Religia este cel mai impresionant lucru, care defineste de cele mai multe ori un popor , ea ajutand de multe ori chiar la individualizarea poporului respectiv. Religia unui popor influenteaza toate domeniile de activitate ale statului respectiv si il ajuta la progresul sau regresul sau economic politic sau cultural . Divinitatea este cea care are fraiele societatii respective , ea hotarand binele sau raul , binecuvantarea sau pedeapsa supusilor sau nesupusilor sai. j7l20ls
Religia geto- dacilor este un subiect care fascineaza dar si pune in incurcatura pe mai toti cercetatorii , ea fiind de o extraordinara profunzime si inca nu se lasa descifrata cu usurinta omului modern datorita putinelor date scrise referitoare la ea , si cele pe care le avem nu sunt tocmai atat de precise incat sa nu ne puna in incurcatura , si datorita saraciei descoperirilor arheologice si incapacitatii lor de a ne convinge in mod absolut de caracterul sau formele de mainifestare ale ei .

Despre religia geto-dacilor , cele mai multe informatii le avem de la autorii antici , in special de la parintele istoriei , HERODOT , in marea sa lucrare,Istorii, in cartea IV ,insa mai sunt si alti autori antici care ne vorbesc despre acest lucru ,insa nu prezinta aceeasi credibilitate ca Herodot , el vizitand chiar tinuturile scitice si intrand in contact direct poate cu stramosii nostri. Da r cu toate informatiile pe care le avem nu putem intocmi un tratat precis si consistent despre caracterul si formele de mainifestare ale religiei geto -;dacice.
A vorbi despre religia geto -; dacilor este un lucru deosebit de frumos , insa pe cat este de frumos , pe atat este de dificil , cel mai dificil fiind poate caracterul acesteia , datorita datelor putine si imprecise pe care le avem.

Cu privire la caracterul religiei geto dacice s- au format patru pareri distincte : Unii sustin ca religia geto dacilor ar fi fost monoteista 1 ,altii , ca ar fi fost dualista in sens iranian2, altii spun ca ar fi fost politeista3, iar altii sustin henoteismul ei4 ( care duce tot la monoteism) .
Fiecare istoric are argumente pentru a-si sustine parerea , insa nu poate sa argumenteze atat de convingator incat sa dea peste cap teoriile celorlalti.
Desi in scoli s-a invatat ca in religia geto -; dacica era un singur zeu: Zalmoxis , dupa o scurta cercetare a izvoarelor antice scrise nu mai putem afirma acelasi lucru datorita informatiilor contradictorii pe care le avem .
Herodot ne spune ca getii cred ca nu mor , ci se duc la zeul Zalmoxis5, aratand in cine credeau getii , facand apoi completarea: unii ii mai spun si Gebeleizis6 . Herodot nu ne spune ca acest Gebeleizis ar fi fost un alt zeu ci ca este vorba despre acelasi zeu , Zalmoxis , doar ca o parte a populatiei il numeste asa .
Atunci cand ne vorbeste despre faptul ca getii trag cu sagetile spre cer cand tuna si fulgera 7 el ne spune ca fac acest lucru pentru a arata ca nu se tem , tot Herodot explicand de ce si anume pentru ca nu cred ca exista alt zeu afara de al lor .
Lucian ,ne spune ca tracii jertfesc lui Zamolxis , 8 fara sa mai pomeneasca de vreo alta zeitate care sa le fi coordonat viata stramosilor nostri ,tracilor , cum ii numeste el .
Clemens din alexandria ne spune si el despre prezenta lui Zamolxis ca divinitate a geto -;dacilor , insa el spunand ca este doar un semizeu 9adica ,mai mult un zeu local decat un zeu care sa stapaneasca peste toate tinuturile geto -; dacilor . Este important faptul ca il numeste pe Zamolxis ca divinitate , desi nu se stie cat de bine informat era despre religia geto -; dacilor de momrnt ce el spune ca getii aleg in fiecare an cate un sol pe care sa- l trimita lui Zamolxis .
Enea din Gaza este si el destul de explicit cand spune ca getii socotesc drept unic zeu 10 pe servitorul lui Pitagora , adica pe Zamolxis .(Caci majoritatea scriitorilor antici spuneau ca Zamolxis a fost sclav al lui Pitagora, dupa ce s-a eliberat, el intorcandu-se in patria sa si invatand poporul sau nemurirea , despre care se zice ca ar fi invatat-o de la el ) .
Daca ar fi doar informatiile acestor autori am putea spune cu usurinta ca religia geto-dacilor ar fi fost monoteista , in viata lor neamestecandu-se nici o alta persoana afara de Zamolxis . Dar se pune problema , inaintea lui Zamolxis geto-dacii nu aveau pe nimeni? Viata lor era lipsita de prezenta vreunei zeitati la care sa se roage in caz de primejdie si nevoie sau careia sa-i multumeasca in urma vreunei binefaceri?
Desigur ca aveau , pentru ca nu exista popor care sa nu creada in ceva indiferent daca acea divinitate este de natura umana , animala sau vegetala , o fiinta concreta sau una abstracta , pentru ca sentimentul religios este ceva nativ , neexistanad popor care sa nu creada in ceva .
In sprijinul acestei probleme vine si Strabon , care ne spune ca Zamolxis s-a facut mai intai preot al zeului celui mai slavit la ei , el fiind mai intai slujitor abia dupa o vreme el primind numele de zeu11 , fiind cinstit de daci ca atare .
Tot Strabon ne spune ca si Burebista a luat un ajutor care sa -; i talmaceasca vointa zeilor si care sa-l sfatuiasca , pe Deceneu , el primind de asemenea titulatura de zeu12 la fel ca Zamolxis odinioara

De asemenea , ne spune ca mereu se gasea cate cineva care sa-l sfatuiasca pe rege si acel om primea titulatura de zeu .
Dintre toti care au primit numele de zeu si care afost cel mai cinstit pare a fi acest Zamolxis , el fiind cel mai pomenit de catre autorii antici . El pare a fi cel care a ramas in locul zeitatilor de inainte , cel putin o perioada , fapt ce ne conduce la concluzia ca religia geto-dacilor ar fi fost henoteista , locul zeitatilor de inainte fiind celelalte zeitati fiind uitate sau lasate oarecum in umbra . Am putea vorbi oarecum despre un henoteism continuu , tot timpul aparand cate cineva care sa ii invete pe daci cate ceva iesit din sfera normalului si acea persoana devenind zeu cel dinainte fiind lasat in umbra .
Ideea dualismului in sens iranian al existentei reprezentand binele : Zamolxis si una rau: Mars (Ares) este sustinuta de catre A . D . Xenopol 13 .
El este de parere ca la inceput religia stramosilor nostri a fost politeista ca si cea a tuturor tracilor , insa datorita invataturii lui Zamolxis intr-o religie reflexiva , dupa modelul invataturii lui Ormuz si Ahriman , o noua forma a cultului lui Zaratustra , amestecat si luat de catre Zamolxis , sau de figura cea mai importanta a vremii respective , cu alte elemente .
Mai sunt si alti autori care vorbesc si despre alte zeitatiin viata stramosilor nostri , cum ar fi Diodor din Sicilia , care ne spune de zeita Hestia , cu care ar fi intrat in legatura Zamolxis , la fel ca oarecand Moise a intrat cu Iahve-ul israelitilor 14.
Daca punem in legatura cele spuse de Diodor din Sicilia cu cele spuse de Strabon , ar exista posibilitatea ca cea mai slavita zeitate sa fi fost Hestia , cel putin o perioada , pana a venit Zamolxis si a inceput sa fie el cel mai cinstit , desi exista posibilitatea ca cele doua zeitati sa fi fost slavite impreuna .
Alti autori vorbesc si despre prezenta lui Cronos in religia geto-dacica. Este vorba despre Mnaseas care spune ca pe Cronos il numesc Zamolxis 15 .
Hesychios din Alexandria ne spune si el despre Cronos , el spunand ca Zalmoxis era consacrat lui Cronos 16 , din cauza aceasta el invatand despre nemurire,probabil , pentru ca si timpul(Cronos) ers nemuritor .
In istoriografia latina avem mentionat ca zeu pe Zamolxis , insa nu pare e fi atat de maret prezentat ca in istoriografia greaca (probabil datorita putinelor date care s-au pastrat de la ei si datorita faptului ca ei au cunoscut pe geto-daci mai bine abia dupa ce au cucerit dacia , in anul 106) , si pe Marte .
Pe Zamolxis il pomeneste Apuleius17 si Iordanes 18 , iar pe Marte il pomeneste Ovidiu spunand referitor la exilul sau ca a ajuns la getul care se inchina lui Marte19 ;Martial , care spune despre geti ca ar fi protejati de scutul lui Marte20si Iordanes , care prezinta pe Marte a fi drept o zeitate foarte importanta fiind venerat printr-un cult cult salbatec . El era induplecat prin sange omenesc , lui jertfindu-i primele prazi din razboaie si din incursiunile facute de ei , existand un simtamant religios adanc in comparatie cu ceilalti zei .21
Cu toate aceste informatii , ne este foarte greu sa ne formam o idee despre caracterul religieie geto-dacice , fiind tentati sa credem fiecare teorie , deoarece fiecare pare veridica , dar totusi parca ar parea teoria henoteista .
Cea mai plauzibia teorie este cea potrivit careia au existat mai multe zeitati inainte de venirea lui Zamolxis dar odata cu venirea sa , geto-dacii au inceput sa renunte la celelalte zeiti si sa creada in cele spuse de el ca intr-un adevarat zeu , el ajungand sa fie adorat ca unul din zeii de inainte , ba chiar mai mult , el luand locul tuturor zeilor . De asemenea, de cate ori aparea cate cineva care ii invata vointa zeilor, acea persoana era considerata zeu , si era cinstita ca atare , drept dovada , Deceneu , care se pare ca era vicerege , el ajungand chiar la conducerea Daciei .
Geto -; dacii erau un popor foarte credincios , ei ascultand tot ce ii invata zeul lor , acest lucru observanu-l din faptul ca la indemnul lui Deceneu , au ars viile , de asemenea , ei abtinandu-se de la carne si de la femei , existand un adevarat crestinism inainte de vreme la stramosii nostri .
Misterul religiei geto-dacice probabil nu va fi niciodata dezlegat , fiind un lucru foarte complicat , si lipsit de prea multe si certe informatii cu privire la el . Omul modern trebuie sa faca doar presupuneri cu privire la religia vechilor daci , fara sa impuna o anumita opinie , cel putin atata timp cat nu se gasesc alte informatii certe sau descoperiri arheologice cu adevarat graitoare cu privire la caracterul ei .
Ce este important , este faptul ca geto-dacii au fost cunoscuti de catre popoarele vremii lor drept cei mai viteji si mai drepti din neamul tracilor 22 , si un popor cu o spiritualitate profunda , caracteristica fiind nemurirea lor .
De asemenea , religia geto-dacilor a ajutat la raspandirea crestinismului , avand dovezi ca inca din crestinismul primar au existat persoane care au imbratisat aceasta religie , ba chiar mai mult si-au dat viata pentru ea .
Religia geto-dacilor a fost , este si va fi un subiect deosebit de interesant , care va face uz de foarte multa hartie consumata si creiere de cercetatori stoarse .

BIBLIOGRAFIE

A . IZVOARE
1.Apuleius , Apologia , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .217.
2 . Clemens din Alexandria , Covoarele , , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .121 .
3. Diodor din Sicilia , Biblioteca istorica , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .128 .
4 . Enea din Gaza , Teofrast, in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p.124.
5.Herodot, Istorii, in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .115-116 .
6.Hesychios din Alexandria , Culegere alfabetica de cuvinte de tot felul , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .124 .
7.Iordanes , Getica , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .219.
8. Lucian , Zeus Tragedian , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .120.
9.Martial, Epigrame , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .219.
10.Mnaseas , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .118.
11. Ovidiu ,Tristele, in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .218.
12.Strabon , Geografia , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .118.

B . LUCRARI SPECIALE

1 . Nania , I , Au fost dacii politeisti? , in Noi , tracii , IV , 39 , 1977 , p. 1-6 .
2. Parvan ,V. , Dacia .Civilizatiile antice din tarile carpato -; danubiene , editia a IV a traducere de R . Vulpe , Bucuresti , 1967 , p. 162 .
3. Russu , I.I. Religia geto- dacilor.Zei , credinte , si practici religioase, in Anuarul Institutului de Studii Clasice , V , Cluj , 1944-1948 , p.76-80 .
4. Xenopol A. D. Istoria romanilor in Dacia Traiana , I , editia a III -a , Bucuresti , 1925 , p.65-67 .
5. Getii si dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M . Alexianu , Editura D.I.G. , Iasi , 2001 .