Vlad Tepes a fost unul dintre marii eroi ai luptei romanilor pentru libertate si independenta, a facut parte din galeria voievozilor care au jalonat cu personalitatea lor istoria statelor noastre feudale, care si-au inchinat viata apararii hotarelor tarilor romanesti.
Vlad Tepes a dat dovada de un curaj care depasea limitele obisnuitului, a contribuit prin actiunile sale la apararea propriei tari, dar si a civilizatiei romane. Acesta a fost fiul lui Vlad I Basarab ( cunoscut sub numele de Vlad Dracul ) si nepot al lui Mircea cel Batran.
Tatal sau Vlad Dracul a dobandit aceasta porecla prin faptul ca a fost investit cu ordinul de Cavaler Cruciat al Dragonului pentru meritul in apararea crestinismului impotriva turcilor. Acesta simbolizeaza victoria crestinilor impotriva paganilor. Fiul sau Vlad al II-lea a fost numit Draculea sau Dracula, adica “fiul Dracului”.
Precla “Tepes” i s-a dat inca din secolul al XV-lea, ca urmare a utilizarii pedepsei tragerii in teapa. Aceasta pedeapsa nu este produsul imaginatiei lui Vlad,ea fiind cunoscuta inca din Antichitate. De mai multa vreme Vlad Tepes, renuntase la ideea cuceririi scaunului domnesc cu ajutor otoman.
Vlad Tepes se apropie de Iancu, impartaseste idealurile politice si asteapta momentul potrivit pentru a trece muntii si a lua din nou domnia cu sprijin transilvanean.
Cand s-a ivit acest moment, in primavara si vara anului 1456, el este pretendentul in care Iancu isi pune speranta, el este omul capabil sa aperesudul Transilvaniei, eventual sa schiteze o actiune ofensiva care sa asigure flancul stang al armatei comandate de Iancu de Hunedoara. S-a bucurat in actiunea lui, de sprijinul unor boieri munteni fapt confirmat dedocumente; in acest caz, sprijinul brasovenilor s-a redus la procurarea sumei necesare pentru formarea si aprovizionarea corpului expeditionar care a trecut in Tara Romaneasca.
In vremea lui Vlad Tepes existau cateva domenii foarte mari, cum este acela al Craiovestilor, care numara peste o suta de bunuri funciare sau domenii pana la 50 de sate. Ele sunt insa putine si nu sunt unitare, satele care intrau in alcatuirea unei mosii fiind dispensate in mai multe judete ale tarii.
Inscaunarea lui Vlad Tepes a insemnat si izbucnirea unui conflict mai mult sau mai pusin evident intre domn si o parte din marea boierime. Tepes nu era domnul lipsit de personalitate, care sa ingaduie cuiva sa unelteasca impotriva sa. Mai multe marturii contemporane mentioneaza faptul ca el s-a straduit sa faca ordine pe plan intern pentru a putea face fata marii primejdii care ameninta de afara independenta acesteia. Pe plan economic, Vlad Tepes ca si alti inaintasi ai sai, i-a protejat pe negustorii autohtoni fata de negustorii sasi din Brasov si Sibiu.
Represaliile lui Vlad Tepes, promte si crancene, constituiau avertismente asupra necesitatii ca, in raporturile cu Tara Romaneasca, sa se respecte drepturile si legile acesteia.
Vlad Tepes se constituie in mai multe randuri ca un mare stapanitor, care nu ezita sa pedepseasca orice incalcare a legilor si obiceiurile tarii, indiferent de starea sociala a vinovatului.
In momentul in care a considerat ca exista ordine in tara si nu are a se teme de nici un dusman, el a trecut la realizarea planurilor sale in domeniul politici externe.
Fiind convins ca se poate bizui pe un potential economic si uman de care dispunea Tara Romaneasca, Vlad Tepes a refuzat sa plateasca haraciul datorat Portii, un act echivalent in ochii sultanului cu o provocare ce trebuia neaparat pedepsita.
Vlad Tepes a urmarit un scop precis: eliberarea tarii de orice obligatii fata de Imperiul Otoman si organizarea rezistentei pentru apararea independentei.
Pentru realizarea nobilelor teluri pe care si le propunea Vlad Tepes era necesara consolidarea pozitiei internationale a Tarii Romanesti, prin stebilirea cat mai multor legaturi de alianta in masura sa-i asigure sprijinul necesar in vederea confruntarii decisive cu colosul otoman.
In documentul pe care Vlad Tepes il da la 6 septembrie 1456 sunt schitate principalele coordonateale politici sale externe.
In tratativele pe care le duce el se obliga sa lupte impotriva otomanilor si a altor dusmani cu toaze fortele sale.
Vlad Tepes a cautat sa exploateze in avantajul sau situatia politica si militara ce se crease la hotarele Tarii Romanesti, in anul 1457.
In primul rand el incearca sa refaca macar in parte unitatea de lupta a tarilor romane, pentru a face fata eventualelor presiuni otomane, sau pentru a se opune pretentiilor regelui Ungariei.
Vlad Tepes se dovedeste a fi personalitatea politica care a stiut sa discearna felul in care va evolua situatia politica si militara in anul 1462, luand in timp masurile de siguranta pentru a nu fi surprins nepregatit.
Ceea ce merita subliniat este curajul extraordinar de a infrunta colosul otoman si pe unul dintre cei mai mari conducatori de osti ai timpului, increderea in propriile posibilitati si mai ales in fortele pe care poporul sau i le punea la dispozitie.
Meritul lui Tepes este acela de a fi stiut sa actioneze in tot timpul campaniei in asa fel incat fortele militare de care dispunea Tara Romaneasca sa nu fie angajate intr-o forta decisiva, al carei rezultat ar fi hotarat soarta politica a tarii sale.
Programul politic si militar urmarit de domn s-a realizat intocmai.
Rezultatul luptelor din vara anului 1462 reprezinta pe plan politic un mare succes, dat fiind ca, in urma masurilor luate de Vlad Tepes si a felului in care acesta si-a condus oastea.
Nu mai tinand seama decontextul social-politic, economic si cultural al epocii sale poate fi apreciata adevarata personalitate a lui Vlad Tepes, locul pe care il ocupa in istoria noastra medievala, cat si sacrificiile enorme maeriale si umane, pe care le-a facut Tara Romaneasca in timpul domniei sale.
In timpul ospatului pe care Vlad l-a dat in cinstea oaspetilor sai, supusii celor doi domni romani i-au pus sa-si jure dragoste si unire.
Fara indoiala aceasta constituie o dovada ca idealul politic si militar urmarit rand pe rand de Iancu de Hunedoara,Vlad Tepes, nu era expresia unui grup limitat de oameni care participau la conducerea tarilor romanesti ci dorinta intregului popor care prin manifestarea lor spontanadovedesc ca exista o cunostinta de neam care actiona in sensul realizarii unitatii de actiune in fata primejdiei comune.
Putini sunt domnii romani care s-au bucurat peste veacuri de o popularitate atat de mare ca a lui Vlad Tepes.
La aceasta au contribuit faptele sale, dar si ura cu care l-au inconjurat unii dintre vecinii sai, in special negustorii sasi din sudul Transilvaniei.
Vlad Tepes era considerat comandantul suprem al ostii si cea mai importanta obligatie fiind cuprinsa si exprimata in titlu slavon de voievod.
Puterea sa incredinteze astora conducerea temporara a unor corpuri de oaste, dar in timpul luptelor care se dadeau pe teritoriul tarii el se afla in mod obligatoriu in fruntea trupelor sale.
Tot domnul era judecatorul suprem al tarii, si cea mai mare parte din timpul sau era afectat impartirii dreptatii.
Orice nemultumit putea sa faca apel la judecata domneasca.
Vlad Tepes apare in ochii propriilor sai supusi ca un domn care cultiva spiritul de dreptate, vitejia, indrazneala, vrednicia, moralitatea, chiar daca in chip excesiv dovedindu-se inflexibil fata de “micile” pacate omenesti.
Cronicarii romani care traiesc la sfarsitul secolului al VII-lea si inceputul secolului al VIII-lea mai stiu despre Tepes doar o singura ancdota: ca sa razbune moartea fratelui sau, Vlad i-a prins pe targovisteni in ziua de pasti, pe unii i-a tras in teapa, iar pe ceilalti i-a pus sa refaca o cetate, muncindu-i pana si-au rupt hainele de pe ei.
Daca ar fi sa rezumam faptele al caror martor le este Vlad Tepes,din momentul in care aceste este in stare sa le inteleaga , spectacolul se prezinta ca ocontinua tragedie, in care victimele sunt parintele si fratele sau .
Este sufcient sa fie amintite doar cateva date despre imprejurarile politice si militare carora tarile romane trebuie sa le faca fata in secolul al XV-lea, pentru a sublinia locul important pe care il ocupa Tara Romaneasca din punct de vedere strategic, in sud-estul european, cat si pentru a ne da seama de importanta fapte lor domnului si a supusilor sai.
Vlad Tepes afost un om care a iubit mai presus decat orice dreptatea, si care nu a ezitat sa se sacrifice pentru un ideal politic mereu prezent in istoria noastra, “Independenta”.