Atentatul de la Anagni.

Cetatea se hotaraste sa-l apere pe papa

 

Nogaret se duce in Italia cu scopul de a pune mana pe papa, de a-l aduce in Franta si de a-l cita in fata unui consiliu intrunit de rege pentru a-l destitui. Intre timp, Sciarra Colonna, cu banii regelui, formase pe ascuns o armata, alcatuita de vreo 600 de calareti si 1000 de pedestrasi, gata sa intervina cand Nogaret o va socoti de cuviinta.

Papa Bonaficio al VIII-lea, se afla in acel timp in orasul sau natal, Anagni. Vazand ca regele Frantei isi batea joc de stradaniile sale pacifiste, se hotaraste sa arunce interdectia asupra lui, de ziua Nasterii Maicii Domnului. Fie prin spioni, fie pe alta cale, acest fapt ajunge la urechile lui Nogaret.

In zorii zilei de 7 sau 8 septembrie, Colonna si Nogaret patrund intr-o cetate adormita. Nepotul papii, Piero gaetani, organizeaza in mare graba rezistenta si pune sa se ridice baricadele. Dar aparatorii luati prin surprindere au fost demoralizati, iar palatele familiei Gaetanii si ale cardinalilor ce locuiau la Anagni, au cazut in mana soldatimii, care le-au jefuit si le-au dat foc.

Nogaret ceru abdicarea si promisiunea ca papa se va retrage intr-o manastire. Papa raspunde : niciodata !

In timpul luptelor de strda, cetateni ai orasului trecusera portile si dadusera alarma. Ajutoarele puteau sosi din clipa in clipa. Dusmanii se simteau amenietati de sosirea ajutoarelor, iar pentru a forta repede intrarea palatului, trebuiau se cucereasca biserica.

Usile de lemn ale domului sunt incendiate apoi daramate cu lovituri de berbec. Un arhiepiscop imbracat in vesminte sacerdotale, vine in fete lor, rugandu-I sa-I crute pe nevinovati. Un pumnal infipt in inima, pune capat discutiei. Noaptea, Colonna si Nogaret, patrund in sala de audiente unde se refugiase papa. Asezat pe un tron, cu tiara pe cap, imbracat in vesminte pontificale, cu crucifixul in mana, acesta ii astepta.

Arestat, papa refuza mancarea ce i se aducea. A treia zi dupa atentat, un nepot al papii, ajunge cu o mica trupa in fata orasului Anaghi. Numaidecat, locuitorii ramasi credinciosi papii pun mana pe arme. Nogaret, ranit in timpul unei lupte, reusesta sa fuga impreuna cu complicele sau.

Atunci, Bonifaciu al VIII –lea, iese pe terasa palatului si cu un gest impune liniste multimii care-l aclama. Eliberat de catre nepotii sai, avea sa spuna cuvintele de ura pe care partizanii sai le asteptau cu nerabdare, avea sa porunceasca oamenilor sa se arunce asupra dusmanilor. Putea s-o faca usor, insa departe de a cere sa fie razbunat, Bonifaciu, pana ca capat print al pacii, cere locuitorilor din Anagni sa nu-I pedepseasca pe cei care s-au pus in slujba dusmanului, ii face sa fagaduiasca ca-si vor ierta unii altora greselile, asa cum el insusi ii ierta pe cei ce-l batjocorisera.

Purtat in triumf pana la Roma, se duce fara sa se mai odihneasca la Sfantul Petru pentru a face o slujba de multumire. Dupa liturghie are un atac de friguri. La o luna de la intoarcerea sa la Roma, sa stins in mod cucernic. Si ca si cum natura ar fi vrut sa ia parte la eveniment, o furtuna puternica s-a dezlantuit asupra orasului. Era in 11 octombrie 1303.

https://www.inftube.com/letteratura/index.php