Inceputurile Romei g4p6pt
Anul 753 / anul de intemeiere al Romei
Izvoare privind intemeierea Romei :
1. legendele de intemeiere
Legenda de intemeiere implica :
- Trasarea brazdei sacre care protejeaza locul ales pentru ridicarea asezarii
- Profanarea savarsita de Remus prin saritura peste brazda sacra
- Sacrificiul de intemeiere prin uciderea lui Remus pe chiar locul cetatii ( transferarea vitalitatii reprezentate de spiritul celui mort )
2. istoriografia oficiala reprezentata de Titus Livius -; Ab urbe condita
3. literatura . Vergilius -; Eneida ,
- preia intr-o forma versificata legenda privind pe eroul troian Eneas, fiul zeitei Venus , care scapand din asediul Troiei , dupa o lunga calatorie , indrumat de zei ajunge in Italia si se casatoreste cu fiica regelui LATINUS fondand cetatea LAVINIUM si dand numele de ,,latini’’ poporului sau.Fiul sau Iulius Ascaniu intemeieaza cetatea Alba Longa unde se succed la domnie 12 regi ; urmasa ultimului Rhea Silvia da nastere celor doi gemeni ,Romulus si Remus , care vor fi crescuti de lupoaica ( simbol al Romei si in prezent al latinitatii) si vor intemeia in anul 753 i.Chr. , cetatea Roma , pe colina Palatinului care domina Tibrul.

Istoria oficiala
Roma este de fapt o veche cetate etrusca cunoscuta sub numele de Rumnla si constituita pe locul unor asezari rurale anterioare imprastiate pe cele 7 coline .
REGALITATEA -; 735 -; 509 i.Chr
In aceasta perioada Roma este condusa de sapte regi , parte de origine etrusca , al caror nume latinizat a fost inregistrat de istorie : Tarquinius Superbus , Servius Tullius
• Acestia au ridicat zidul de incinta ce inconjoara Roma (MURA SERVIANAE),
• au realizat sistemul de asanare a mlastinilor si cel de canalizare (Cloaca Maxima realizata de Tarquinius Superbus ).
• Au construit sanctuare cum de ex. marele templu al lui Jupiter Capitolinul si templele Junonei si Minervei.
• Au construit strazi si un forum dand orasului structura urbanistica etrusca , caracterizata de trama stradala geometrica , marcata de un centru civic si sacru .

REPUBLICA (509 -; 31 i. Chr. (* 27 )
Este perioada in care monarhia fiind abolita este inlocuita cu o forma de conducere care adopta partial modelul grecesc fara insa a ajunge la democratia cetatilor atice,
• Roma ramane in esenta o REPUBLICA ARISTOCRATICA , in care este instituit un regim republican cu structuri colegiale
Noul regim republican este definit de trei tipuri de institutii (colegii) care se vor perpetua intr-o oarecare masura in intreaga istorie a Romei:
• 1.SENATUL -; este institutia prin care aristocratia romana isi asigura controlul politic si isi exercita puterea . Descinde din fostul sfat al regelui format din capii de familii -; patres care erau consultati in privinta problemelor importante .
• incepand cu regimul republican este o adunare permanenta aleasa dintre fostii magistrati; numarul membrilor creste continuu de la 300 la 900 in timpul lui Cezar( 102-44 i.Chr) ; senatorii erau alesi de consuli si apoi de catre cenzori -; sec. IV .
• in fapt Senatul este lipsit de competente si de putere executiva ; el este un consiliu pentru res publica si poate fi consultat ; are insa un mare prestigiu si influenta pe care I-o asigura permanenta si constituirea unei adevarate nobilimi senatoriale ; senatul este pazitor al traditiei si autoritatea lui se manifesta in ceea ce priveste mentinerea cultului traditional , politia moravurilor , administratia financiara ( de ex. votarea creditelor pentru razboi ) politica externa ( tratate de pace ) , legislatia ( ratificarea legilor votate de comitii ) ; are puteri exceptionale in cazul unor evenimente grave ( anularea legilor , scoaterea in afara legii a unor cetateni primejdiosi -; inamici publici )
• in perioada imperiala autoritatea senatului scade treptat ; nr. Senatorilor ajunge la 600 ; senatorii sunt numiti de imparat dintre magistratii pe care ii agreeaza; atributii noi -; functioneaza ca o curte de apel
• In sec. III importanta senatului scade definitiv , fiind inlocuit de consilium principis care cuprindea membrii ai familiei imperiale , prieteni , senatori , cavaleri alesi de imparat
2.MAGISTRATURILE -; sunt institutii caracteristice regimului republican ; sunt formate din magistrati alesi care detin puterea executiva , sunt colegiale , anuale , elective, ierarhizate .
• Magistraturile sunt organizate ierarhic dupa cum urmeaza:
1. doi consuli sunt magistratii supremi ai republicii .Ei mostenesc unele din prerogativele regelui pe care il inlocuiesc . Consulii sunt alesi de comitiile centuriate . Intrarea lor in activitate marca inceputul anului civil incepand cu anul 153 i.Chr. Atributiile lor sunt politice ( convocarea senatului , a comitiilor ) , juridice , administrative , militare , religioase ( prezidarea sarbatorilor latine ) .
2. doi cenzori , alesi la fiecare cinci ani de catre comitiile curiate ; ei intocmeau listele de senatori , faceau recensamantul cetatenilor si al averii acestora ; cens -; cifra averii in conformitate cu care erai plasate intr-o categorie sociala sau alta ( de ex. 1 mil de sesterti iti dadeau dreptul sa faci parte din ordinul senatorilor ; 400 000 sesterti din clasa cavalerilor )
3. pretorii -; sunt in numar de doi -;initial si ajung la 8.Principala lor atributie o constituie administrarea jurisdictiei civile .pretorul urban se ocupa de litigiile dintre cetatenii romani.Rolul sau poate sa fie si militar el purtand numele de imperator ( general) al unei armate.
4. edilii -; in numar de 4 , asigura politia si apararea interioara a Romei; se mai ocupau de aprovizionarea Romei si de organizarea spectacolelor publice.
5. chestorii -; contabili ai tezaurului public , erau in numar de 40 .Tezaurul era pastrat la Roma in templul lui Saturn.Tot ei se ocupau de strangerea impozitelor.

3.ADUNARILE POPULARE ( comitiile ) - care erau de trei tipuri :
? adunarea curiata (comitia curiata) -; ii confirma pe preotii alesi dintre magistrati in functii;
? adunarea tributa (comitia tributa) ii alege pe chestori , tribuni ,edili si magistratii de rang inferior, voteaza legi; intruneau patricieni si plebei repartizati pe triburi
? adunarea centuriata (comitia centuriata) -; formata din cetateni repartizati in centurii , dupa avere.au competentar politica -; alegerea magistrtilor superiori , legislativa -; votarea legilor, militara -; hotarari privitoare la declaratiile de razboi, judiciara - tin loc de curte de apel .

Toae aceste institutii republicane isi vor pierde atributele si functiile in perioada Romei imperiale cand incepand cu octavianus Augustus , imparatii vor exercita puterea personala centralizand toate atributele puterii .
ROMA IMPERIALA ( 27 i.Chr. -; 293 d. Chr, - Principatul )
• Imparatul desemnat ca urmas al lui Cezar -; Octavianus Augustus instituie o forma personala de conducere -; Principatul / monarhia -; care pastreaza o vreme aparentele republicane .In fond imparatul tsi ia titulatura de :
• ,, princeps senatus’’ -;primul dintre senatori
• princeps rei republicae ceea ce inseamna ca el este singura autoritate in stat.
• titulatura sacra de Augustus , divi filius instituind cultul regal al carui obiect devine .
• El este imperator si pontifex maximus si exercita autoritatea religioasa ca preot si divinitate.
• Puterea nu mai este electiva si autoritara si personala
Puterea regala evolueaza treptat de la situatia unui cumul de functii (comandant al armatei , tribun al poprului) ( Principat) la forme absolutiste ( imparat zeificat) de tipul Dominatului , din vremea lui Diocletian cand monarhia este absoluta si divina.

• In cursul domniei sale Augustus restabileste ordinea in stat , pacea si prosperitatea -; PAX ROMANA sau PAX AUGUSTA , pacea universala celebrata la Roma prin constructii sacre si triumfale -Ara Pacis .Instituirea Imperiului coincide de altfel cu ultimele cuceriri romane in Orient .
• Imparatul protejeaza pe scriitori si artisti , favorizeaza religia , mariajul si familia romana cu scopul de a restabili virtutile romane care sunt in primul rand virtuti cetatenesti. Roma pacifica dar mai ales latinizeaza teritoriile cucerite , Europa beneficiind pentru prima data de o relativa uniformizare a culturilor , poseda o limba universal valabila -;limba latina , civilizatia superioara romana este raspandita in toate pamanturile locuite ale continentului .
• Imperiul roman a creat terenul pe care se va raspandi in curand o alta civilizatie - de tip crestin , ale carei radacini culturale se afla insa in pamantul fertil pregatit de romani , ei insisi continuatori ai stralucitei civilizatii grecesti .

POPULATIA ROMEI
Era clasificata conform dreptului roman in patru categorii , cu drepturi si obligatii definite in raport cu dreptul de cetatenie romana :
1. Oamenii liberi
2. Sclavii
3. Libertii
4. Peregrinii -; oameni liberi care nu sunt cetateni romani , nici latini dar locuiesc pe teritoriul Romei ; nu se bucurau de nici un drept si traiau conform propriilor legi.

Cetatenii ( cives romanus ) erau oameni liberi clasificati dupa avere si origine sociala in doua categorii :patricienii si plebea .
1.PATRICIENII - care formau aristocratia funciara ereditara dar cuprindeau si patura bogata a plebei formand impreuna asa numita nobilitas ierahizata pe grade fubnctie de prestigiul familiei.
1.1.Elita o forma clasa senatorilor ( ordo senatorius )
1.2. Clasa cavalerilor -; compusa din proprietari bogati , bancheri , oameni de afaceri
Impreuna constituiau clasele de sus -; honestiores, potentes in opozitie cu humiliores .
2.PLEBEA -; poporul de jos ; constituie pentru romani de la inceput o problema dificila si complexa.Sunt mici proprietari , mestesugari , comercianti in continua disputa cu patricienii .
• Ei sunt o categorie civica de rangul II
• care nu are deplinatatea puterilor politice
• si poseda doar o parte din cele civile
• prin urmare va fi o neancetata sursa de revolte in lupta sa pentrua obtine egalitatea politica .
Astfel in 494 a.Chr. se va crea o institutie speciala -; tribunii plebei , in numar de 10 care vor fi integrati senatului cu scopul de a apara drepturile acesteia.
Plebea este cea care formeaza armata , fiind impartita dupa acest criteriu in :
• cei care formau infanteria grea
• cei care serveau in infanteria usoara ( infra classem) care compuneau majoritatea legiunilor si a populatiei din teritoriile cucerite .

CUCERIRILE ROMANE SI DIFUZAREA CIVILIZATIEI ROMANE
Romanii au constituit prima putere mondiala care a exercitat un control eficient asupra intregului bazin al Marii Mediterane ( marea interioara sau mare Nostrum ) si care a inglobat intr-un sistem unitar economic si politic , incepand cu anul 211 d. Chr toata Europa , parte din Peninsula Britanica , nordul Africii , teritoriile Asiei Mici , adica toata lumea cunoscuta la acea data .

In acest context romanii cuceritori se multumesc doar cu cucerirea teritoriilor ci se vor apuca sa le organizeze rational asigurand o valorificare superioara a resurselor si in consecinta o inflorire a civilizatiei pe intreg cuprinsul statului roman.

Organizarea teritoriala romana foloseste formula optima sistemului de municipia -; organizare municipala .

1. Municipium ( participare la sarcini ) exista in Italia sau in provinciile cucerite ; in Italia municipium este un oras anexat si caruia Roma ii stabileste sarcinile financiare si militare ; el isi pastereaza insa autonomia , institutiile , dreptul si uneori chiar limba.In provincii statul lor este variabil ; Dupa 212 d.Chr. Caracalla declara toate orasele din provincii municipii.

2. Din acest sistem de organizare fac parte si coloniile care sunt cel putin in principiu orase intemeiate pe teritoriile cucerite ; ele au scopul de a asigura dominatia romana asupra punctelor strategice .Sunt locuite de cetatenii romani care se bucura de anumite privilegii cum ar fi scutirea de impozite ;
? coloniile romane sunt fundamental legate de metropola ( ROMA )si au institutii copiate dupa aceasta ;
? ca si municipiile si coloniile au autonomie interna ( autonomie locala )
? dar sunt integrate din punct de vedere politic si militar de sistemul roman

3. Pe langa municipia si coloniae , cetatile cucerite ( peregrine )s-au bucurat de un regim care le-a acordat un grad mai mare sau mai mic de autonomie , dupa imprejurarile cuceririi , dar in esenta ele au fost integrate sistemului roman politic -; prin tratate de alianta ( cetati federate ) sau printr-un statut care le echivala cu municipia sau coloniae.
Sistemul acesta a permis o asimilare treptata a cetatilor peregrine -; adica straine de Roma , care au fost anexate si latinizate .
Desi diferite ca statut in timpul regimului republican conditia oraselor provinciale tinde sa se uniformizeze sub imperiu , in legatura cu romanizarea accentuata si cu edictul lui Caracalla -; 212 -; care acorda cetatenie romana tuturor locuitorilor imperiului .

• Supletea sistemului juridic , deschiderea sociala si culturala , ponderata de un puternic simt al traditiei romane si de un oarecare conservatorism rational au permis Romei sa extinda si sa mentina procesul de asimilare politica si culturala a intregului bazin mediteraneean si apoi a intregii lumi cunoscute.
• Din punct de vedere cultural romanii vor prelua civilizatia greceasca considerand Elada o adevarata scoala a lumii civilizate , dar vor prelucra imprumuturile grecesti pentru a le face accesibile tuturor , le vor imprima un profund sens cetatenesc si le vor difuza in aceasta forma in toata lumea cucerita.
• Aceasta difuziune culturala nu va atinge in provincii calitatea celei aulice dezvoltata la Roma ci va suferi un fenomen de sincretism cu culturile locale.
• Asigurand un nivel mediu de confort pe intreg cuprinsul imperiului romanii vor asimila usor populatiile cucerite , vor extinda limba latina in intreg imperiu , le vor conferi constiinta apartenetei la Roma ,
• constiinta care se perpetueaza pana in prezent sub forma unitatii de origine si de limba a neolatinilor .
RELIGIA ROMANA
Este o sinteza de elemente indo-europene si mediteraneene ; etruscii au jucat un rol important in formarea ei transmitandu-le romanilor anumite practici rituale.Treptat zeii din panteonul grecesc sunt latinizati devenind zeii oficiali .
Relgia romana a ramas insa tot timpul susceptibila de a fi imbogatita cu noi zei si culte venite din strainatate; exista chiar un colegiu de preoti -; quindecemvirii care se ocupau de cultele novatoare si divinitatile straine .
Religia romana nu ramane niciodata statica , formulata definitiv.Ea se adapteaza in functie de mediile sociale si de familiile spirituale .
Cultele soterice care se raspandesc la Roma si in Imperiu , tendintele spre monoteism de origine filosofica si religioasa ii pregateau pe romani pentru primirea crestinismului.
Cu toate acestea cand crestinismul se afirma religia romana nu il va putea absorbi; el se afirma ca o credinta total noua , universala si exclusivista fata de zeii pagani ai romanilor.Timp de doua secole perioadele de persecutii si cele de pace relativa se succed pana in anul 313 cand este decretata libertatea tuturor cultelor iar in 394 crestinismul devine singura religie oficiala .
* Cetateanul roman se inchina insa unei multitudini de zei fiind deci politeist .Intre acesti zei el include si pe cei ai teritoriilor cucerite manifestand toleranta -; sincretismul religios. Zei orientali apartinand marilor culte egiptene sau mesopotamiene precum si mici zei locali ai populatiilor europene sunt inclusi adoratiei cetatenilor romani fie sub numele lor fie sub nume latinizate .
Locul detinut in viata romanilor de practicile de cult si de ceremoniile religioase ( sacra ) este foarte important .Cultul consta in rugaciuni , sacrificii si lustratii ( rit de purificare care urmareste purificarea , la date anumite , a unor grupuri -; armata , orase , poporul sau obiecte -; armele , ogoarele inaintea semanatului.) .

Existau de asemenea sarbatori romane care descind din vechile culte arhaice : Lupercalia dedicata zeului Lupercus -;sarbatoare a lupilor . la 15 februarie ; de remarcat existenta din abundenta a simbolurilor magice : alergau goi in jurul Palatinului ,lovindu-le pe femeile intalnite cu curele din pielea unui tap sacrificat in pestera Lupercul , fapt care asigura fertilitatea.
CULTELE
1. Pe de o parte exista cultele private /(sacra privata )care cuprind ansamblul cultului casnic asigurat de catre pater familias ( cultul larilor , al penatilor , al manilor precum si datele importante ca nasterea , casatoria , funeraliile).Din sacra privata fac parte :
- Cultele locale , rurale sunt rezervate omului liber si proprietar al pamantului ; el se inchina si ofera sacrificii divinitatilor locale pe care le invoca pentru protectia casei si pentru obtinerea recoltelor bogate.
- Cultele familiale scot in evidenta importansa si puterea romanului ca si cap de familie, pater familias ; el se inchina stramosilor -; adica zeilor lari sau zeilor mani carora le aduce sacrificii langa vatra casei sau pe altarele familiei .
2. Mai sunt de asemenea cultele cetatii , publice asupra carora vegheaza in mod special colegiul pontifilor ; acest cult este asigurat de stat care organizeaza ceremonii pentru intregul popor ( sacra popularia ) . Cultelor comunitare , publice ,sunt dedicate zeilor Romei ; la acestea participa romanul in calitate de cetatean .
Distingem trei categorii de zei:
1. Zeii populari , in numar extrem de mare si cu trimiteri la credintele animiste care sustin ca fiecare lucru este insufletit (Numen -; vointa si eficacitatea fiecarui lucru , fiinte , divinitati ; lumea este o resea de numina care poate fi favorabila sau nu omului , dupa mocul sau de comportament in raport cu numenul respectiv : Cunina -; ocrotitoarea leaganului , Silvanus -; padurea , Fons -; apa )Un fel de geniu al locului , obiectului ).
• Printre zeii populari cei mai importanti,creatie a lumii rurale romane amintim pe LARI ( divinitati tutelare insarcinate sa ocroteasca recoltele , strazile , cetatile ) si dintre acestia pe LARI COMPITALES ( larii de la raspantii ) care protejau cartierele si raspantiile. In cinstea lor avea loc o sarbatoare in luna ianuarie denumita COMPITALIA .
De asemenea existau larii casei ( lares familiaris ) carora le era dedicat un altar in fiecare casa -; denumit larariu ; orice eveniment familial important se petrecea in fata acestui altar -; casatoria , nasterea , moartea.
2. ZEII PRINCIPALI implicati in cultele oficiale sunt cei preluati de la greci si etrusci :
• Mars , zeul razboiului, Vulcan , zeul focului si metalurgiei,Saturn , zeul semanaturilor.Vesta -; zeita caminului , Venus -; Afrodita , Minerva -; Atena , Junona -; Hera etc.
3. ZEII CASNICI -; deosebiti pentru fiecare familie in parte , cultul lor este celebrat de pater familias .
• Zeii Lari -;protectori ai casei.Dintre ei LARES PENATES -belsugul si hrana .Li se aduc sacrificii pe altarul casei .
• Zeii MANI - termen generic cu care romanii desemnau spiritele mortilor.Pentru a se proteja de ei romanii ii onorau la comemorarea mortilor, cinstindu-I cu regularitate de sarbatorile oficiale -; Rosaria , Parentalia , Feraria .Se puteau preschimba in spirite rauvoitoare ( lemures , larvae ) atunci cand erau duhuri ale mortilor care nua u primit un mormant sau daca au savarsit in timpul vietii fapte criminale.Pentru a le imblanzi se organiza sarbatoarea numita Lemuria , o ceremonie in cadrul careia se savarsea un act de rascumparare aruncand un bob negru in intuneric si rugand stafiile sa paraseasca locuinta.
Relatiile dintre zei si romani aveau caracterul unui contract, intrucat ei asteptau de la zei favoruri imediate .Romanii erau extrem de superstitiosi , atenti la semne si atenti la a nu-I jigni pe zei .
• Religie formalista dar care apartine cetatii intrucat viata politica era legata de rituri , culte iar magistratii sunt si preoti.
In viata privata tatal , pater familias este oficiantul cultului pe cand cultul public este oficiat de preotii magistrati ( sacerdotes ) grupati in colegii ( asociatii ) slujind o anume divinitate( lupercii , augustalii ) sau avand sarcina de a veghea respectarea traditiei ( pontifii ) .Ei se bucura de avantaje -; scutirea de sarcini publice , de impozite , de serviciul militar .
Cele mai importante colegii sunt:
• Pontifices -; 15 preoti de prim rang , condusi de pontifex maximus , numit pe viata.Ei redacteaza analele , cronicile si evenimentele cetatii, fiecare an deosebindu-se dupa numele consulilor.Tineua evidenta sarbatorilor -; stabileau calendarul,stabileau formulele rugaciunilor si invocatiilor .Au fost un fel de administratori ai cultului.
• Flamines - 15 , preoti in serviciul unei divinitati .Numiti pe timp de un an ; faceau sacrificiile si conduceau cultul divinitatilor principale- Jupiter , Marte , Quirinus.
• Vestalele , tinere patriciene , preotese ale zeitei Vesta .Au obligatia de a intretine focul sacru si de a ramane feciaore .Ofensele aduse unei vestale erau pedepsite cu moartea.
• Salienii -; 12,sallio -; a dansa .Acestia executaui dansul ritual in cinstea lui Marte , in luna consacrata zeului.
• Augustalii -; au constituit un colegiu de preoti consacrati cultului imperial al lui Octavianus Augustus ; s-a creat dupa moartea acestuia .
• Preotii experti in divinatie sunt haruspices -; cercetau viitorul in maruntaiele animalelor sacrificate , si augurii -; preziceau viitorul dupa zborul si strigatul pasarilor.

URBANISTICA , ARHITECTURA , ARTA
• Roma devine orasul prin excelenta -; URBS , capitala a unui vast imperiu care isi reflecta splendoarea in constructiile sale triumfale sau sociale.
• Pentru Imperiul roman afirmat ca un stat mondial este esentiala comunicarea rapida prin mijloace eficiente care sa se adreseze tuturor nivelelor sociale si tuturor regiunilor imperiului ; aceste mijloace sunt dezvoltarea urbana , arhitectura publica si utilitara , arta triumfalista . Toate la un loc induc in cele din urma un nivel general de bunastare si civilizatie .
• Arta devine un mijloc eficient de comunicare vizuala care subliniaza prezenta autoritara a statului si indeplineste rolul de agent de indoctrinare .Ea este cunoscuta ,, de toti si transmite urmasilor cinstirea celor care si-au slujit bine patria ‘’ ( Polybios -; Istorii ) . Spiritul este extraordinar de modern , asemanator cu ceea ce se intampla in secolul nostru cu comunicarea vizuala cand mijloace sofisticate de comunicare rapida folosesc imaginea in contextul unei societati pestrite si de masa, supusa presiunilor politice. Constiinta acestei societati este manipulata practic prin imaginea difuzata.
• Monumentele romane sunt monumente care sar in ochi .Operele de arta au sens comemorativ , adanc propagandistic si scopuri utilitare.
• Iconografia este cea a puterii care exprima raportul dintre cetatean si stat : imaginile triumfaliste , gustul grandorii, incarcatura narativa si decorativa.
• Opera de arta este un vehicul incarcat de sens ;de aceea se dezvolta mai ales portretistica ( monede , medalioane , busturi ) constituie documente istorice de prima mana ce exalta marile figuri istorice romane si acele virtus romana des aminitite de scrierile romane .
URBANISMul roman mostenit de la etrusci este o constructie clara , ordonata ; in constructiile oraselor spiritul rationalist roman s-a manifestat prin imbinarea unei structuri stradale ordonate cu o tehnica edilitara foarte evoluata.
Orasele sunt in primul rand realizari clare si ordonate dar au si caracter religios pe care il atesta riturile arhaice de intemeiere .
Orasele sunt inconjurate de ziduri de incinta cu porti monumentale dispuse pe directia celor patru puncte cardinale . Zidurile cetatii erau bariere limitative si defensive , prevazute cu turnuri de aparare sau bastioane si platforme pentru amplasarea masinilor balistice.Portile erau si puncte de control vamal si de trafic.
• Asemenea orase fortificate au fost construite de romani in teritoriile cucerite , pe granita ( limes ) -; castre de legiune .
• cetatea era centrul vital al unui teritoriu separata de lumea din afara de o linie magica ( brazda sacra ) numita POMERIUM -; granita rituala inlauntrul careia erau interzise orice inmormantari care ar fi pangarit cetatea sacra .
• erau impartite ca si cele etrusce in patru parti egale de cele doua artere de circulatie perpendiculare una pe alta , denumite cardo si decumanus orientate pe directia N/S- E/V
• Strazile trasate sistematic in tabla de sah , dupa modelul hippodamic grecesc , se intretaiau in unghiuri drepte care creeau spatii de constructie dreptunghiulare denumite insulae .
• Strazile aveau pavimente de piatra si erau bordate de trotuare . Orasele erau prevazute cu canale de evacuare a apei de ploaie si cu canale de aductiune a apei potabile.
• Strazile erau loc de trecere dar si de desfasurare a unor activitati publice ; erau controlate de un consiliu de magistrati alesi dintre proprietarii de pe strazile respective care raspundeau de curatenie si de cinstirea altarelor amplasate de-a lungul strazilor si inchinate divinitatilor protectoare numite COMPITA un fel de lari sau penati .
• Dupa modelul orasului roman ( Roma ) au fost constrzite orase in tot imperiul ; ele aveau monumente asemanatoare cu cele din urbs: forul cu anexele sale -; Capitoliu , curia , bazilica , termele , teatrul , arcuri de triumf , fantani si la periferie temple pentru divinitatile locale in timp ce cultele romane erau grupate in centru.
Orasul trebuia sa poata proteja locuitorii de atacurile dusmanilor si sa asigure o rezistenta cat mai lunga in fata asedierii ; aprovizionarea cu apa facuta prin marile apeducte era esentiala.
• Apeductele erau completate cu fantani de utlitate publica amplasate de obicei la intersectii.
• Orasele erau dotate cu cladiri publice , religioase si amenajari pentru distractii.
Orasele formau o retea , legatura intre centrele provinciale si capitala era asigurata prin sosele pitetruite , drumuri strategice si poduri.
Exista si o multime de asezari rurale -; villae , vici , pagus .
ARHITECTURA
• Este caracterizata de doua trasaturi :
1.este urbana
2.este functionala

• In timp ce grecii au avut mai ales grija sa ridice temple pentru zei romanii nu au uitat mai ales confortul si interesul public.
• Programele sunt in primul rand destinate comunitatii si apoi confortului personal.
• Romanii au pus la punct tehnici de constructie necunoscute grecilor construind lucrari extrem de indraznete si solide .
• Multe dintre constructiile lor exista si astazi : apeductele , amfiteatrele , termele .
• Monumentele numeroase ramase din timpul civilizatiei romane dovedesc marea varietate de forme a programului de constructii.
• In arhitecura romana preluari si asimilari din arhitectura greaca si etrusca sunt impletite cu inovatii tehnice si cu spiritul ingineresc al romanilor.
• Originalitatea arhitecturii romane este conferita de scara si proportiile monumentale , noua tehnica constructiva a arcurilor ai boltilor
• Arhitectura romana , datorita spiritului ei rationalist , ordonat si disciplinat , a folosit ca model pentru Renastere si pentru Imperiul francez care a luat-o ca baza a arhitecturii inceputului de secol XIX.
Varietate de meserii fara precedent :
• Inginerul specialist in betoane , findatii hidraulice , incalzire centrala
• dulgherul -; partile lemnoase ale constructiei
• pietrarul -; taietor de blocuri si placi de piatra
• zidarul -; in caramida
• tiglarul -; specialist in pavimente , pereti , bolti si acoperisuri
• instalatorul -; conducte de aductiune si canalizare
• decoratorul -; mozaicuri , fresce , ornamnete , sticla , sculpturi si metal .

Materialele de constructie se diversifica in sensul existentei
• materialelor naturale solide : lemn ( vile de la tara , case din orase , grinzi de lemn erau asezate in terasamentul drumurilor pavate ) , piatra ( fortificatii , apeducte , poduri , arcuri , pilastri ) ; tuful era preferat pentru usurinta prelucrarii si ieftinatate, calcar ; marmura era rar folosita si numai ca podoaba ostentativa; era rezervata ornamentelor deseori policrome pentru opus sectile ( furniruit cu marmura a peretilor in motive geometrice sau figurative )
• materiale semiartificiale -; betonul folosit din sec. II a. Chr.; betonul roman se obtinea din ciment , var , lut, nisip amestecat cu apa si balastru.Acest pe baza de ciment -; opus caementicum , era modelat cu ajutorul cofrajelor permitand trecerea de la sustinerea rectilinie spre arc si curba.
• Betonul a revolutional arhitectura antica ( boltiri de forme diferite )
• materiale artificiale ( realizate prin diverse tehnologii antice ) -;terra -;cota ( lutul ars ),tigle de lut , caramizi , fier , plumb , bronz aurit , gipsul ca suport pentru pictura murala , sticla pentru mozaicuri ( opera musiva -; sticla cu piatra )
Programe

ARHITECTURA PRIVATA
LOCUINTA
In orase trebuie sa facem diferenta intre locuinta particulara , individuala numita domus si cladirea de inchiriat numita insula , impartita in apartamente .
Exista de asemenea tipul de locuinta denumita villa - o casa de tara sau ferma unde romanii bogati isi petreceau timpul liber.

Cele doua localitati acoperite de lava Vezuviului in anul 79 d.Cr. ofera dovezi de exigenta estetica si confort ale locuitorilor bogati ai Romei:
Locuinta cu atrium
• Spatiile sunt largi si cu functionalitati variate iar curtile interioare (ATRIUM) si incaperile ( cubiculae) sunt decorate cu statui si picturi murale ; sunt inconjurate de gradini.(Casa Faunului,Casa Vetii ,Villa Misterelor).
• Locuintele se organizeaza in asa fel incat sa ofere izolare si intimitate -; peretii exteriori erau inalti si cu putine deschideri iar in interior existau curti interioare -; atrium -; care deschideau locuinta catre aer si natura .
• Cea mai importanta incapere era TABLINIUMUL rezervata primirilor de oaspeti.
Locuinta cu peristil
Moda elenistica a impus un tip nou de locuinta mai ampla formata din locuinta traditionala cu atrium la care se adauga o parte iorganizata in jurul unei curti interioare cu portice denumita PERISTILUM , organizata ca gradina de agrement.
Mult dezvoltate , cu spatii monumentale , cu partea destinata receptiilor foarte ampla , sunt palatele si villae-le ( locuinte de tara ) imperiale sau destinate populatiei foarte bogate.( Villa lui Hadraian de la Tivoli ).Unele erau amplasate pe Via Appia de la Roma ( zona suburbana ) .
ARHITECTURA CIVILA si RELIGIOASA
Amplasata de obicei in forum .Dintre cladirile mai importante mentionam :
BAZILICA - monument public ce consta dintr-o incinta dreptunghiulara impartita in mai multe nave prin colonade ; intrarea este plasata pe una din laturile mari .Servea ca tribunal , curte de justitie sau bursa .
• Prima bazilica a fost construita la roma de Cato Cenzorul ( basilica Porcia )sec. II i.Chr. , la poalele Capitoliului si avea menirea de a asigura romanilor un spatiu de intalnire si discutii in caz de intemperii.
TERMELE - sunt ansambluri arhitecturale complexe acoperind mai mult de 11 ha cu bai publice , bai termale , piscine in aer liber , sali si spatii pentru sport denumite palestre , biblioteci si curti interioare precum si locuiri de plimbare si de discutie.Termele erau centrul existentei citadine ,loc de intilnire a societatii romane. Erau decorate cu statui si decoratii rafinate -; mozaicuri
Cuprindeau patru parti esentiale :
• Un vestiar- apodyterium
• O piscina -; natatio sau frigidarium
• bai calde -; tepidarium; unde se faceau masaje cu ulei si parfumuri
• bai fierbinti -; caldarium
• se adaugau gradina si spatiile pentru exercitii fizice.
• Intregul complex era inconjurat cu ziduri .
• Salile erau impodobite cu mozaicuri luxoase si cu pavimente de marmura.Unele terme erau impartite in doua -; o parte rezervata femeilor si una barbatilor . Cazanele -; hypocaustum , se aflau la subsol si un sistem perfectionat de conducte si canalizari mpermitea aducerea apei si aerului la temperatura dorita.
TERMELE LUI AGRIPPA
TERMELE LUI CARACALLA de la Roma , 212.

CONSTRUCTIILE PENTRU SPECTACOLE PUBLICE
Teatrul
• au preluat formele teatrului elenistic adaptat la specificul artei scenice romane .
• Spre deosebire de cele grecesti teatrele romane erau construite deasupra solului Din cuplarea a doua teatre -; semicirculare -; au rezultat amfiteatrele de plan elipsoidal destinat spectacolelor de masa -; COLLOSEUMUL DE LA ROMA.
Odeon, stadion si hipodrom
Aici se desfasurau parazi extravagante , petreceri violente , intreceri de atleti profesionisti .In general lipseau reprezentarile rafinate sau spectacole de teatru ale autorilor greci si latini fiind preferate comediile burlesti , spectacolul de mimi , circul, spectacolul sangeros al luptei de gladiatori.
Aveau forme standardizate raspandite in toata lumea romana si erau destinate spectacolului de masa.
Circul
• Au forme patrulatere alungite
• Aici aveau loc intrecerile de care , vanatori si spectacole ample -;defilari , cortegii .
• CIRCUS MAXIMUS -; Roma din epoca regalitatii ;adapostea aproape 400 00 de spectatori
CONSTRUCTIILE RELIGIOASE
TEMPLUL -;templum.
Este cea mai impunatoare a forului .Este un spatiu circular sau dreptunghiular sfintit si dedicat unei divinitati .Este de asemenea o constructie religioasa dar si publica in acelasi timp ( aici puteau avea loc intruniri ale senatului ) , cu forme stereotipe .
Este o sinteza intre templul grecesc si cel etrusc de la care s-a pastrat ideea amplasarii pe un podium inalt .Teoretic este orientat de la vest la est
Partea esentiala a templului este cella unde se afla efigia divinitatii ; templele consacrate triadei capitoline -; Jupiter , Junona , Minerva au o tripla cella .
In fata cellei se afla un vestibul ( pronaos ) format din prelungirea celor doi pereti laterali si din colonade ; templul este amplasat pe un podium la care se ajunge urcand o scara amplasata in fata intrarii ; in fata scarii aveau loc sacrificiile rituale.
• Templele cultului statului sau ale marilor zei erau somptuos decorate .
• Existau si mici temple dedicate divinitatilor locale avand forma unor cladiri mici si dreptunghiulare .

Existau de asemenea temple dedicate zeitatilor straine , care aveau forme variate :
• Cultele secrete , private , celebrarea misterelor aveau loc in diverse case particulare -; Vila Misterelor de la Pompei sau sinagoga de la Duras Europos.
• Cultul crestin inainte de Constantin era celebrat numai in locuri ascunse fara vreo arhitectura speciala
• Cultele orientale dedicate lui Mithra , Isis , Marea Mama erau de obicei practicate in adunari tainice dar in centre de cult speciale in care se practica o anume dispunere a participantilor la cult , a preotilor , a imaginilor de cult si a desfasurarii riturilor sacre -; influenta ulterioara asupra crestinismului.
Tipul grecesc al tolosului -; de plan circular -; a fost adoptat pentru cladiri religioase destinate tuturor zeilor -;
• Panteonul , construit la Roma de Agrippa (27 ien)
• Templul Vestei consta dintr-o cladire rotunda cu o singura intrare inconjurata de o colonada circulara si avand acoperis de lemn invelit cu tigla.
ARHITECURA CU CARACTER OMAGIAL SAU COMEMORATIV; MONUMENTE TRIUMFALE
• Era menita scopului propagandistic si renumelui care constituia baza ambitiilor politice , a conducatorilor si capilor de familie .

• Era de asemenea legata de desfasurarea ceremoniei triumfului la Roma , infatisata poporului sub forma unei stralucitoare parade militare de-a lungul Caii Sacre spre Capitoliu; cortegiul captivilor m dovezi materiale ale victoriei , a generalului vicotorios - triumphator-ul in car de lupta si ,, imbracat ca Jupiter’’.
Este alcatuita din :
• arcuri de triumf , columne , trofee -; constructii placate cu piatra si decorate cu basoreliefuri.
• altarele dedicate pacii -; ARA PACIS al lui Octavianus Augustus construit la Roma.
• Temple ale onoarei , Sortii , Virtutii .
• Apareau pe tot cuprinsul Imperiului ca o dovada a puterii romane .
Trofeele (tropaeum )
• Era un monument comemorativ al unei victorii .Initial putea fi doar un stalp sau un copac de care se atarnau armele capturate .Au originea in obiceiul generalilor greci de a cladi pe locul bataliei armele si armurile capturate.
• La sfarsitul Republicii este o constructie monumentala din piatra si marmura , asemanatoare unui mausoleu , impodobita cu statui si reliefuri triumfale , ridicata pe pamantul dusmanului invins -; dovada victoriei si puterii romane .
• Semnificatia este aceea a unui templu dedicat zeitatilor care au inlesnit victoria .
• Cele ridicate la Roma simbolizau puterea imperiala , continand si statui in marime colosala ale imparatului in postura martiala.
Exemple : Tropaeum Traiana -; Adamclisi ,
Arcurile de triumf
• Poarta monumentala cuprinzand una sau trei deschizaturi in plin cintru inconjurate de coloane si basoreliefuri , avand deasupra statui
• Semnificatia lor originara este probabil religioasa derivand din asa numitele formices -; porti sacre pe sub care trebuia sa treaca armatele dupa o campanie pentru a-si depune armele .
• Au rost onorific , semnificand superioritatea invingatorului fata de restul omenirii
• In timpul Imperiului sunt constructii spectaculare , adevarate panouri de afisaj acoperite cu mesaje propagandistice despre imparatul victorios si statul roman universal.
• Sunt legate de triumful care le-a prilejuit iar inscriptiile si decoratiile lamuresc si ilustreaza acel eveniment .
• Uneori in provincii arcurile de triumf semnifica un eveniment de istorie locala.
Celebre :
Arcul lui Titus , Constantin , Septimiu Sever.
Columnele
Sunt de doua feluri :
1.Triumfala
2.Tombala -; cippus -; stalp de piatra care indica locul inhumarii sau contine cenusa defunctului
Triumfala - construita pentru a comemora evenimente glorioase
• Imagine simbolica a invingatorilor
• Apolodor din Damasc a inventat coloana cu reliefuri comemorative care se succed in spirala pana sus : Columna lui Traian, monument al victoriei si mormant ; are cca 40 m Din sec. XVI statuia Sf. Petru o inlocuieste pe ce a lui Traian.

Altarele pacii ( ara)

• Mesaje ale triumfului , bunei intelegeri si justificarii razboiului purtat pentru a mentine pacea romana
• Model Ara Pacis Augustae -;simbol al armoniei aduse lumii de Augustus , intruchipare a virtutii .
• Toate erau urme concrete , pentru istorie , ale faimei.De aceea erau autolaudative.
• Existau insa si monumente temporare ridicate la ocazii deosebite -; triumfurile sau funeraliile imperiale -; butaforii destinate dramatizarii actului in sine.
ARHITECURA FUNERARA
• Sunt foarte diferite ca aspect si marime
• Au scopul dublu de a pastra ramasitele defunctului dar mai ales memoria sa.
• Forme arhitectonice complexe create dupa modele etrusce sau elene
• Erau decorate cu pictura , mozaicuri , sculptura ; reprertoriu iconografic enorm
• Consta in constructii cu forme variate -; constructii circualare de traditie greceasca si etrusca , columbarii colective pentru depunerea urnelor cinerare , precum si tot felul de stele comemorative si reliefuri cu portrete ale defunctilor .
• Ritul incineratiei sau inhumatiei
• Amplasate la Roma pe Via Appia sau in afara oraselor
• Forma originala : mausoleul -; constructie circulara cu originea in tumulii etruscii.
• Mormantul turn , cenotaf -; se gasesc in tot imperiul roman -;Monumentul Iuliilor de la Saint Remy .
• Columbariile -; erau construite de asociatii de liberti ca morminte comune pentru ramasitele depuse inurne cinerare .
• Odata cu aparitia crestinismului o seama de constructii sunt legate de cultul crestin - morminte sapate in pamint -; catacombele aflate in subsolurile Romei, vor fi primele cimitire cu caracter crestin care puteau fi vizitate .Posedau pe langa spatiile de inhumare si spatii de desfasurare a cultului decorate cu pictura Catacombe mai sunt si la Ierusalim , Neapole ,Sardinia.Catacombele de la Roma au fost construite ca niste galerii cu camere speciale , avand guri de aerisire -;lucarne , in pereti existand niste nise (arcosolia) sau casete (loculi) pentru asezarea defunctilor.Peretii sunt pictati iar spatiile mai alrgi sunt destinate slujbelor religioase.
Specificitati privind arhitecura romana
• Romanii acorda boltii si arcului un loc special in constructii ceea ce determina o mare libertate de conceptie a formei.
• Plastica arhitecturala a fost tributara formelor greco -; elenistice.Ordinele grecesti au fost preluate dar a fost preferat corinticul .Arhitecutra romana a creat un ordin nou -; ordinul compozit , imbinare intre ionic si corintic.Au preluat de la etrusci ordinul toscan -; care este un doric simplificat .
• Caracteristic pentru arhitectura romana este ca ordinul si-a pierdut rolul de structura de rezistenta fiind doar element decorativ.Au descompus ordinul grecesc folosindu-I elementele separat -; coloana de sine statoare , capitele de coloane fara fus.Fusul coloanei a fost folosit ca element de decoratie pe care au desfasurat ornamente spiralice .Au inlocuit coloana propriu-zisa cu coloana anagajata.Au transformat colonada libera in perete.

ARTA
Redescoperita in sec.XIX, a fost colectionata in Evul mediu si Renastere.
Este creata pentru beneficiari deosebiti prin :
• Diferenta de clasa
• De cultura
• Regionale
Acest lucru creeaza o mare diversitate de forme , de materiale .
Este dependenta de izvoare -; caracterul eclectic
• A depins de modelele grecesti si etrusce dar a generat o varietate de forme originale deoarece romanii nu erau greci si aveau o alta conceptie despre viata
• Eclectismul ei este unul creator in sensul ca a transformat modelele prin adaptare , le-a romanizat.
A depins de comanditar -; caracterul hibrid
• Este o arta a clasei de sus -; a patricienilor -; ei formeaza clientela bogata care reclama un stil elegant , rafinat , mai aproape de spiritul elen si elenisitic ( maniera greaca )
• Este o rata a clasei de mijloc ( a plebeilor ) -; proviniciala , mai legata de traditie .
• Manifesta dupa sec. III

Este o arta metropolitana care devine populara si universala.

SCULPTURA
• Ca si pictura sau mozaicul este subordonata arhitecturii
• Romanii au avut o inclinatie deosebita pentru reliefuri care se desfasurau pe suprafata monumentelor -; temple , arcuri de triumf , coloane , sarcofage , altare.

• Ele combina motive vegetale cu figuri alegorice sau mitologice , perosnaje si scene istorice.
• In ceea ce priveste arta statuara ea are legatura atat cu viata religioasa prin prezentarea divinitatilor cat si cu viata particulara si publica - portretul public , cetatenesc sau funerar , statuia divina sau imperiala ,statuia ecvestra
STATUARA MONUMENTALA SI DE REPREZENTARE
• Operele remarcabile apartin statuarei monumentale dedicate senatorilor , oamenilor politici , oratorilor, imparatilor.
• Statuile onorifice erau reprezentari ale triumfului avand detalii de reprezentare care subliniau puterea personajului care dainuia peste timp -; puterea ca virtute si victorie militara :
1.Statuia in armura . o inventie greceasca care ansa trateaza cuirasa ca element dependent de forma corpului uman; romanii o trateaza ca pe element separat de expunere a simbolurilor triumfale.
• Cele mai multe statui apartin lui Octavianus Augustus -; peste 80 de statui de argint ridicate la Roma care il reprezentau in picioare , calare sau in care triumfale.
• Statuia Lui Augustus Della Prima Porta -; statuie in armura ; armura este tratata ca o panoplie de semne , simboluri si personificari care se refera la victoria imparatului asupra partilor -; eveniment tratat drept cosmic, aducator de prosperitate si pace romana.
2.Statuile ecvestre -; puse in evidenta prin ridicarea lor pe un soclu cu inscriptie;dominau pietele publice in tot imperiul ; exprimau in mod deliberat eroizarea indivizilor ca ipostaza a autoritatii .Omul de vaza ,calare m a devenit un simbol al puterii si motiv de exprimare a prestigiului si demnitatii .
• Statuia ecvestra colosala a lui Domitian - nu mai exista , descrisa de un poet : calul calca pe corpul unui barbar anvins ; acesta este modelul care apare si pe reversul monedelor romane din sec.II -;IV.
• Statuia lui Marc Aureliu de la Roma
Stelele sau lespezile funerare
• Erau cu precadere populare in Tracia , Grecia , provinciile dunarene , Germania dar le regasim in tot Imperiul roman
• Puteau fi simple lespezi verticale sculptate grosolan cu basoreliefuri
• Sau blocuri fatuite de marmura fina si calcar cuprinzand intreaga galerie a familiei
• Din punct de vedere iconografic ele reprezinta persoane in picioare , sezand sau culcate , in miscare ; busturi plaste in medalioane , perosnae singure sau in familie -; cetateanul , sotia virtuoasa drapata cu val , mostenitorii , persoane functii -; magistrat , preot , mestesugar ; pot reprezenta banchetul funebru sau ipostaza de erou -; decedatul este de obicei soldat ( de ex. Tiberius Claudius Maximus pe stela de la Filippi din macedonia -; cel care a adus capul lui Decebal lui Traian.
• Eroul este identificat alegoric cu zeitatea Cavalerului trac sau cu Dioscurii : mantia de cavalerist -; semnificatia / mors in victoria -; moartea pentru victorie .
Reliefurile de pe sarcofage
• Preponderent dupa anul 100 d.C. cand ritul anhumatiei a devenit preponderent
• Imagistica ce traduce speranta in viata de apoi
• Erau lucrate in marmura si piatra, an ateliere specializate
• Un sarcofag era compus din doua parti : cutia paralelipipedica in care era depus corpul si capacul ; amandoua putand fi laborios sculptate
• De influenta egipteana
• Era sculptat in altorelief cu subiecte de inspiratie mitologica , figuri cu rol apotropaic : sfincsi, lei .
• Sarcofagele cu filosofi numite astfel pentru ca ele cuprind in compozitie un personaj barbos care desfasoara un sul de pergament ; imaginea intruchipeaza viata virtuoasa a sufletului ; aceste sarcofage au devenit model pentru cele crestine timpurii unde imaginea barbatului se transforma in imaginea evanghelistului
• Imaginile triumfale ale imparatului si reprezentarea plina de maretie vor deveni imagini ale triumfului si gloriei lui Dumnezeu.

Portretele -; mentiune speciala pentru statuara

• Reprezentarea prestigiului individului
• Tendinta sprea realism
• Cel mai vechi portret pecare il posedam dateaza din sec. IV i.Chr- si il reprezint pe Iunius Brutus .
• Portretul poate fi bust dar si statui in piciaore , in stil grecesc ,
• Pe timpul lui Nero portretul este romantic sau patetic
• realismul roman , interesul pentru neamuri , locuir , evenimente
• sunt ecoul discursurilor politice
• stabilesc cu precizie identitatea celui reprezentat
• dupa unii autori isi au originea in obiceiul romanilor republicani de a confectiona efigii ale stramosilor ilustrii pentru a le arata in public cu diferite ocazii sau pentru a le tine la loc de cinste in familie , printre statuile zeilor casnici
• functie explicativa si de reprezentare a individului acoperit cu toate simbolurile prestigiului
• sunt portrete retorice , autolaudative :
• toga -; calitatea de cetatean roman
• marimea naturala -;personaj cu avere si prestigiu
• identitatea stabilita pe baza capului -; existau statui acefale pe care se monta doar capul celui portretizat
• conceptul de nobilitas -; noblete sufleteasca : reprezentari pline de prestanta -; tipul comandantului in armura , al filosofului invesmantat an haine grecesti , si cu barba ( imparatul Hadrian el insusi filosof), femeia nobila (-; pudicitia -; cu mana dusa la barbie in gestul modestiei )
• Iconografia redarii idealizante -;portretele apoteotice : suveranului de obarsie divina , fara a trece cu vederea varsta sau imbatranirea : ( maturitate responsabila, intelepciune ); sensul -; trairea activa a vietii in stima si virtute .

ARTELE DECORATIEI INTERIORULUI : pictura parietala , mozaicul, mobilierul

Folosite pentru decorarea pavimentelor , peretilor , plafoanelor
PICTURA
• este documentata prin descoperirile de la Pompei si Herculanum.
• Au folosit pentru decorare mozaicul si pictura in fresca.
• Au folosit teme inspirate din mitologie sau din poemele epice dar si din istorie sai din viata cotidiana ( luptele cu gladiatori).
• Sunt buni cunoscatori ai stiintei compozitiei , cunosc perspectiva geometrica si cromatica dar folosesc mai ales efectele denumite trompe l ‘ oeil care sugereaza spatiul dincolo de zid, creerea de spatii iluzorii cu efecte de aporpiere si adincime.
• Picturalul si decorativul sunt imbinate cu o cromatica rafinata -; rosul pompeian , galben , violet , albastru .

MOZAICUL -;opus musivum
• Initial sunt mozaicuri in alb- negru
• In sec.II apare stilul inflorat -; cu ornamente vegetale , animale si umane tot alb -;negru
• Din sec. III se raspandeste policromia
• Scolile de mozaicari se dezvolta in Italia dar si in provincii -; unde este imitata pictura
• Mozaicurile sunt aplicate atat pe podea cat si pe plafon sau pereti.
• In general mozaicari romani au avut griji si adapteze subiectul locului pe care il decorau : marine pentru terme , firme in privilii , teme mitologice in temple.
Din punct de vedere al amplasarii avem .
Mozaicul pavimentar
• din materiale rezistente -; teracota , caramida, piatra
Pavimentul din piatra -;opus sectile
• Placi subtiri de calcar sau marmura taiate sub forma rectangulara de diferite dimensiuni si fin polisate
• Paviment monoton dintr-un singur material , fara motive ornamentale
• Pavimentul in opus sectile format din piatra de mai multe culori ; se obtineau pavimente cu policromie foarte bogata ; erau compuse dupa desene complicate cu figuri , motive florale .
Mozaicul pentru pereti ( opera musiva ) si plafoane
• Procedeu tehnic de finisare a suprafeteleor
• Format din bucatele mici de piatra -;tesserae- aproximativ patrate asezate una langa alta intr-un pat de mortar.
• Se putea folosi orice piatra nusor de taiat
• Se foloseau si bucatele de sticla viu coloratacu foaie de aur incorporata
• Subiecte : scene de gen , naturi moarte , pesiaje , scene de vanatoare , subiectele clasice ale mitologiei grecesti , violenta sangeroasa a arenei -; lupte de gladiatori , intreceri de care .
• Cateva mozaicuri sunt semnate : Dioscoride din Samos
• In genere ele au fost create de artisti necunoscuti lucrand impreuna in ateliere itinerante

Concluzii arta si arhitectura
• Popor de cuceritori dotat cu spirit pragmatic romanii au avut prin excelenta vocatia de putere universala dar si de putere civilizatoare in stare sa asigure pax romana cu ajutorul legiunilor sale si sa impuna stilul de viata roman ca fiind o forma de progres material, politic si cultural.
• Arhitectura , arta , urbanismul sunt mijloace de comunicare prin care erau facute cunoscute cetateanului roman de pretutindeni prezenta statului roman si planurile conducatorului sau .
• Arta este un mijloc de indoctrinare a maselor in spiritul Romei dominatoare ; ea evoca marile victorii si are caracter propagandistic.
Richard Brilliant a facut de altfel o paralelal intre civilizatia romana si cea americana sustinind :
• sinteza artistica si culturala (intre civilizatia autohtona si cea a oraselor grecesti si apoi a celor cucerite)
• latura artizanala ( curentul plebeian ) italic
• eclectismul artei romane - ,, a cucerit metodic dar fara metoda Italia si lumea insusindu-si cu perseverenta si in acelasi timp haotic lucruirle spirituale ai artistice ale supusilor ei.
• natura epigonica si manierista a civilizatiei romane
• accent pe sensul memorialistic si propagandistic -;moralizator.

LITERATURA , FILOSOFIA , STIINTA

STIINTA
• Contributia romanilor la progresul stiintelor este neglijabila
• Stiintele ocupa un loc minor in cursurile predate in scoli
• Pliniu cel Bitran -; Istoria naturala
• Orice roman cultivat avea insa notiunide aritmetica , geometrie , astronomie si mai cu seama de stiinte naturale
• Contributia lor la progresul tehnicii este mai importanta -; ingineria , constructia de drumuri , poduri ,fabricarea sticlei , metalurgia , inventarea masinilor de razboi , si tot ceea ce era practic.

LITERATURA
• Isi vor gasi modelele majore in cele grecesti.
• Romanii vor incerca cu succes toate domeniile abordate de greci , preferind epopeile eroice -;
• Publius Vergilius Maro ( 70 -; 19 i.C.) /Eneida sau Poemele bucolice , pastorale
Va apare insa si o literatura latina originala reprezentata :
• de farsele lui Plautus si comediile lui Terentiu,
• de roman -; Apuleius -; Magarul de aur
• Au dezvoltat in mod deosebit literatura istorica reprezentata de TITUS LIVIUS -; 59 ien -; 17 en) -;Ab urbe condita -; De la intemeirerea Romei , Tacitus , Caesar , Sallustius
• Accentele literaturii latine sunt mai virulente -; satirele lui Martial si Juvenal.
• Au dezvoltat insa si o sensibila poezie lirica -; Ovidius ( 42i.C -17d.C. ) ,Horatius (64-8 i.C. ) a scris satire , epistole cu subiecte filosofice ,ode.),Catullus.
• Se naste de asemenea o literatura de esenta filosofica -; reprezentata de Lucretiu ( cca 99 -; 55 i Chr.) -; De rerum natura , poem didactic si filosofic , in 6 canturi in care expune doctrina lui Epicur : fizica materialista explica toate fenomenele care-I infricoseaza pe oameni si pe care acestia le atribuie unor divinitati cprora nu le pasa de ei.Moartea nu este decat o eliberare a atomilor in vederea unei noi asocieri iar lumea cealata nu exista.
• Dramaturgia filosofica : Seneca (opera filosofica si 9 tragedii ) , stoic ,2-iH-65 d.H., parofesor al lui Nero ; a scris trei Consolatii , Despre manie , Despre viata fericita , Despre binefaceri ; capodopera sa sunt Scrisorile catre Lucilius -; redactate in ultimii ani ai vietii, un dialog elev-profesor despre viata.
• Marcus Aurelius Antoninus -; 121 -;180 d.H. , imparat filosof , originar din Spania .A fost filosof stoic sia lasat Cugetari scrise in limba greaca .
• Filosofia romana se va orienta catre etica si politica
• iar oratoria se va dezvolta indeosebi, Cicero (106 -; 43 i.H.) fiind cel mai mare orator al Romei , care si-a expus conceptia despre oratorul ideal in -; DE ORATORE .Renumite -; Catilinarele , De Catilina
• Geografia va fi reprezentata de Claudius Ptolemaeus -; Geographica
DREPTUL -
• reprezinta una din contributiile cele mai importante ale spiritului roman .Noi folosim inca o mare parte din teoria lor juridica .
• Dreptul roman este cuprins in obiceiuri , legi , constitutii imperiale , edicte ale magistratilor.
• La inceputul sec.III au deosebit dreptul natural ( ius naturale ) comun tuturor oamenilor de ius gentium ( dreptul gintilor ) comun tuturor natiunilor.
• Dreptul civil ( ius civile ) constand din reguli proprii unei cetati.
• Dreptul public ( ius publicum )este dreptul rezultat dintr-o lege oficiala
• Dreptul privat ( ius privatum ) este dreptul rezultat dintr-un act privat -; de ex. Un testament.
• Prima legislatie scrisa de romani este legea celor 12 table care dateaza conform traditie de la jumatatea sec-V i.H.Erau afisate in for ; tablitele originale au fost arse ; continea reguli diverse privitoare la dreptul privat , penal , religios .