. Pentru ca problema nu se rezolva prin inmult irea informatiilor ci a surselor de informatii. De altfel, este frecventa tehnica de bombardare a telespectatorilor cu informatii contradictorii despre acelasi subiect
(intre care sunt strecurate si informatiile adevarate) pentru a-i impiedica sa-si formeze un punct de vedere clar. Un om fara convingeri este mult mai usor de manipulat, de condus, decat un om care are idei clare, chiar daca sunt gresite.


Influenta asupra culturii
Revolutia comunica rii a avut un efect imens si asupra culturii popoarelor.
Cel mai important este o accentuata interferenta a valorilor si a convingerilor culturale si, prin urmare, o uniformizare a modului de a gandi si de a reactiona.

Exercit iu : ce reprezinta cultura ?
Cultura :
-valori, credinte si norme de comportament impartasite de un grup de oameni
-mituri, legende,
-morala sexuala, modul de a se distra, educatia si comertul
-istoria
-atitudinile si moduri de comunicare
-creat ia artistica
Orice manipulator trebuie sa tina cont, in primul rand, de caracteristicile culturii grupului de oameni pe care doreste sa-l inflent eze intr-un anumit sens.
Revolutia informationala a avut doua efecte divergente. Unul este conservarea si
intarirea valorilor, a credintelor si a normelor de comportament ale unor grupuri de oameni. Le-a adus in atentia receptorilor umani si le-a intarit valoarea de simbol. A adus o coeziune a membrilor aceluiasi grup, prin repropunerea in continuu a valorilor impartasite. Pe de alta parte, revolutia a diminuat importanta elementelor reale de coeziune ale unui grup. A transferat totul din planul real in cel ireal, prezentat de mass-media. A inventat un nou plan al percept iei: irealitatea, care, chiar daca pretinde ca imita planul real, n-o face decat in liniile mari, grosiere. E adeva rat ca mult mai multi romani stiu acum cum arata ma nastirea Putna, simbol al istoriei noastre glorioase si asta se datoreaza televiziunii. Dar sunt din ce in ce mai putini cei care mai doresc s-o vada pe viu si sa tra iasca emotia patrunderii in lacasul care-l ada posteste pe cel mai mare domnitor roman. Senzatia de real, de cunoastere pe care ti-o poate da repropunerea realitat ii de catre mijloacele mass-media este atat de puternica,
incat duce la diminuarea importantei realitatii. Nu degeaba s-a inventat termenul de cultura fast-food. Acea cultura care copiaza in mare valorile traditionale, dar o face din 2 in 2 si o propune intr-un mod comestibil si usor de asimilat.
Intrebarea este: e mai important ca sunt mai mult i oameni care au vazut un film dupa o carte decit cei care au citit cartea ? Se spune ca Internetul este fantastic pentru ca-ti permite sa afli multe lucruri in scurt timp, prin condensarea informatiilor. Este oare acelasi lucru sa vezi Gioconda pe Internet sau s-o vezi in realitate ?
Sociologii pesimisti sunt ingrijorati de influent a pe care o are televiziunea asupra culturii. Ei sunt de acord ca televiziunea a determinat dezvoltarea pe orizontala a culturii dar au dubii serioase in privinta intentiilor acesteia de a ajuta dezvoltarea culturii in profunzime. Ei merg pana acolo pana la a acuza televiziunea de stanjenirea culturii, si nu de ajutarea ei. Televiziunea nu ajuta dezvoltarea culturii in ceea ce are ea mai bun si mai profund prin cultivarea unei atitudini mentale serioase si analitice, a unei filosofii de viata atotcuprinza toare, bine informate si coerente. In schimb, spun sociologii, televiziunea (si cinematografia) induc o apropiere de arta simplista, superconventionala si stereotipa si o privire asema natoare asupra vietii sociale si a conditiei umane in general. Studii sociologice au demonstrat ca in tarile industrializate, televiziunea

a inlocuit ca rt ile ca sursa porincipala de educare si informare. Exista in sociologia engleza termenul de “Omul unei singure ca rt i” (Man of one book).
Acesta este de temut deoarece ingustimea viziunii sale despre viata il transforma
intr-o amenintare la adresa societatii. Este omul unui singur mediu de informare la fel de periculos ? Daca influenta mediului este atat de mare incat sa poata fi spus ca „sursa este mesajul“, atunci raspunsul este DA, omul acestui unic mediu este periculos. Asta, deoarece, fiecare mediu isi are propriile calitati si limitari, astfel incat nu poate emite un mesaj perfect echilibrat si obiectiv.
Una dintre teoriile de analiza a televiziunii priveste raportul acesteia cu cultura unui popor. Indiferent de acesta, insa , televiziunea se caracterizeaza prin trei aspecte :

- este un proces de gandire publica (un forum)
- presupune o forma rituala
- persoana care priveste este intr-o stare de emotie extinsa (mai sensibil si mai deschis ca in realitate)
Prin aceste trei caracteristici, televiziunea se doreste a fi parte integranta a culturii unui popor. Insa nu are loc o integrare a acesteia in cultura ci o modificare a culturii prin restrangerea ei la dimensiunile unei cutii si remodelarea ei pentru a o face “apta” pentru a fi transmisa oamenilor prin intermediul televiziunii. Cu alte cuvinte, televiziunea creeeaza o noua cultura, destul de liniara si de suprafata , fa ra a permite telespectatorului patrunderea in profunzime.


Mass-media
Cultura, politica, afaceri, stiinta… Cate dintre acestea pot fi astazi imaginate fa ra mass-media ? Cum ne-am putea obisnui cu ideea ca maine nu vom mai sti ce-a spus ministrul industriilor despre pretul ca ldurii ? Sau ca vom afla dupa ce se vor fi tipa rit si raspandit fluturasi in tot orasul ? Cum am putea vota, daca n-am sti ce ne promite x sau y ? Cum am mai cumpa ra noi un detergent, daca nu l-am vedea mare, colorat si laudat in toate ziarele ? Cum am afla ca s-a descoperit leacul impotriva cancerului ?
Oricum am intoarce aceasta problema , mass-media a devenit parte integranta a vietii noastre, reusind nu numai sa se relationeze cu celelalte domenii dar sa si le si aserveasca, pe undeva, facandu-le in mare parte dependente de interesele sale (ale celor care detin diferitele mijloace de comunicare in masa ).
Influenta mass-media este omniprezenta si omnipotenta. Ne inconjoara, ne pa trunde fara ma car, de cele mai multe ori, sa ne dam seama de acest lucru.
Devenind, asta zi, cel mai influent factor al societat ii noastre, mass-media si-a arogat (uneori i s-au mai si oferit) cateva roluri diferite. Unul dintre cei mai mari sociologi care au analizat impactul mass-media asupra societatii, Harold
Lasswell, a afirmat in urma cu 40 de ani ca exista 3 roluri principale :

- Supravegherea: informarea rapida a societatii de amenintarile, schimbarile si pericolele care ameninta bunastarea comunitatii. Asa numitul “Caine de paza “.
- Interpretarea: mass-media are libertatea de a interpreta evenimentele cotidiene din societate, evaluand si analizand efectele pe care le vor avea asupra comunitatii.
- Transmiterea: mass-media transmite generatiilor viitoare mostenirea sociala care caracterizeaza o anumita cultura. Ea ga seste si un rost al transmiterii evenimentelor din trecut in viitor. Astfel, media construieste un sistem unic in care valorile din sistemul social sunt perpetuate si capata continuitate si consistenta care ofera unei culturi caracterul sau unic. Inainte, acest rol era asumat de bunici si de parint i care transmiteau oral ceea ce se intamplase in trecut.
Prin aceste trei roluri ale sale, media are o influenta enorma asupra noastra . S-a spus de multe ori ca mass-media este cea care ne determina deciziile. Media este cea care ne spune cel mai des ce ar trebui sau ce nu ar trebui sa fie important pentru noi din punct de vedere cultural, social, educational, politic si economic.
Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunostinta (ne sunt propuse spre interpretare si evaluare) de catre mass-media si nu prin experienta proprie. De aici si usurinta cu care mass-media poate influent a judecatile noastre de valoare si, prin urmare, alegerile pe care le facem sau deciziile pe care le luam in urma lor.
Exista un paradox al informat iei: cu cat suntem mai expusi informatiei
(prin revolutia comunicarii) cu atat suntem mai put in informati. Din doua motive:
- cu cat stim mai mult cu atat ne simtim mai neputinciosi si, de aici, intervin indiferenta sau uitarea, acoperind totul cu alte evenimente (ex. Desi revolutia romana este mult mai importanta pentru viitorul nostru decat bugetul din acest an, stim mult mai multe despre acesta din urma decat ne amintim de acum 10 ani).
- cu cat stim mai mult cu atat ne este mai greu (din cauza timpului -; in special, dar si al nivelului de inteligenta si de cultura) sa asimila m si sa intelegem tot ceea ce ne inconjoara. Astfel suntem tentati sa ceda m altora aceasta munca -; aceea de a prelucra si de a comprima informatiile pentru noi. (si ghiciti cine isi asuma cu placere acest rol ?) Suntem, intr-un fel, victimele propriei noastre inabilitat i de a manevra o cantitate atat de mare de informatii fara a fi derutati.
Mai tineti minte povestea cu cei doi magari legat i care trageau fiecare
inspre o ca pita de fan pana cand erau sa moara de foame ? Cam asa se intampla astazi cu oamenii, in relatia lor cu mass-media. Si-atunci vine cineva (ghiciti cine) si-i invata pe cei doi ma gari sa mearga cumintei unul langa altul spre prima capita si apoi spre a doua capita.

Relatia stat - mass media
Pentru a intelege mai bine felul in care mass-media isi interpreteaza rolurile, trebuie sa vedem care sunt raporturile cu celalalt nucleu de putere -; politicul (reprezentat aici de guvern). Exista in principal patru tipuri de constructii politice:
- democratie
- dictatura ( Cuba, Coreea de Nord )
- de dezvoltare ( Coreea de Sud, Indonezia )
- autoritarism ( Egipt, Belarus )
In functie de acestea vom vedea ca si mass-media se imparte in mai multe categorii, fiecare cu caracteristicile sale:
- social-responsabila -; media este insarcinata sa ofere publicului informat iile si stirile importante, fara nici un control din partea guvernului, dar supusa unor presiuni din partea acestuia si responsabila fata de societatea civila. Cel mai mare inconvenient al acestui tip de presa este dependenta sa de interesele proprietarilor sai, care, de multe ori pot coincide cu cele ale guvernului;
- presa este detinuta de guvern si trebuie sa protejeze status-quo-;ul acestuia. Nu este decat o prelungire a guvernului, fara personalitate proprie;
- guvernul controleaza in mare parte presa prin parghii administrative (chiar daca aceasta este det inuta de privati) astfel ca marea parte a informat iilor vor fi astfel oferite publicului incat sa avantajeze si sa sprijine intentiile guvernului. Se poate spune ca aici presa este un colaborator al guvernului;
- desi mass-media nu este detinuta de guvern, influenta politica a acestuia asupra societatii este mult prea mare si, prin urmare, presa este angrenata in jocul politic.
Dupa cum se poate vedea, nici o forma nu este perfecta. De aceea cercetatorii au imaginat un sistem in care media este proprietate publica, non profit si care sa permita cetatenilor sa aleaga informatiile care li se par importante pentru a fi dezbatute. Din pacate este vorba despre un sistem utopic.
Este evident faptul ca permanenta ca utare a unui sistem relational media public perfect este determinata de dorinta diminua rii puterii de manipulare pe care o are mass-media. Pentru ca , fiecare categorie descrisa mai sus foloseste un anume tip de propaganda si anumite tehnici de persuasiune si manipulare, in functie de interesele pe care le are sau/si pe care le apara .
Astfel :
- mass-media social responsabila foloseste din plin propaganda pentru a apara interesele economice ale proprietarilor si, evident, pe cele politice ale celor care pot influenta legile care determina bunastarea sau falimentul marilor companii.
Manipularea este grosiera, desi tehnicile folosite sunt extrem de bine puse la punct. Ideea inrada cinata si intens sustinuta de presa ca se bucura de o independenta totala fata de politic face ca publicul (consumatorul de informatii) sa fie increza tor si, prin urmare, neatent la substratul mesajelor transmise.

Aceasta face foarte usoara munca celor care pun in practica propaganda pentru atingerea unui anumit scop.
- In sistemele dictatoriale, presa este un simplu instrument de propaganda in favoarea ideilor clasei politice in vederea atingerii scopurilor acesteia.
Manipularea este grosiera iar tehnicile sunt primitive (apeleaza la instinctele de baza , in special la frica ). Explicat iile sunt, insa, altele decat in cazul democrat iilor. Neexistand alternativa la sursa de informare, manipulatorul isi poate permite sa initieze orice propaganda, oricat de absurda ar parea ea.
- In societatile de dezvoltare, planul politic este secundar, atentie maxima dandu-se celui economic. Propaganda este indreptata in directia convingerii oamenilor ca rezultatele bune nu pot fi obtinute decat cu acel tip de guvern, luand astfel de pe umerii poporului responsabilitatea de a se conduce.
Manipularea nu poate fi atat de grosiera , pentru ca oamenii au acces si la alte surse de informatie, iar rezultatele economice sunt vizibile si cuantificabile.
Tehnicile nu sunt insa foarte multe, pentru ca ideile care trebuie transmise sunt put ine si destul de liniare.
- In sistemele autoritare, propaganda are ca scop pastrarea avantajelor proprii oferite de detinatorul puterii. Pentru ca sistemele autoritare doresc sa fie privite ca unele democratice, si mass-media actioneaza in consecinta . Manipularea se face mai ales prin omisiune, si nu prin minciuna. Tehnicile de manipulare sunt simple si liniare.
Indiferent de tipul de sistem pe care il servesc, cu care conlucreaza, sau in cadrul ca ruia actioneaza, mass-media este principala forta de influentare a opiniei publice. De aceea, guvernele invata sa foloseasca forta presei pentru atingerea propriilor interese. O poate face prin castigarea bunavointei, prin oferirea de avantaje, prin ameninta ri, prin presiuni, prin ingradiri, prin control administrativ.