Actualul teritoriu al judetului Neamt, cu un cadru natural atat de variat
si de generos, care asigura legaturi facile intre zonele montana, subcarpatica
si de campie, a constituit o straveche si permanenta vatra de locuire. r6b11bf
Descoperirile arheologice ne duc in timp cu mai mult de 100’000
de ani i.e.n, in perioada paleolicului superior, relevand
o intensa populare a acestei zone. Urmele salaselor si vetrelor de foc, uneltele
si armele din roca locala si silex descoperite la Cetatica, Bofu si Dartu
pe masivul Ceahlau, precum si la Bistricioara si Bicaz pe Valea Bistritei, sau
in aria judetului la Tibucani, Valeni-Botesti si Valea Ursului documenteaza
o larga raspandire a culturilor paleoliticului final si indeosebi
a celor de tip grarettian.
Aproximativ in aceleasi zone de locuire este atestata si etepa de tranzitie
la neolitic, prezenta prin varfurile de sageai si uneltele microlitice
din asezarile de la Podis si poiana “La Scaune” pe Ceahlau sau la
Poiana Ciresului si Ciritei-Piatra Neamt.
Prezenta si evolutia acestor grupuri sociale, sa si conditiile de relief care
asigurau exercitarea atat a vechilor ocupatii (culesul, vanatul
si pescuitul) cat si a celor noi (cultivarea primitiva a plantelor si
cresterea animalelor) explica in buna masura bogatia si diversitatea vestigiilor
neolitice descoperite pe teritoriul judetului Neamt. Presarate pe boturile de
deal sau in vaile apelor, asezarile neolitice se succed de la inceputurile
acestei perioade pana in final.
Descoperirile arheologice de la Varatec, Bargaoani, Negresti-Dobreni,
Stefan cel Mare si Grumazesti, precum si cele ale culturii ceramicii liniare
de la Negresti, Traian-Dealul Fantanilor, Tarpesti atesta
primele manifestari neolitice din acest spatiu. Nascuta in aceasta arie
pe fondul vechi neolitic, cultura Precucuteni, cu cele trei faze de evolutie,
ocupa sfarsitul mileniului V si prima jumatate a mileniului IV i.e.n.
Ceramica cu decor excizat si incizat si, in ultima faza chiar cu un inceput
de pictura, cu motive indeosebi spiralice, statuete si unelte din asezarile
cercetate la Traian-Dealul Viei si Dealul Fantanilor, Izvoare si
Valeni-Piatra Neamt, Tarpesti, Ghigoesti, Davideni si Borlesti sunt numai
o parte din multitudinea vestigiilor care probeaza continuitatea de locuire
si stau la baza etnogenezei stralucitei civilizatii Cucuteni.
Din colectia artei cucuteniene a Muzeului de Istorie Piatra Neamt, unica prin
numarul si valoarea pieselor sale, amintind frumosul vas de la Izvoare si celebra
“Hora de la Frumusica” ce reprezinta sase siluete umane prinse in
iuresul dansului. De asemenea, ilustrative pentru civilizatia cucuteni sunt:
complexul ritual din asezarea Nedeia-Ghielaiesti, statuetele de la Raucesti,
precum si ceramica pictata policroma din cunoscutele asezari de la Izvoare-Piatra
Neamt, Frumusica, Traian-Dealul Fantanilor, Nedeia-Ghelaiesti, Calu-Piatra
Soimului, etc.
Batca Doamnei: Vestigiile arheologice de pe Batca Doamnei au fost
descoperite de catre neobositul carturar si cercetator Constantin Matasa, care
in urma unor sumare investigatii facute in 1928, semnaleaza intr-un
context neolitic-cucutenian si existenta elementelor La Tene.
Vestigiile dacice de pe Batca Doamnei ocupa o suprafata de aproape 20.000
m2 pe creasta inaltimii, folosindu-se platoul central si terasele vestice,
iar in unele cazuri si suprafetele nivelate in mod special pentru
constructii. Nivelul de locuire antica este destul de superficial (uneori cu
o grosime de sub 25 cm) si ca atare a avut mult de suferit de pe urma constructiilor
feudale, a transeelor sapate in cursul celor doua razboaie mondiale si
a plantatiilor de conifere.
Tezaure cucuteniene:
1. Tezaurul de la Radeni:
Cele trei vase de aur au fost aduse in muzeu in 1978, cand
s-a stabilit ca fusesera confectionate din metal pretios, constituind unica
descoperire de acest fel de pe teritoriul Romaniei. Vasele sunt lucrate
- toate - din foaie de aur relativ subtire. Gatul este demarcat de restul
obiectului printr-un prag bine accentuat. Toartele sunt trase din marginea vasului
si prinse in cate doua nituri de pantecul acestuia. Decorul
lor este format fie din nervuri mediane, fie (la una din cesti) din romburi
hasurate alternativ, ca o tabla de sah. Tezaurul de la Radeni prezinta analogii
cu descoperirile de la Valcitra (Bulgaria) si Kryzovlin (Ukraina) fiind datate
in secolele XII-XI i.Hr. A fost atribuit orizontului cultural corespunzator
tracilor nord-dunareni reprezentand nivelul de civilizatie la care a ajuns
populatia de la est de Carpati la sfarsitul mileniului III i.Hr.
2. Vasul cu colonete descoperit la Izvoare - Piatra-Neamt:
Constructia acestei capodopere cucuteniene este neobisnuita si indrazneata:
vasul propriu-zis, sferic, se sprijina prin patru colonete frante pe un
alt vas, cilindric, cu rol de suport. Eleganta desavarsita a profilului,
proportiile unice ale elementelor componente sunt dublate de rafinamentul compozitional
al ornamentatiei. Sirurile paralele de spirale usor inclinate, ce acopera
corpul sferic si piciorul, sugereaza parca eternele unduiri si ritmuri cosmice.
Invaluind in intregime vasul, motivele decorative creeaza
subtile efecte de tetracromie. Dincolo de dimensiunea estetica, acest obiect
inchide in sine o lume de simboluri, semnificatia spiralei pentru
spiritualitatea comunitatilor stravechi continuand sa ramana o chestiune
deschisa. Unind abilitati tehnologice cu un simt estetic sigur, olarii cucutenieni
au zamislit o capodopera, devenita azi un exponat de referinta pentru eneoliticul
Europei.
3. Hora de la Frumusica:
A fost descoperita in 1942 pe "Cetatuia" din satul Bodestii
de Jos, jud. Neamt. Este, pe drept cuvant, efigia Muzeului din Piatra-Neamt
si una din capodoperele culturii Cucuteni. De fapt este un suport antropomorf
compus din sase statuete feminine, vazute din spate, inlantuite parca
intr-o hora. Mesterul cucutenian nu a modelat decat soldurile care
exprima clar, insa, feminitatea personajelor. Artistul din mileniul al
IV-lea i.Hr. a renuntat la modelarea capului, bratelor si picioarelor,
dar decupari ovale, pe doua registre, confera ritm ansamblului, dand impresia
de rotire. Modelatorul a demonstrat un patrunzator spirit de observatie, rezultatul
fiind o sinteza geniala. Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor ce
trebuie sa aduca soare, apa, belsug si grane. Impresia de ceremonie sacra,
legata de reinvierea naturii, este accentuata de decorul in elipse
pictate cu alb, pe fondul rosu al grupului. O intrebare preocupa de catva
timp pe arheologi: exista de-a lungul mileniilor o transmitere a unor stravechi
datini? Oricum, Constantin Matasa, cel care a descoperit aceasta piesa, a fost
inspirat cand a numit-o "Hora de la Frumusica".
4. Soborul zeitelor:
A fost descoperit in anul 1981, in situl multistratificat de la
Poduri-Dealul Ghindaru, jud. Bacau. 15 statuete mari, pictate cu rosu, 13 tronuri
de lut ars, alte sase statuete mai mici nepictate si doua mici obiecte neidentificate,
iata compozitia acestui complex ritual descoperit intr-un sanctuar datat
in jurul anului 4200 i.Hr. Toate statuetele sunt modelate in
pozitie sezanda. Personajele reprezentate sunt zeite adulte, sexul feminin
al statuetelor fiind clar marcat. Personajul central se evidentiaza cu usurinta:
este singura statueta care are mainile reprezentate deasupra gurii, conferindu-i
o expresie ganditoare. Doua proeminente conice marcheaza bratele, dar
printr-o voita inadvertenta, mana dreapta este modelata chiar pe gat,
iar mana stanga este ridicata si sprijinita pe obraz, in asa
numitul gest de "ganditor". A fost pana de curand,
unicul complex de acest gen, din aria ocupata de cultura Precucuteni.
Implicate intr-o larga sinteza etnica, in procesul de inoeuropenizare,
grupele umane din aceasta arie au creat in mileniile urmatoare o cultura
materiala unitara, specifica spatiului carpato-danubiano-pontic. De-a lungul
acestei epoci, ilustrata pe teritoriul judetului Neamt de vestigiile culturii
Costisa, dar indeosebi prin resturie de tip “Noua” de la Ciritei-Piatra
Neamt, Doina-Girov, Baulesesti, Valeni-Botesti, Ruginoasa-Dulcesti, etc. se
intensifica legaturile intertribale si se acceantueaza elementele de sinteza
in cadrul civilizatiei tracilor nord-dunareni.
In ceea ce priveste cultura Costisa se mentioneaza ca in momentul
de fata sunt semnalate peste 50 de asezari, necropole sau puncte cu materiale
Costisa-Komarov.
Asezari mai importante cu stratigrafie verticala sau orizontala, care dovedesc
locuiri de durata, se gasesc mai ales in zona subcarpatica, respectiv
judetele Neamt si Bacau.
Asezarea de la Costisa, care a avut durata de locuire cea mai indelungata,
se gaseste pe terasa inalta din stanga raului Bistrita, pe
un tapsan de forma elipsoidala, denumit Cetatuia, marginit de stalpi adanci
si legat de restul terasei printr-o sa taiata in antichitate de doua santuri
de aparare, un alt sant de acelasi fel existand si pe latura de SV. Toate
cele trei santuri defensive au fost sapate ulterior locuirii Costisa, probabil
in timpul culturii Monteoru se considera si saua de legatura cu terasa.
Importantele asezari, necropole si materiale arheologice de pe teritoriul judetului
Neamt apartinand culturii Costisa:
1. Sat Borlesti, com. Borlesti:
Dintre descoperirile epocii bronzului, un loc important il ocupa asezarea
de pe Dealul Rancu. Aici au fost gasite in mod intamplator,
mai multe topoare de cupru si bronz care au fost incadrate in varianta
Borletti a tipului Monteoru.
A fost evidentiata o locuinta de forma rectangulara, cu peretii sustinuti de
pietre de rau si cu acoperisul sprijinit de pari infipti in
pamant, care avea in interior rectangular facut din bolovani, iar
in exterior o vatra ce continea in lipitura sa fragmente ceramice
si unelte din piatra.
Catalogul descoperirilor contine 7 articole, precum mentionat si mai sus, topoare
din bronz si arama
2. Sat Costisa, com. Costisa:
Statiunea arheologica este situata in marginea de est a satului Costisa.
Ocupa atat platoul de forma elipsoidala (100x46 m) al promotoriului numit
Cetatuia, cat si saua care leaga acest promotoriu de terasa inalta
a Bistritei. Laturile de vest, sud si est ale promotoriului sunt abrupte, mai
lini fiind panta de nord, care coboara pe sa. Cetatuia este incojurata
pe laturile de vest si sud cu un sant de aparare; alt sant a fost sapat in
zona nordica, mai accesibila a promotoriului. Al treilea sant delimiteaza saua
de terasa Bistritei.
Catalogul descoperirilor contine 45 articole, majoritatea fiind cesti, amforete,
stachine si fragmente ceramice provenite de la vase de diverse dimensiuni.
3. Sat Lunca, com. Vanatori-Neamt:
Statiunea arheologica din Poiana Slatinei face parte din categoria celor mai
valoroase descoperiri care avut loc la est de Carpati in ultimele decenii.
Impreuna cu statiunea Oglinzi-Cetatuia, din imediata apropiere, prezinta
o importanta aparte pentru studierea preistoriei jumatatii de nord a Moldovei.
Sapaturile sistematice efectuate dupa 1983 in depunerile datorate comunitatilor
neo-eneolitice si ale epocii bronzului, au scos la iveala un material arheologic
de mare interes stiintific. Situl existent este impartit in trei
zone: A (cea mai semnificativa), B si C.
Fisa catalogului descoperirilor este alcatuita din 93 de articole, majoritatea
fragmente ceramice.
4. Sat Silistea, com. Romani:
Statiunea arheologica Pe Cetatuia este situata in vecinatatea sud-estica
a fostului sat Barjoveni, ocupand promotoriul nord-vestic al Piscului
Cetatuia-Barjoveni, situat la 448 m altitudine.
Fisa catalogului descoperirilor contine pe langa majoritatea de aproximativ
35 fragmente ceramice si vase borcan, cutite si obiecte de podoaba.
5. Sat Valeni, com. Botesti:
De pe teritoriul satului Valeni provin descoperiri apartinand culturii
Costisa din punctele Dealul lui Danila si La moara.
In punctul La moara, in partea de est-nord-est a satului, pe o panta
de deal inclinata spre sud si delimitata spre sud de paraul
Sarpelui, iar spre vest-nord-vest de mai multe niveluri de locuire.
Fisa catalogului de descoperiri este alcatuita din 23 de articole, fragmente
ceramice de vase.
Alte descoperiri din judetul Neamt apartinand culturii Costisa sunt la:
-sat Bacanesti, com. Candesti
-sat Bodestii de Jos, com. Bodesti
-sat Chintinici, com. Roznov
-sat Dulcesti, com. Dulcesti
-sat Izvoare, com. Dumbrava Rosie
-municipiul Piatra Neamt
Bibliografie:
-“Monografia judetului Neamt” de Constantin Matasa
-“Cultura costisa in contextul epocii bronzului” de Gh. Dumitroaia
-“Cultura cucuteni, evolutie, cronologie, legaturi” de Cornelia
Magda Mantu
