Revolta de la Versovia q5b7bt
Ofensiva sovietica se raspandise pana la pozitiile flancurilor Armatei Centru in iulie 1944. Pe 29 iulie, „varfuri de lance” ale Armatei Rosii au atins coasta Marii Baltice langa Riga si a intrerupt contactul pe uscat al Armatei Nord cu principalul front german. Puternice patrunderi in Armata Centru ale sovieticilor au pacut ca acestia sa-si poata consolida, pana la sfarsitul lunii, o linie pe raul Vistula, in amonte de Varsovia. In Varsovia pe 31 iulie, o armata secreta poloneza numita Armata Nationala, condusa de generalul Tadeusz Komorowski (cunoscut drept generalul Bor) izbucneste o revolta. Rebelii care erau loiali miscarii anticomuniste, i-au angajat in lupta pe germani timp de mai multe zile. Desi Stalin detinea controlul in zona, el nu au intervenit si nu a fost deacord sa permita avioanelor americane sa foloseasca aerodromurile sovietice pentru a oferi ajutor rebelilor. In cele din urma. Pe 18 septembrie, Stalin a acceptat ca un avion sa aterizeze, dar a fost prea tarziu pentru ca germanii preluasera controlul, si Komorowski a fost nevoit sa se predea pe 2 octombrie. Stalin a insistat ca fortele sale nu ar fi putut intra in Varsovia pentru ca sopdatii erau prea slabiti, ceea ce probabil nu a fost adevarat. Pe de alta pare linia care s-a format pe Vistula era limita pana la care sovieticii puteau avansa fara sa se opreasca pentru a primi intariri si provizii. (pana acum le luasera de pe drum J).

Infrangerea aliatilor Germaniei in est
In vreme Stalin lasa ca revolta din Varsovia sa decurga spre tragicul ei rezultat, acesta avea parte de o recolta imbelsugata de succese in alta parte. O ofensiva in Carpati si la Marea Neagra deschisa la 20 august a dus la cererea unui armistitiu de catre romani, trei zile mai tarziu. Bulgaria, care nu declarase niciodata razboi Uniunii Sovietice, s-a predat la 9 septembrie, iar Finlanda capituleaza pe 19 septembrie. Trupe sovietice ocupa Belgradul la 20 octombrie si instaleaza in iugoslavia, un guvern comunist condus de Tito. In Ungaria, rusii erau la portile Budapestei la sfarsitul lui noiembrie.

Avansul aliatilor in Italia
Campania din Italia trecuse in umbra odata cu desfasurarea operatiunii „Overlord” in vara lui 44. Armata a Cincea, cuprinzand trupe franceze, poloneze si americane, au elberat orasul Monte Cassino in 18 mai. Cinci zile mai tarziu, un atac pe tarmul adriaticii, ii face pe germani sa piarda intreaga linie pe care si-au consolodat-o in prima campanie din peninsula. Armata a Cincea intra in Roma, in 4 iunie. Avansul a mers bine pana la o distanta semnificativa la nord de capitala dar acesta s-a incetinit cand diviziile americane si franceze aveau sa fie luate inapoi pentru o incercare de a elibera sudul Frantei. Dupa ce au cucerit Ancora pe tarmul de est, si Florenta pe tarmul de vest in a doua saptamana din august, aliatii erau la linia Gotica a germanilor, dar au esuat, dupa trei luni sa treaca valea Pad-ului si au ramas blocati pe durata iernii in munti.

Razboiul „din aer”
Principalele actiuni impotriva Germaniei, in timpul toameni anului 1944 au fost intreprinse prin aer. Bombardierele americane loveau tinte industriale in timpul zilei in timp ce orasele germane ardeau in ruine in timpul bombardamentelor de noapte ale britanicilor. Hitler le-a raspuns prin bombardarea Angliei, incepand cu luna iunie, dar cele mai bune locuri de lansare a atacurilor, cele din nord-vestul Frantei si din Belgia, au fost pierdute in octombrie. Efectele bombardamentelor strategice ale aliatilor nu au fost asa de multumitoare, nu au coborat moralul populatiei civile din Germania, asa dupa cum se astepta. Peroductia de avioane si vehicile bindate germane si-a atins apogeul in in a doua jumatate a lui 44. pe de alta parte, productia de fier si de otel a scazut cu jumatate intre septembrie si decembrie, si bombardarea continua a campurilor de petrol de la Ploiesti, a limitat combustibilul disponibil pentru tancurile si avioanele care ieseau de pe liniile de asamblare.
Reducerea dimensiunii frontului in est si in vest, in ultimul an, i-a dat lui Hitler inca o sansa de a crea vreo 25 de divizii cu care si-a propus sa le foloseasca ofensiv impotriva britanicilor si americanilor. El vroia sa treaca prin Belgia cu obiectivul Antwerp, intr-o actiune similara cu cea din Ardeni care i-a adus pe britanici si francezi spre dezastru la Dunkerque in mai 1940.