• Odata cu caderea Romei sub atacurile barbarilor si cucerirea ei de catre regele herulilor Odoacru ( 476 ) se incheie perioada denumita in istorie a antichitatii si incepe perioada Evului Mediu care va dura pana la caderea Constantinopolului sub turci in anul 1453. k1s9si
• Practic in anul 476 lumea veche se imparte in doua zone culturale : zona Occidentala si zona Orientala, care vor evolua diferit fara a fi insa complet separate ci influentandu-se reciproc de-a lungul lungii perioade de tranzitie medievala de la o Europa a Imperiului la o Europa a natiunilor moderne ce se va naste dupa 1789.
Spre deosebire de Imperiul Roman de Apus supus unui dublu proces de barbarizare si ruralizare , Imperiul Roman de Rasarit , cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin , va pastra traditia greco-latina si urbana fiind si principalul pol de iradiere culturala.
CIVILIZATIA BIZANTINA
Dureaza cca 1000 de ani semnificand Evul Mediu ortodox in opozitie cu Islamul si Occidentul .
Termenul de ,,ev mediu’’ creat in secolul XV de umanistii Renasterii a avut initial o incarcatura negativa , fiind multa vreme considerat a desemna o epoca de mijloc barbara, ignoranta , obscurantista.Efortul de cunoastere a acestei epoci a dat nastere multor controverse si multa vreme ea a ramas complet neinteleasa de oamenii de cultura.In prezent evul mediu a fost reevaluat si importanta sa a fost scoasa in evidenta mai ales in sensul operei culturale si civilizatoare a Bisericii crestine .
Descoperirea adevaratului ev mediu a fost facuta in secolul XIX de catre romantici iar astazi i se recunoaste pe deplin calitatea de a fi fost o epoca de gestatii culturale si de noi forme de civilizatie care au avut un rol important in crearea Europei moderne.
In acest Ev Mediu , Bizantul este fara indoiala una din culturile majore si locul in care este cel mai bine si mai legitim conservata traditia greco -;latina.
Nicolae Iorga ,, o sinteza de elemente foarte diferite , venite de pretutindeni’’ care a opus lipsei de perfectiune a istoriei sale o vitalitate impresionanta care s-a perpetuat dincolo de granitele temporale ale imperiului prelungindu-se in numita perioada post -; bizantina care a influentat cultura rasaritului si centrului Europei pana catre secolul XVIII.

Istoria de peste 1000 de ani a Bizantului incepe in jurul anului 330 cand imparatul CONSTANTIN CEL MARE a inaugurat noua capitala a imperiului - un oras nou care ii purta numele construit pe locul anticului Byzantion ( 11 mai) si se sfarseste in 29 mai 1453 cand ultimul imparat bizantin Constantin Dragases moare aparand orasul care este cucerit de turcii otomani.

• Civilizatia bizantina a fost considerata de cercetatorii sai o sinteza culturala care a topit in acelasi creuzeut mai multe elemente :lumea antica-traditia greco-latina , crestinismul abia nascut , cultura orientala .
ELEMENTELE SINTEZEI BIZANTINE :
1.ELEMENTUL LATIN - conserva stralucirea vechii Rome .
Bizantul nu este un imperiu nou ci o continuare a a celui roman.
Imparatii bizantini se considera imparati romani iar constiinta descendentei latine este vizibila in pastrarea institutiilor romane -;senatul , sec.VII.
In Bizant s-a pastrat de asemenea o lunga perioada de timp limba latina iar obsesia politica a tuturor imparatilor a fost reconstituirea imperiului roman prin recucerirea provinciilor occidentale.
Justinian s-a considerat ,,ultimul imparat roman’’ revendicand drept stramosi pe Romulus si Numa Popmpiliu si a reanviat gandirea juristilor romani in Codex Justinianum.

2.ELEMENTUL GREC -;conservarea traditiei elenice .
Limba greaca devine limba oficiala a imperiului din secolul VI iar in 425 la Constantinopol era creata o Universitate in limba greaca unde se preda filosofia lui Platon.
Justinian insusi a recunoscut aceasta dualitate a traditiei bizantine spunand ca functionarii vor folosi in admistratie ,,greaca ‘’ sau ,,latina’’ dupa,,natura locului’’.De asemenea inscriptiile sunt redactate si in latineste si in greceste.
Elenizarea Bizantului se vadeste si in onomastica imperiala ,,imperatorul’’ devenind ,, basileus’’ mai apropiat de despotul oriental ca atributii si reprezentare.

3.ELEMENTUL ORIENTAL -;asezat la frontierele Europei in contact cu lumea orientala , civilizatia bizantina va absoarbe multe dintre caracteristicile acesteia vadite in modul de viata si gustul accentuat pentru fast si stralucire .

4.BISERICA ORTODOXA (dreptmaritoare) este liantul care uneste elementele sintezei bizantine si nationalitatilor care formau imperiul pentru ca Bizantul este intr-adevar un imperiu multinationale.
In virtutea acestui element imparatul bizantin (basileus -; autocrator) devine sef suprem al religiei -;ISAPOSTOLOS- asemenea cu apostolii , fiind reprezentantul puterii binecuvantate de Dumnezeu.
Suveran ales si inspirat de Dumnezeu , avand putere absoluta , imparatul si tot ce tine de el este sacru , maretia divina fiind exprimata in costum .tinuta , ceremonia incoronarii.
De asemenea imparatul este aparatorul credintei , protector al bisericii , print al preotilor.
Astfel in timp ce Occidentul se dezintegreaza sub loviturile barbarilor , Orientul bizantin conserva si imbogateste mostenirea romana si isi intinde actiunea civilizatoare asupra intregului rasarit devenind singurul stat civilizat al Evului Mediu timpuriu.

PERIODIZAREA ISTORIEI BIZANTULUI
Istoria Bizantului a fost impartita in trei mari perioade fiecare avand anume dominante constituite de istoria evenimentiala si culturala.
i , este perioada in care caracterul civilizatiei bizantine este prevalent latin .
Este perioada in care se formeaza si se defineste civilizatia bizantina si structurile politice , religioase si sociale ale imperiului.
Au loc marile invazii ale germanicilor si hunilor ,slavilor .
Cu anul 518 incepe asa numita epoca a lui Justinian ( 527 -; 565 )cand puterea imperiului este reabilitata iar imparatul patroneaza marea opera legislativa -;Codex Justinianum; se realizeaza pentru scurta vreme unitatea Imperiului roman prin recucerirea de catre generalii Belizarie si Narses a teritoriilor occidentale .
Pe plan cultural si religios s-au stabilit dogmele si canoanele ortodoxiei crestine prin dezbaterea lor in cadrul conciliilor ecumenice (Niceea -;325 , Constantinopol-381) si sistematizarea lor in sec.IV de catre parintii bisericii orientale Vasile cel Mare si Ioan Crysostomul.
In 330-360 se construieste marea biserica SFANTA SOFIA , reconstruita de Justinian ,532 -; 537.
Ca reflex al multitudinii nationale care formeaza imperiul si al dezbaterilor filosofice si doctrinale apar ereziile condamnate prin conciliile din Efes (431) -;nestorianismul , Calcedon (451)-; monofizismul.
In noua capitala a imperiului occidental -;Ravenna se construiesc in sec.V ,VI marile biserici bizantine , decorate de mesteri bizantini cu mozaicuri stralucitoare :
SAN VITALE,
S.APOLLINARE NUOVO
S.APPOLINARE IN CLASSE
Precum si Mausoleul Gallei Placidia -, Baptisteriul Arian .
La Constantinopol se fondeaza in anul 425 Universitatea care va deveni un prestigios centru de cultura si invatamant
Se publica Corpus Juris civilis care cuprindea Codul lui Justinian .
2.610 -; 1081 , este epoca clasica a civilizatiei bizantine care capata acum caracter grecesc ,
Imperiul se elenizeaza treptat , formulele politice , administrative si sociale se indeparteaza de cele romane capatand originalitate si devenind bizantine
De asemenea i se accentueaza caracterul feudal prin promovarea micii proprietati a taranimii libere inlocuita in sec.XI cu marile latifundii si cu aservirea treptata a taranilor care formau principala mana de lucru a Imperiului . politica externa si victoriile obtinute impotriva arabilor i-au sporit prestigiul si i-au conferit calitatea de aparator al crestinismului .

Cele mai importante dinastii sunt cea Isauriana si Macedoneana.
Dezbaterile teologice si influenta orientala vor da nastere acum unui curent aniconic, reflex al componentei orientale a culturii bizantine - ICONOCLASMUL , care va dura din 762 -; 843, cearta terminandu-se prin reabilitarea cultului icoanei.
Cultural , aceasta epoca este considerata a fi una a renasterii artistice , a marilor creatii arhitecturale , a dezvoltarii literaturii si a marilor spirite enciclopedice de genul patriarhului erudit Fotie si marelui teolog Ioan Damaschinul .
Viata culturala atinge momentul maxim prin infintarea la Constatinopol a Universitatii de sub conducerea lui Mihail Psellos ( 1018 -; 1078).
Sfarsitul acestei a doua perioade a istoriei Bizantului inseamna criza politica si economica a imperiului si restrangerea influentelor acestuia.

3.1081 -; 1453, debuteaza prin urcarea pe tronul Bizantului a lui Alexios I , fondatorul dinastiei Comnenilor care alaturi de cea a Paleologilor constituie cele mai importante dinastii ale aceste perioade.
Imperiul isi incepe de fapt perioada de decadere combinata cu rare perioade de maretie.
Structurile centralizate ale statului sunt subminate de feudalizarea accentuata si de cresterea implicita a puterii nobilimii latifundiare si a militarilor.
Dominatia bizantina in Balcani primeste o serioasa lovitura prin infiintarea despotatului sarb si taratului bulgar.
Cruciadele occidentalilor au repercursiuni nefaste asupra imperiului:in 1204 Constantinopolul este cucerit si jefuit de cruciatii crestini (cruciada IV).
Razboaiele civile si atacurile din exterior , aparitia pericolului otoman duce la degradarea imperiului , la restrangerea teritoriilor sale si la dezagregarea sociala si politica.
In 1453 ca orice mare putere dominatoare , imperiul bizantin se stinge lasand insa in urma o cultura care va mai fi multa vreme modelul tarilor rasaritene ale Europei.
In contrast cu decaderea politica si economica a imperiului , cultura aceste perioade este deosebit de bogata mai ales in timpul dinastiei Comnenilor si Paleologilor ( se vorbeste de renasterea paleologa- 1261).
Se dezvolta indeosebi istoriografia si se scriu opere de istorie contemporana- Alexiada , scrisa de Ana Comnena.
Filosofia crestina este dezvoltata prin scrierile lui Ioan Italos .
Tot acum au fost create cele mai importante fresce bizantine , pictura murala luand locul mozaicului in decorarea bisericilor.
Renasterea Paleologa reanvie cultul antichitatii si stiintei grecesti si dezvolta un curent filosofic -; denumit neoplatonicianism reprezentat de Georgis Gemistos Plethon (1360 -;1452) care a jucat un rol important in fundamentarea umanismului italian.

GUVERNAREA IMPERIULUI.ORGANIZAREA POLITICA
Derivate din institutiile latine institutiile bizantine au evoluat adaptandu-se noilor mentalitati si conditii .
Bizantul este primul mare stat care si-a fondat existenta politica pe principii crestine.

Conceptia despre imparat si autoritatea sa
In virtutea acestor principii :
IMPARATUL este autoritatea suprema , alesul si reprezentantul lui Dumnezeu puterea sa este absoluta avand caracter divin. este unsul Domnului si vicarul Lui Isus Hristos pe pamant .
Tot ce este legat de persoana sa este sacru.In virtutea acestui fapt el este inmormantat in biserica , in apropierea altarului si poate fi sanctificat dupa moarte.
Incoronarea imparatului este forma religioasa prin care el se proclama autoritate sacra (ungerea cu mir).
Autoritatea imparatului este fundamentata de dreptul bizantin , mostenitor al dreptului roman completat de noile principii ideologice crestine.
In virtutea sacralitatii si a calitatii de reprezentant si ales al Domnului, nu exista succesiune reglementata la tronul Bizantului.
Teoretic putea ajunge imparat oricine ,prin vointa Domnului, inclusiv femeile (imparateasa Irena si Theodora).
Doctrina bizantina a puterii il reprezenta pe imparat ca pe o divinitate terestra cu prerogative in viata religioasa si adorat in cadrul unei ceremonii fastuoase de sorginte orientala.

Aceasta noua conceptie despre imparat a determinat o noua conceptie politico-administrativa .
Ea se intemeieaza pe doua idei fundamentale :
1.Palatul Imperial Si Curtea devin centrul statului , pol principal al puterii laice si religioase
2.Notiunea orientala de serviciu personal al imparatului ( birourile imperiale) o inlocuieste pe cea romana , civica , a magistraturilor.
Oamenii nu mai servesc statul ci pe imparat identificat cu statul.
In consecinta in jurul imparatului se naste o importanta birocratie aulica , civila si militara cu o puternica si riguroasa ierarhie a functiilor .

Nu mai este importanta originea ereditara ci functia ocupata in aceasta ierarhie.
In cadrul acestei birocratii functia cea mai importanta o detine praefectus praetori , cel care controloeaza si dispune de toate domeniile economiei.
La palat functia cea mai importanta o detine seful protocolului imperial-magister officiorum -; care era si ministru de externe , comandant al politiei si garzii palatului.
Instituia cea mai importamta era consistorium -;consiliul imperial format din comites, membrii numiti de imparat.
In Bizant puterea militara este despartita de cea civila , generalii neavand voie sa ocupe functii civile.
Sub birocratia aulica se situeaza guvernatorii provinciilor care sunt civili.
Guvernatorii marilor provincii imperiale sunt reprezentantii imparatului in teitoriu.
Sub acestia se aflau guvernatorii oraselor -; ARHONTII -; secondati de de sefii religiosi ai oraselor care sunt episcopii.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA
Administratia este puternic centralizata rolul cel mai important fiind conferit birourilor imperiale ( administratia centrala ) .
In felul acesta administratia ca si justitia , finatele , armata si biserica depindeau direct de imparat care acorda titlurile , recompensele si distinctiile.
In sec.VII este instituit regimul themelor / subdiviziuni administrative imperiale / care va dura pana la sfarsitul imperiului .
Thema era condusa de un strateg.
In administratie toti functionari erau numiti si revocati de imparat caruia ii depuneau juramantul de credinta.
Sistemul de recrutare a functionarilor se baza pe un examen destul de dificil : cunostinte de retorica, de istorie , literatura si filosofie , mai ales de drept.Pregatirea lor era asigurata de scoli medii si superioare, de stat si particulare.
Cariera administrativa nu era limitata de origine ci doar de meritele individuale.
A existat insa totdeauna obiceiul cumpararii functiilor ,rau care nu a putut fi niciodata suprimat si a dus la un mare neajuns al administratiei:incompetenta.

JUSTITIA
Legislatia a avut un rol important in Imperiul Bizantin iar corporatia juristilor era una respectata si bine retribuita de imparat.
Pentru a putea face din corporatia avocatilor trebuia sa fi facut studii de drept 4 -; 5 ani .
Sursa dreptului era imparatul in virtutea calitatii sale de uns al Domnului.
El era si judecatorul suprem.
Imparatul actioneaza prin intermediul tribunalului imperial -; consiliul suprem , compus din inalti demnitari.
Organizarea judecatoreasca a suferit de-a lungul existentei imperiului mai multe reforme care urmareau sa puna capat venalitatii judecatorilor.
Reforma din 1329 a introdus in aparatul judecatoresc si inalti prelati conferind bisericii dreptul dea supraveghea justitia pamanteasca.

Mai multi imparati bizantini au facut opera legislativa.
Cel mai important a fost Justinian (518-610) care a instituit un cod de legi ( cod penal bizantin( - Codex Justinianum sau Corpus Juris Civilis .
Codul lui Justinian sta la baza dreptului modern civil in ceea ce priveste principiile vietii sociale si functionarea statului.

SOCIETATEA BIZANTINA
Pastreaza intr-o oarecare masura categoriile sociale ale celei romane tarzii .
La sate predomina taranimea libera care traieste in sate ce au propria lor structura bazata pe forme organizatorice comunitare
In provinciile de granita existau comunitati de oameni liberi denumite limitanei si mai tarziu stratiotai care aveau datoria de a apara granita si se bucurau de anumite privilegii.

In orase masa mare a populatiei este impartita in corporatii ( asociatii profesionale ereditare , cu obligatii fiscale si de autoaparare functionand ca grupe administrative ale orasului ) si pe parohii ( organizare religioase ) .
Societatea urbana bizantina este stratificata , intr-o ordine considerata a fi stabilita de Dumnezeu si comporta doua categorii generale : a celor puternici (dynatoi)
2.a saracilor (penetes).
Elita oraseneasca, repartizata in functii administrative si fiscale , formata din aristocratia functionareasca si militara , - Curialii
In provincii birocratia centrala formeaza o patura sociala distincta -; optimates , ierarhizata si privilegiata.
Totusi mobilitatea acestei organizari era destul de mare , ascensiunea catre cele mai inalte functii , inclusiv cea imperiala fiind deschisa oricui .
Pe masura ce statul se feudalizeaza se formeaza o patura puternica de aristocrati latifundiari care isi transmit ereditar cel putin proprietatea.

Institutiile pe care se bazeaza puterea imperiala sunt armata si biserica care formeaza categorii sociale distincte .
Armata are o situatie privilegiata fiind formata si din unitati de mercenari denumitti COMITATENSES ; mercenarii sunt platiti dar iau si prada de razboi si au voie sa foloseasca populatia civila pentru diferite corvezi , rechizitii si cartiruiri drept care vor provoca o serie de nemultumiri populare degenerate in revolte..
Clerul -; din parohii , la nivelul ierarhiilor bisericesti , din comunitatea calugareasca se bucura de asemenea de diverse imunitati fiscale si privilegii si constituie o lume inchisa apartinand elitei sociale .

In aceasta societate pe deplin crestina intalnim doua ,sa le zicem anomalii :
1.puterea si consideratia de care se bucurau in stat eunucii , atasati serviciului imparatului;
2.existenta sclavilor in numar mare desi se sustine ca sclavajul este impotriva naturii si complet imoral.
3.societatea este una permeabila barbarilor de la granite care sunt asimilati si crestinati treptat constituind unrezervor de populatie pentru Imperiul Bizantin si un varf de lance impotriva dusmanilor imperiului- musulmanii .
Crestinismul nu schimba radical structura statului ci dirijeaza constiinta oamenilor spre un ideal de egalitate si fraternitate.
Viata de familie si situatia femeii in general este ameliorata de crestinism fata de situatia ei in Imperiul roman.
Femeia traia inca dupa obiceiurile orientale , fapt atestat de existenta gineceului si a eunucilor , dar situatia ei se amelioreaza in sensul ca poate primi educatie intelectuala si in unele cazuri ocupa chiar prima pozitie in stat.
Situatia ei se amelioreaza si datorita reglemnetarii casatoriei -;casatoria religioasa care prevedea niste drepturi .

Charles Diehl : ,, Oricarei categorii sociale i-ar apartine , bizantinul apare in general ca un om nervos , impresionabil , pios , superstitios si pasionat .are gustul placerii , al spectacolelor magnifice , pe care le gaseste la jocurile de circ , in pompa ceremoniilor curtii sau in stralucirea sarbatorilor bisericesti...bizantinul are un fond sufletesc nu lipsit de cruzime , iubeste luxul si placerile dar este totodata nemilos si lipsit de scrupule .Biserica I-a cultivat devotiunea , credulitatea naiva si exaltarea mistica iar curtea imperiala gustul intrigilor , al flatarii , calomniei si coruptiei.’’.
Un poet bizantin l-a numit,, o femeie batrana ce apare cu o fata impodobita cu aur si pietre pretioase ‘’... ,,imperiu vesnic decadent ,senzual si devotat, sangeros si complicat unde exista invariabil un asasinat al unui imparat , o revolutie populara , un conciliu si o cursa la hipodrom’’.
In felul acesta a definit marea complexitate si fascinatie implicita a Bizantului .

ECONOMIA
Este de tip agrar si se bazeaza pe existenta taranilor liberi ,proprietari de mici loturi de pamant si platitori de impozite si prestatii in munca si produse . odata cu reaparitia marii proprietati latifundiare laice si eccleziatice ,taranii devin servi, legati de pamantul proprietarului.La fel vor fi si fiii lor. Sate de tarani liberi s-au mentinut insa pana in sec.XV.
Economia taraneasca este de tip autarhic , avand o productie redusa , de tip casnic.
Pamantul era cultivat cu sclavi sau coloni sau de catre tarani liberi impreuna cu familiile lor.
De asemenea marii proprietari arendau pamantul primind in schimb o renta funciara in bani sau produse.

MESTESUGURILE SI COMERTUL sunt bine dezvoltate in Bizant si mai ales la Constantinopol a carui pozitie era extrem de favorabila dezvoltarii comertului .
Mare parte a activitatii estesugareasca era dedicata producerii articolelor de lux: matase, vesela de argint si aur , obiecte emailate, podoabe , mobilier intarsiat .
Atat activitatea artizanala cat si cea comerciala erau controlate de stat care detinea si unele monopoluri : productia de armament,baterea monedei si vopsitul purpurei, tesaturile cu fir de aur si producerea matasii.
Mestesugarii si negustorii erau organizatii in corporatii profesionale cu reguli stricte si conditii de admitere extrem de riguroase.
Conducerea corporatiei stabilea cantitatea de produse pe care membrii aveau voie sa o realizeze, regimul de lucru , salariul muncitorilor
Totul era sub control de stat fiind exclusa initiativa individuala sau concurenta.

Comertul se desfasura pe uscat si pe mare, flota comerciala bizantina fiind numeroasa. sursa importanta de venituri pentru Bizant sunt taxele provenind din comertul de tranzit.
Comertul se desfasura in cadrul economiei monetare dar si pe baza de troc sau marfuri echivalente monetar- vasele din argint.
Moneda bizantina - era reprezentata de solidus aureus (nomisma sau besantul de aur )-; moneda de aur curat in greutate de 4,48 gr.
Comertul era concentrat mai ales la Constantinopol aflat la raspaantia drumurilor comerciale dintre Orient si occident .
Comertul se facea cu zone indepartate de unde erau aduse mai ales produse si materii prime de lux ( matasea din China , mirodeniile din Extremul Orient , tamaie si smirna din sudul Arabiei si Abisinia)
In Constantinopol negustorii straini aveau cartiere speciale amenajate cu locuinte , antrepozite ,hanuri , grajduri pentru care plateau .
Aceste cartiere comerciale ( mitata ) aveau la Constantinopol negustorii venetieni si persani.
Era interzis exportul de arme.

Doua erau institutiile pe care se sprijinea puterea Bizantului : armata si biserica .
ARMATA
Era compusa din trupe de frontiera numite limitanei recrutate din randurile populatiei locale

Trupe mobile numite comitatus compuse din tarani liberi si voluntari , sau puse la dispozitie de proprietarii de pamant- din sec.VI )
Barbari aliati numiti foederati -; mercenari cu solda pusi sub comanda ofiterilor bizantini
Corpuri expeditionare formate din barbari de la frontiera comandanti de proprii lor sefi.
Palatini- soldati ai garzii palatului formate din mercenari straini -; germanici de preferinta.
Efectivele armatei : 500 000 -; sec-v -; 30 000 sec.VI
Forta armatei bizantine nu consta insa in numarul mare ci in excelenta organizare a trupelor.
Armata era comandata de un strateg numit de imparat.Sistemul ternar -;3 divizii -;trei batalioane -;3 regimente …
Tagma -; batalion ( 3-400 de soldati )
Erau echipati cu platosa , scut , jambiere , coif ( defensiv ) si spade , arcuri , sageti si sulite .
Incepand cu sec.VI locul prim il ocupa cavaleria care avea in dotare si securea cu taisul dublu.
Disciplina era foarte severa , pedepsele incluzand si pedeapsa cu moartea in anumite cazuri.
Masinile de razboi -; erau de asediu , in anul 670 au inventat ,, focul grecesc’’ ( amestec de sulf , salpetru si titei ) lansat prin tuburi de metal .
Forta navala -; din sec. VII , formata de Justinian ; se afla in Mediterana , Marea Neagra si Marea Rosie .
Nava de razboi tipica a fost -; dromonul , cu un singur rand de vasle
Liburna -; nava usoara si rapida
Erau echipate cu focul grecesc
Cea mai mare flota din istoria Bizantului era compusa din 3 300 de vase dintre care 2000 erau de transport ( chelandia -; galere cu patru randuri de vaslasi).
Spre sfarsitul sec.Xi flota bizantina isi pierde suprematia in mediterana in fasa fortelor navale ale normanzilor si apoi venetiene si genoveze.
In 1390 apare in apele Mediternei prima flota otomana de razboi .
Cand in 1453 Constantinopolul va fi asediat de flota otomana aceasta avea 350 de corabii pe langa cele 5 ale Constantinopolului dintre care 4 erau genoveze.

VIATA RELIGIOASA SI ORGANIZAREA BISERICII BIZANTINE
Se caracterizeaza prin existenta a doua curente importante :
1.al ortodoxiei
2.al schismei.
De asemnea se manifesta intr-o prima faza proliferarea ereziilor care se mentin apoi cu manifestari palide pana astazi
incepand cu secolul VII se dezvolta monahismul.
Caracteristica de baza o putem considera a fi legatura extrem de stransa dintre institutiile laice si cele religioase.
Aceasta colaborare decurge desigur din atributele imparatului care il defineau ca uns al lui Dumnezeu , reprezentant al acestuia pe pamant si protector al credintei.
imparatul intervenea deseori in viata bisericeasca si in disputele dogmatice , conducand legal si efectiv biserica totusi biserica avea propria organizare diferita de cea a statului .
Ea se afla sub autoritatea spirituala a patriarhului si era organizata in cinci patriarhate :
1.Roma
2.Constantinopol
3.Alexandria
4.al Siriei, cu sediul la Antiohia
5.al Ierusalimului.
Cel mai important patriarh este cel bizantin care isi ia titlul de ecumenic -; avea autoritate asupra intregii biserici crestine.
Patriarhii erau alesi de imparat dintre episcopi si consemnati in cadrul unei ceremonii religioase la Sfanta Sofia.
In genere patriarhii au fost persoane cu o educatie deosebita , cultivati si eruditi -; Ioan Crysostomul fiind unul dintre acestia .
Palatul patriarhal ,cancelaria si ceremonialul patriarhal il copiau pe cel al curtii imperiale.
In cadrul ierarhiei bisericii mai erau mitropolitii , imediat dupa patriarh , care locuiau in capitala administrativa a provinciilor .
Urmau episcopii.
Clerul inferior era si el impartit pe grade ierahice: cititorul , subdiaconul si diaconul .
Institutia monahismului -; extrem de dezvoltata in Orient si avand o putere reala .
Calugarii se ocupau de opere de caritate, de misionarism , servicii in spitale.
Desfasurau si activitati intelectuale , manastirile fiind adesea centre de cultura importante unde traiau artisti, copisti ,autori de opere teologice si istorice.

In Bizant monahismul a cunoscut doua forme:
1.cea orientala -; calugarii duceau o viata contemplativa practicand ascetismul -;anahoreti;
2.cea greceasca -; reglementata de Vasile cel Mare , munca de orice fel era obligatorie pentru toata lumea .
In perioada iconoclasta calugarii,aparatori fanatici ai cultului icoanelor au fost persecutati.
In sec.IX-XI -; perioada de inflorire ; construirea manastirilor de la Athos-sec.X.
In mediul calugaresc de la Athos a luat nastere doctrina mistica a isihasmului care il are ca principal aparator pe Grigorie Palamas ( lumina necreata a lui Isus pe Muntele Tabor obtinuta prin meditatie si contemplatie.) ( Rugaciunea lui Iisus )
In sec.IX, biserica bizantina isi extinde autoritatea asupra barbarilor prin evanghelizarea acestora de catre calugarii misionari:Chiril si Metodiu pornesc din Salonic si ii crestineaza pe slavi in 863 iar in 864 tarul Bulgariei Boris este botezat sub numele de Mihail si crestineaza tot poporul bulgar.

Viata religioasa a Bizantului a fost marcata de lupta impotriva ereziilor si de perioada iconoclasta.
Ereziile erau abateri grave de la dogma crestina care au luat nastere in mediile intelectuale din disputa in jurul dublei naturi a lui Iisus / divina si umana, despre Sfanta Treime .
Se cunosc o multime de erezii hristologice care privesc cel mai adesea minimalizarea naturii umane a lui Hristos
Ereziile au fost condamnate prin intermediul sinoadelor ecumenice .
Intre ereziile condamnate de sinoade se numara arianismul , nestorianismul , monofizismul paulicienii ( mai ales in Armenia , descendenti ai apostolului Pavel ) si bogomilii ( refuzul casatoriei si procreatiei ) .
Toate sunt curente care pun in discutie dubla natura a lui Isus.
Iconoclasmul
La Constantinopol pasiunile religioase le-au intrecut de departe pe cele politice.Constantinopolul era marele depozitar de relicve crestine si de icoane facatoare de minuni.
Aici se aflau cele mai stranii relicve legate de persoana lui Iisus ( inclusiv giulgiul din Torino ) (In 1032 o biserica pretindea ca poseda o crisoare autografa a lui Iisus) si alui Iona Botezatorul .
Aceasta religiozitate pasionala a dus adesea la confruntari violente , certuri si dispute cum este cea privind icoanele .
Esenta miscarii iconoclaste este data de interzicerea sau permisiunea reprezentarii sfintilor in icoane.
Icoanele incepusera sa fie zugravite inca din sec. IV de calugarii egipteni , sirienii si palestieni fiind considerate un soi de intermediar intre oameni si divinitate.
Altii au considerat ca aceasta era o incalcare a celei de-a doua porunci a Decalogului -; sa nu-ti faci chip cioplit .
In anul 730 imparatul Leon III interzice cultul icoanelor , sub influenta sectei paulicienilor care era ostila reprezentarii .
Iconodulii -; adeptii icoanelor
Perioada iconoclasta a luat sfarsit in anul 843 cu victoria iconodulilor .

Influentele iconoclasmului : majore
Pierderea teritoriilor din occident datorita refuzului armatei formata din iconoduli de a asculta de un imparat iconoclast astfel ca ravenna este ocupata de longobarzi.in 751.
Emigrtarea calugarilor iconoduli in Italia si formarea aici a manastirilor si scolilor de orientare si cultura greaca.
Reintoarcerea la izvoarele grecesti culturale . studierea lui Platon.

VIATA INTELECTUALA SI ARTISTICA.
Gandirea bizantina este axata mai ales pe problemele teologice de mare subtilitate dar in buna traditie elenistica si latina dezvolta si logica si dialectica precum si stiintele teoretice.
Literatura si stiintele au fost practicate de inaltti demnitari ai statului si de eruditi ai bisericii.
In principiu mintea bizantinului era modelata de invatamant care tot in principiu era accesibil tuturor.
In practicata invatamantul era limitat de plata taxelor caci scolile erau mai ales private.
Invitamantul era rezervat numai baietilor fetele avand acces in scoli abia din sec. XII.
Se studia gramatica pe textele autorilor antici care trebuiau invatati pe din afara, elemente de istorie si mitologie , operele tragedienilor antici si Homer .
La orele de retorica invatau cum sa compuna frumos , se invatau de asemenea stiintele si medicina.
De la 20 de ani orice tanar se putea inscrie al Universitatea din Constantinopol intretinuta de stat si celebra in toata lumea.
Profesorii erau crestini.
Invatamantul se afla ,incepand cu Justinian, sub supravegherea bisericii, dar in scoli se studiau filosofia antica , indeosebi Aristotel si Platon.
Invatamantul si cultura laica s-a mentinut de asemenea.De remarcat marele aflux de studenti occidentali in universitatile constantinopolitane.
Marile orase aveau scoli si biblioteci renumite iar centrul cultural european era Constantinopolul.
Stintele si tehnica se dezvolta dar bizantinii aveau o aplecare speciala pentru istoriografie si stiinte juridice.
Geniul bizantinilor s-a manifestat mai ales in lucrari practice si mai putin in teorii : oglinzile incendiare si inventia focului grecesc in anul 670.

Literatura -; contributiile cele mai valoroase cunoaste o evolutie interesanta axata pe diferite forme de imn religios , pe lirica religioasa , pe mistica si pe hagiografie -;vietile sfintilor povestite cu scop moral.
Literatura istorica -; repezentata de Procopius din Cezareea ( 490-555)- Istoria secreta ,Mihail Psellos- Cronografii si Ana Comnena.
Constantin VII Porfirogenetul (905-959 ) devenit imparat in 913 al dinastiei macedonene ; a scris un Tratat despre ceremonii in care descrie scene si obiceiuri de la curte .
Ana Comnena ( 1083 -;1153 ) , fiica imparatului Alexios-; a scris o capodopera a literaturii bizantine -; Alexiada
Istoriografia adopta genul cronografic abandonand intr-o oarecare masura traditia critica a romanilor si adoptand un punct de vedere moralist si de slavire a imparatului (encomiastic).
De asemena se dezvolta povestirea de tip oriental , poemul cavaleresc de sorginte occidentala (Dighenis Acritas),romanul in proza , numeroase genuri poetice

Romanos Melodul a compus numeroase imnuri si rugaciuni acompaniate de muzica si cantate in cadrul liturghiei.

Filosofia cultiva mai ales valorile antichitatii grecesti intr-o prima faza pentru ca mai apoi sa fie dezbatute problemele crestine , cu metodele filosofiei grecesti.
Dionisie Areopagitul , episcop atenian din sec.I ( Teologia mistica, Despre ierarhia cereasca, Despre numele divine) impregneaza mistica crestina de ideile neoplatonice .Operele ii sunt atribuite.
Ioan Damaschinul -; reprezentant al scolasticii bizantine,675-749;opera majora Izvorul cunoasterii, care este revelatia divina;este o expunere a doctrinei ortodoxe oficiale.
Cel mai amre filosof bizantin este insa considerat Mihail Psellos , profesor la Universitatea din Constantinopol.Filosofie independenta de teologie, influentata de Aristotel si Platon.
Ultimul reprezentant al gandirii filosofice bizantine este insa Plethon Gergios Gemistos Plethon-; 1355-1450.Platonician.Opera capitala -; Despre legi- in care propune o serie de reforme care sa asigure omului fericirea.Asimileaza ideile platonice despre existenta ingerilor si creeaza o ierarhie a lumii ceresti si pamantesti.

Muzica bizantina -; pastreaza traditia muzicii orientale cu folosirea recitativului si litaniei.Este paralela literaturii religioase ale carei cuvinte le foloseste.Cel mai important autor de muzica este Roman Melodul care a trait in vremea lui Justinian .

ARTA BIZANTINA
Initial arta bizantina este o continuare a celei romane dar printr-o serie de transformari impuse de estetica crestina , intre sec.IV si VI , arta bizantina capata o totala independenta si originalitate fata de arta romana.
Este precedata si pregatita de arta paleocrestina
Se impune prin forme monumentale si orginale sub Justinain , in sec.VI
In primul rand arta bizantina este o arta crestina axata pe evanghelii ,pe ideea mantuirii si personalitatii lui Isus Hristos , a Fecioarei si Sfintilor protectori.Ea preamareste lupta spiritului impotriva ispitelor pamantesti , ale materiei , ale trupului.
Reprezentarile artistice au un sens teologic .
Omul este un suflet intemnitat in trup adica in lumea degrdanta a simturilor.
Frumosul este un atribut si o emanatie a lui Dumnezeu si este esential spiritual si identic cu Binele.
Lumea este doar o reflectie a frumusetii divine .
Idei neoplatonice care vor fi ilustrate in arta care reda sfinti acorporali pe un fundal de aur.
Punctul de plecare al esteticii bizantine este deci opozitia dintre lumesc si dumnezeiesc cu proclamarea absoluta a superioritatii spiritului asupra trupului.
Esenta lumii spirituale este imobilitatea ; numai lumea raului este schimbatoare si mobila.
Pacea si linistea sunt atribute ale sfinteniei.
Arta bizantina va dispretui frumusetea formei
In opozitie cu traditiile clasice grecesti si romane arta nu mai reda volumul , corporalitatea modelului ci imagini plate , fara carnatie , spirite pure.
Arta este codificata in cadrul unor reguli si norme precise, artistul nu face o opera personala
Arta trebuie sa emotioneze sufletul si sa devina obiect de contemplare.
Este o arta mistica si simbolica.

Dar aportul Orientului este fundamental :
Alexandria -; a transmis Bizantului tehnica mozaicului si prototipul icoanelor ( celebrele portrete de la Fayum ) ; reprezentarea ochilor vietii, ai sufletului, redarea privirii interioare care vorbeste despre devotiunea pentru Dumnezeu.
Tehnica arcului , boltii , cupolei de sorginte orientali si preluata prin intermediul romanilor
Cultul fastuos si eticheta imperiala vine din Persia sasanida
In analiza artei bizantine se cunosc trei perioade de dezvoltare : perioada pana la criza iconoclasta , renasterea macedoneana ,sec.IX-XIII, renasterea paleologa , sec.XIII-XIV.
In acest timp arta isi schimba stilul prin absorbtia completa a formelor romane si a traditiei orientale luata din contactele cu Iranul si zona araba , intr-o originala sinteza culturala.

Urbanistica si arhitectura
Orasul bizantin este orasul roman modificat in conformitate cu noile cerinte de viata sociala, economica,spirituala.
Fortificatiile sunt intarite, cele patru porti ale orasului roman sunt reduse la doua iar forul dispare.
Capata importanta palatul sacru si nenumaratele biserici.)In Constantinopol erau peste 5oo).

Arhitectura
Religioasa
In sec. IV -; V domina inca forma bazilicala cu 1-5 nave : S.Maria Maggiore , -S.Paolo fuori le Mura din Roma ; S.Apollinare Nuovom S,Apollinare in Classe- Ravenna;
Edificiile de plan central -; mausoleul Gallei Placidia din ravenna .edificiile de plan circular erau rezervate martirionelor si baptisteriilor. cea mai importanta este San Vitale din Ravenna .Toate sunt decorate cu mozaicuri.
Din sec. VI
Domina biserica crestina derivata din bazilica.
Planul bazilical este mult schimbat in bisericile ortodoxe putand deveni plan in cruce greaca sau cruce greaca inscrisa.
Primele lacasuri de cult au fost bazilici cu sarpanta de lemn si acoperis in doua pante , cu 3-5 nave si intrare monumentala.Decoratia acestora este modesta mai mult simbolica fiind executata in mozaic.
Momentul crucial in arhitectura de cult il constituie Sfanta Sofia , cu planul ei de cruce greaca inscrisa , cu largirea navei centrale (naosul), si acoperirea spatiilor cu cupole separate.Era decorata cu mozaicuri policrome si stralucitoare ,
Alte tipuri de plan care se vor dezvolta ulterior vor fi cele denumite treflate si trilobate , cu boltire in cupola .
In spatiul acestor biserici sanctuarul (altarul) este marcat prin suprainaltarea podelei si printr-o balustrada -;stalpi de piatra si panouri decorate cu simboluri crestine ).
Mai tarziu acest paravan simplu va fi perforat de usi si ferestre si va purta denumirea de templon fiind prima forma a tamplei sau catapetesmei actuale.

Din sec.IX devine frecventa biserica de plan cruce greaca
Artele plastice
Se dezvolta in legatura cu decorarea bisericii si cu confectionarea obiectelor liturgice si a celor de lux.
Interiorul bisericii este decorat cu mozaicuri si pictura murala in tehnica frescei.Mozaicul de sticla si cel cu foita de aur a cunoscut a dezvoltare spectaculoasa-Sfanta Sofia, Sfintii Cosma si Damian -;Constantinopol,San Vitakle din Ravenna , Chora (azi Kahrie Djami),sec.XII,Comneni .
Imdiat dupa iconoclasm si reluarea picturii religioase se prefera pictura in fresca .(sec.XIII).
Atat fresca cat si mozaicul sunt tehnici picturale mostenite din antichitate dar sunt folosite intr-un stil nou adecvat unei semnificatii noi impuse de regula crestina de redare a figurii regula cuprinsa in erminiile bizantine.Astfel iconografia bizantina este strict ordonata ierarhic, pe cicluri narative, pe cicluri simbolice .
Caracteristica principala este dematerializarea formei si hieratizarea chipului pentru a lasa impresia de redare a unei lumi animata de sfintenie , imateriala si imaculata.Pictura este spiritualizata ,figura umana este hieratica ,fara aluzii la corporalitate .
Acorporalitatea si imaterialitatea imaginii nu se opunnfastului si stralucirii obtinute cu ajutorul materialelor pretioase si considerate de altfel atribute ale divinitatii.
Catre sfarsitul imperiului si mai ales in perioada postbizantina , formele au evoluat de la infatisarea hieratica a primelor timpuri catre frumusetea figurilor senine si armonioase , valorate cu ajutorul blicurilor albe .Acest lucru se vede cu deosebire in bisericile aflate astazi in zona sarbeasca , la Decani ,in tara noastra -; picturile de la Tismana , couia ,Curtea de Arges.
Influenta stilului bizantin s-a manifestat si in Occident , prestigiul acestuia la curtile occidentale fiind deosebit.Epaoca renasterii carolingiene a insemnat o perioada de influente bizantine.Bizantul a fost modelul pentruprimitivii italieni -;Cimabue , Duccio di Buoninsegna.El Greco duce de asemnea mesajul artei bizantine pana in Spania.

In afafa de pictura religioasa un capitol important al artei bizantine il constituie desigur arta icoanei.Cel mai vechi icoane dateaza din secolul VI .Stilul bizantin al iconarilor a fost perfectionat mai ales in Grecia si Rusia -; scoal de al Novgorod / Andrei Rubliov (1370 -; 1430).
Manuscrisele miniate -; constituie un alt domeniu interesant al artei bizantine.Copierea si ornarea manuscriselor se efectua in ateliere laice si bisericesti , organizate in manastiri sau pe langa biblioteciAsa au fost salvate operele lui Homer,Hesiod ,tragediile grecesti si bineinteles operele religioase ale parintilor bisericii.
Manuscrisele erau ilustrate cu desene de o mare finete , in culori.
Artele somptuare si decorative, au cunoscut o mare dezvoltare impulsionata de folosirea in ritualuri religioase si in ceremoniile palatului ca si in viata cotidiana a mai marilor zilei a obiectelor de pret : vesminte , mobilier, corpuri de iluminat etc.
Acestea erau executate cu tehnici si materiale pretioase : relief ciocanit pe material pretios , de obicei aur, tesaturi cu fir de aur si argint , imbodobite cu perle , broderii de brocart cu perle si fir , mobilier si statuete de lemn din esente rare.
Seria obiectelor de lux este practic inepuizabila .O mare cantitate din aceste obiecte se afla astazi in bisericile sau muzeele occidentale fiind duse acolo de cruciatii din sec.XIII care au jefuit Constantinopolul.

Cultura si civilizatia bizantina si-au intins influenta si prestigiul dincolo de granitele geografice si temporale ale imperiului.Uneori Bizantul a devenit punct de referinta pentru multe tari europene siu in materie de justitie si ordine politica.Cert ca Bizantul a conservat si transmis Euroepi traditia clasica a Greciei si Romei, fiind puntea de legatura intre lumea antichitatii clasice si cea moderna.
Dar dupa 1000 de ani Bizantul dispare ca entitate statala si politica .Caderea Constantinopolului sub otomani , in 1453 marcheaza sfarsitul unei lumi complexe, rafinate dar si cu destule neajunsuri dar si inceputul unei alte lumi care a pastrat traditia ortodoxiei si a culturii urbane in Europa.