La baza formarii poporului roman au stat doua elemente etnice: dacii
si romanii. Pe teritoriul Transilvaniei de astazi, in antichitate au locuit
dacii, a caror prim conducator a fost Burebista. Treptat, dacii au fost cuceriti
de romani. Acestia au organizat provincia Dacia care cuprindea cea mai mare
parte a Transilvaniei. z3e14ef
Primele informatii legate de formatiunile politice din Transilvania, dateaza
din jurul anului 900. Acestea au fost lasate de un cronicar anonim, notar al
regelui Bela, din secolul al XII-lea. Dupa cum spune acest cronicar Anonymus:
la venirea maghiarilor in Transilvania, teritoriul acesteia era locuit
de mai multe populatii: romani, slavi si bulgari. Sinteza lor nu era inca
deplina, iar in secolele urmatoare li se vor adauga neamurile turcice
ale pecenegilor si cumanilor. Acestia insa vor disparea cu timpul, fiind
asimilati etnic de catre romani si maghiari.
In timpul dinastiei lui Arpad, pana in secolul al XIII-lea,
Transilvania va fi ocupata si organizata de catre regalitatea maghiara. Regii
arpadieni nu au anulat insa toate formele specifice de organizare locala,
unele dintre ele fiind incadrate in comitate si scaune.
Pentru un suveran medieval era important apararea si extinderea sa religioasa.
In acea perioada maghiarii erau crestini catolici, in timp ce romani
erau ortodocsi. Aceasta diferenta din punct de vedere religios a dus la o politica
de combatere a ortodoxiei de catre regii maghiari. Aceasta a afectat formatiunile
politice autonome romanesti din Ardeal, cnezatele si voievodatele de pa
vaile raurilor.
Astfel regii maghiari au organizat Transilvania sub forma unui voievodat. Desi
avea o denumire slava, voievodatul era o institutie specifica romanilor
de aici. Istoricii romani si maghiari au scris multe pe baza acestor subiecte.
Fiecare dorea sa demonstreze ca stramosii lui au fost primii (in Ardeal)
si sa justifice totodata stapanirea unuia sau altuia dintre cele doua
popoare asupra Transilvaniei. Aceste dispute politice au inceput sa-i
invenineze si pe oamenii de rand.
Istoria ne arata ca romanii si maghiarii au convietuit timp de o mie de
ani si au dovedit ca pot sa se inteleaga foarte bine. Aceasta convietuire
reprezinta urmarea colonizarii maghiare in Transilvania. Printre acestia
au fost si secuii stabiliti in secolele XI -; XII in rasaritul
Transilvaniei si sasii care s-au asezat in secolele XII -; XIII in
zona Orastiei, pe vaile Tarnavelor si Oltului, in Tara Barsei
si regiunea Bistritei.
Secuilor li s-au atribuit sarcini militare, de aparare a granitelor. In
schimb sasii au contribuit mai ales la dezvoltarea economica a voievodatului,
prin fondarea de orase, centre comerciale si mestesugaresti. Sasii si secuii
beneficiau de privilegii fiscale, aveau dreptul de a se organiza in mod
autonom, in scaune. Astfel forul conducator al sasilor era Universitatea
Saseasca. Secuii alcatuiau si ei o Universitate cu caracter etnic si social.
Chiar daca colonizarea maghiara a dus la dezvoltarea vechilor formatiuni prestatale,
romanii au continuat sa traiasca in cadrul unor autonomii locale:
tari si districte conduse de cnezi si juzi. Acestia doreau atributii politice
si judecatoresti. Aceste formatiuni politice romanesti au dainuit mai
ales in zonele marginase ale Voievodatului: Fagaras, Hateg, Zarnad sau
Maramures.
Conducatorii maghiari, prin secolul al XIV-lea, trec la o politica de concentrare
deoarece:
- doreau sa-si extinda autoritatea puterii centrale;
- pentru combaterea religiei ortodoxe.
Acum nobilii romani nu mai erau necunoscuti, numai daca treceau la religia
catolica. Un exemplu plauzibil ar fi familia lui Iancu de Hunedoara. Aceasta
a acceptat schimbarea religiei si au ajuns la cele mai inalte ranguri.
Taranii iobagi, atat romani cat si maghiari nu participau
la viata politica a Voievodatului.
In anul 1541 se incheie dominatia maghiara, deoarece a avut loc
prabusirea Regatului Ungariei in fata turcilor. Astfel Transilvania devine
un principat autonom sub suzeranitate otomana.
Bibliografie: - Istoria Romanilor pt. cls a XII-a
- autori: Lucia Copoeru, Ovidiu Pecican,
Vrigiliu Tarau, Liviu Tarau;
- coordonator: Sorin Mitu;
- editura: Sigma 2000;
- pagini: 20 -; 21; 31