Civilizatia si cultura romana, cu asimilarile vechilor civilizatii mediteraneene, ale experientelor ingineriei etrusce in constructii, tehnici si materiale, ca si ale Asiei Mici si ale traditiilor grecesti, au impus lumii antice reperele evoluate ale unei civilizatii unitare. v2j15ju
Roma a lasat mostenire posteritatii opere de arta de o valoare inestimabila. Monumentele numeroase, ramase din timpul civilizatiei romane, arata marea varietate de forme constructiilor romane. Scara si proportiile monumentale, impresionantele conceptii ale bazilicilor, ale termelor si monumentelor funerare, noua tehnica constructiva a arcurilor si boltilor, constructiile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor si viaductelor, a soselelor, a arcurilor de triumf, fac di arhitectura romana "o enciclopedie morfologica a arhitecturii". Constructiile romane ilustreaza maretia, grandoarea si autoritatea republicii si a Imperiului, sentimentul de suprematie al romanilor asupra lumii.
Arhitectura a oferit forme de manifestare particulare, impuse de cerintele vietii publice si de stat ale societatii Romei antice. Pietele publice, bazilicile, amfiteatrele, templele, termele, locuintele particulare, magazinele, ofereau ansambluri incluse in conceptia urbanismului roman, care trasa reteaua strazilor si a arterelor de circulatie, intre zona centrala si zidurile de incinta.
Forumul (forum romanum) era piata centrala care crea nucleul important al orasului, "inima" vietii administrativ, politice, religioase si comerciale. De forma rectangulara, forumul era ansamblul urbanistic care grupa institutiile administrative, bazilicile, bibliotecile, templele.
La Roma au fost construite numeroase forumuri, de catre imparatii romani care le-au dat numele: Cezar, Augustus, Traian, Nerva, Vespasian. Cel mai important dintre acestea este Forumul lui Traian, construit la inceputul sec. II. Compus din doua piete cu arc de triumf, cu statuia lui Traian, cu templul de cult al imparatului, cu bazilica Ulpia si Columna lui Traian, forumul lui Traian din Roma apare si astazi ca cel mai impresionant dintre toate forumurile romane.
Forumuri au fost construite de romani pretutindeni unde armatele victorioase au ramas si au trait ca forta de ocupatie, din vestul pana in estul continentului european, pana in Asia Mica sau nordul Africii. Asa a fost construit si Ulpia Traiana in Dacia. Dintre toate insa, ansamblul forumurilor imperiale din Roma ramane cel mai impresionant.
Bazilica in lumea romana era o constructie care servea ca tribunal, curte de justitie sau bursa. Mari constructii cu vaste sali de reuniuni, avand spatiile interioare impartite prin coloane si porticuri, bazilicile erau locul de intalnire ti tranzactie a bancherilor, negustorilor, oamenilor de afaceri. Una dintre cele mai cunoscute bazilici di Roma, este bazilica lui Maxentiu.
Senatul roman, asamblat bazilicii, avea o scara monumentala care servea accesului demnitarilor sositi la sedintele si intrunirile oficiale. Bazilica Emiliana, care era curte de justitie, sau Bazilica Giulia, ridicata de Cezar, sunt reprezentative pentru cladirile elegante, bogate in coloane si sculpturi din marmura.
Amfiteatrul - Colosseum-ul, inaugurat in anul 80 (in vremea lui Titus Flavius), este numit si amfiteatrul Flavian, dupa numele primului imparat al Flavienilor (Vespasian), care a intreprins construirea edificiului. Este considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizioneri evrei, cu o arena imensa, avea subsolul ocupat de magazine, custi cu animale salbatice, cabine ale gladiatorilor. In arena aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri intre gladiatori, curse, etc. Cu o capacitate de 50000 de oameni, cladirea putea fi totusi evacuata in zece minute. Colosseum-ul imbina trei ordine arhitectonice clasice: doric, ionic si corintic.
Colosseum-ul simbolizeaza continuitatea istorica a vietii Romei in decursul secolelor. Se spunea, inca din sec. VII, ca "atata vreme cat Colosseum-ul va trai, Roma va trai de asemenea".
Termele erau complexe ansambluri arhitectonice, ample ca suprafata, acoperind mai mult de 11ha, cu bai publice, bai termale, piscine in aer liber, vestiare, sali si spatii rezervate sportului - palestre, biblioteci, curti interioare, locuri de plimbare, sali de conferinte. Celebre ca frumusete bogatie si eleganta, termele erau centrul existentei citadine in care societatea romana isi consuma activitatea.
Statuile si decoratiile rafinate din marmura si mozaic impodobeau salile si coridoarele. Capacitatea celor mai spatioase ansambluri de terme atingeau intre 1600 si 3000 de persoane. Daca cele mai vechi si luxoase sunt Termele lui Agripa ( 27-25 i de Cr.), cele mai cunoscute la Roma sunt Termele lui Caracalla, construite in anul 212, Termele lui Diocletian si Termele lui Constantin.
Locuinta particulara - Pompei si Herculanum, cele doua localitati acoperite de lava Vezuviului in anul 79 d Cr., au inceput a fi sistematic descoperite si studiate, sub egida regelui Carol de Bourbon, la 1748.
Cele doua orase sunt evidente complexe urbane care, prin eleganta si bogatia artistica, evidentiaza confortul locuitorilor privilegiati ai societatii romane. Vilele construite si locuite de cetatenii romani in anii secolului al II-lea i.de Cr. Si in mijlocul sec.I i.de Cr impresioneaza prin spatiile largi si varietatea acestora, a curtilor interioare si incaperile elegante, decorate cu statui si picturi murale, a vastelor gradini si deschideri, care ofera panorama imprejurimilor. Casa Faunului, Casa poetului tragic, Casa micilor amorasi auriti, Casa Venus, Villa Misterelor sunt printre vestitele si frumoasele locuinte din Pompei. Arhitectura, pictura si mozaicurile, de un inalt rafinament, au facut celebru Pompeiul.
Villa (vilae) , locuinta caracteristica aristocratiei romane si a familiilor bogate, poate fi studiata indeosebi la Pompei, in caracterele particulare ale camerelor grupate prin imbinarea principiilor casei etrusce si a celei grecesti. Pentru locuitorii saraci, constructiile specifice erau blocuri cu multe etaje numite insulae.
Un exemplu cu totul remarcabil ca eleganta si lux este Villa lui Hadrian, construita intre anii 125-134 d. Cr., la Tivoli, in apropierea Romei.

CONCLUZIE
Popor de cuceritori, dotat cu spirit militar si cu orgoliul autoritatii, romanii au avut in acelasi timp si sentimentul grandorii. Cu respectul pentru normele organizate si ale existentei urbane, pentru rigorile disciplinei si igienei, romanii au lasat lumii moderne un mod superior de existenta.