Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
ETRUSCII - CIVILIZATIA ROMANA
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

• Poate fi considerata ca fiind succesoarea celei grecesti in lumea veche. x7c12cj
• Ea este cea care prin unificarea bazinului mediteraneean din punct de vedere teritorial, politic si cultural , in secolul I i.Hr. asigura baza raspandirii crestinismului .
Izvoarele civilizatiei romane sunt:
• traditia italica a varstei fierului -; 1000 -; 800 ien , caracterizata de existenta culturilor de tip Villanova -; necropole si grupuri de colibe de plan circular , existente in Italia centrala;
• civilizatia etrusca , cu o accentuata componenta de traditie orientala si probabil asiatica , activa in cetatile din zona Toscanei -800 -;500 ien;
• civilizatia greceasca , patrunsa prin sudul Italiei si Sicilia care constituiau zona de colonizare greceasca sub numele de Grecia Magna.

Leaganul civilizatiei romane
• se considera a fi Peninsula Italica dar prin politica sa de expansiune imperiul roman a depasit infinit aceste granise , devenind imperiu universal
• .Stapanirea se intinde asupra intregii Europe sia zonelor civilizate din Asia si Egipt.

• Istoria romana se imparte practic in doua perioade mari ce dureaza fiecare cca.500 de ani:
1. epoca republicana -; 508 -;27 ien
2. epoca imperiala -; 27 i.Chr. - 480 en,
2.1. faza romana tarzie si paleocrestina - 293-480 en.

Cele doua mari perioade , esentiale in istoria romana sunt precedate de desfasurarea civilizatiei etrusce in Italia centrala incepand cu secolul VIII si de perioada regalitatii -; 753-508 ien, perioada celor 7 regi etrusci , care debuteaza cu intemeierea legendara a Romei.Romanii numarau anii incepand cu anul de intemeiere a Romei 753 ien.
De aceea inainte de a analiza structurile politice , economice si culturale ale Romei vom cunoaste mai pe larg civilizatia etrusca , o civilizatie putin explorata aparandu-si inca tainele .




ETRUSCII

Dupa Herodot ,
• etruscii sunt o populatie de origine asiatica
• care s-a instalat in Italia centrala in cursul secolului VIII i.Chr.
• intr-o zona locuita de un conglomerat de triburi paleoitalice care vorbeau o limba indo-europeana (latini,umbri,sabini) si traiau in prima epoca a fierului .
• Etruscii insisi se numeau RASNA sau RASENA
• iar grecii ii numeau tirenieni.
• Romanii sunt cei care le-au dat numele de etrusci sau tusci.

• au dezvoltat in Italia centrala o civilizatie urbana avansata
• caracterizata de existenta formatiunilor politice de tipul statelor -; cetati independente care se uneau in caz de pericol sub conducerea unui oras stat mai important formand confederatii razboinice
• aveau guvernamant initial monarhic apoi republican si aristocratic.
• Printre orasele fondate de etruscii se numara Arezzo, Florenta, Veii si Roma.
Civilizatia etrusca se imparte cronologic in trei etape :
• arhaica -; sec.VIII -;V ien
• clasica -; sec.V -; 323 ien
• elenistica -; 323 -;31 ien.
Incepand cu perioada clasica Etruria este anexata Imperiului Roman ; in sec. I i.Chr. era complet latinizata .
Despre modul de viata etrusc si despre cultura materiala cele mai multe informatii sunt furnizate de mormintele hipogeee cu inventare bogate de obiecte artizanale din metale pretioase ; acestea sunt de asemenea decorate cu fresce care au ca tema viata cotidiana constituindutse in adevarate izvoare documentare.
• Etruscii cunosteau si foloseau scrierea bazata pe alfabetul grecesc dar au lasat putine documente scrise , astazi majoritatea fiind descifrate .
• Pliniu,Herodot si Dionysos din Halicarnas ne-au lasat unele date despre acest popor insistand pe originea lor orientala.
• Donald Strong , director in 1963 al Departamentului de antichitati greco-romane de la British Museum spunea in cartea sa ,,Popoare uitate ale lumii antice, civilizatii ale misterului’’ ca etruscii sunt ,,poporul care a locuit in Italia centrala pe vremea grecilor si romanilor ; el apartine deci istoriei dar n-a lasat in urma sa o istorie’’ -; subliniind lipsa de informatii documentare.

• Etruscii erau foarte buni navigatori si negustori; faceau comert cu metal si produse agricole .
• Erau insa si pirati de temut astfel ca izvoarele grecesti vorbesc despre primejdia pe care o reprezentau pentru navigatorii elini.

• In viata publica etrusca rolul cel mai important l-a jucat religia si ritualul
• Zeul principal al etruscilor era VOLTUMNA SAU VOLTUMNUS , divinitate complexa , razboinica si monstruoasa.
• Principalele zeitati sunt asemanatoare cu cele ale Greciei fiind insa organizate in triade sacre
• Cea mai cunoscuta este triada TIN -; CUPRA- MINERVA corespunzand lui ZEUS -; HERA- ATENA .
• Mai aveau o zeita UNI asimilata Junonei romane ,
• Menerva -; Minerva romana.
• Panteonul olimpian grecesc este de asemenea prezent prin existenta zeilor MARIS -; MARTE , TURAN-AFRODITA -;VENERA, TURMS -;MERCUR -;HERMES, APLU -;APOLLO , ARTUMES -; ARTEMIS , SETHLANS -;HEPHAISOTS -;VULCAN.

• Seneca spune ca etruscii erau neintrecuti in arta divinitaiei reprezentata de prezenta preotilor haruspici care ghiceau viitorul in desenul ficatului animalului sacrificat (FICATUL DE BRONZ DE LA PIACENZA - impartit in zone care poarta nume de zei si zeite.
• De asemenea posedau o serie de tehnici mantice de invocare a elementelor nefaste si de imbunare lor.
• Clasa sacerdotala a etruscilor initiati in doctrinele magice constituia un grup puternic care influenta viata publica in mod substantial prin prezicerile pe care le faceau.
• Etruscii au un ansamblu complex de credinte privitoare la viata de apoi ilustrate de scenele din mormintele hipogee prin scene de pedeapsa post-mortem si monstrii demoni ca de ex. CHARUM -; zeu psihopomp ,VAUTH

URBANISTICA
Orasul etrusc era un oras de plan regulat , cu o schema stradala ortogonala care pornea dintr-un centru unic si sacru , denumit TEMPLUM si care era consacrat ritual ( rascruce de drumuri).Orasul era impartit in patru parti de doua artere principale pe axa nord-sud, est-vest denumite CARDO si DECUMANUS .

• Acest tip de oras a fost preluat si dezvoltat de romani.
• Existau de asemenea o serie de interdictii privind incinta orasului si accesul in oras -;incinta sacra , consacrata unui zeu , pe care se pare ca le-au preluat si romanii.
• Existau interdictii rituale privind intrarea in oras -;nu se intra in oras inarmat sau nepurificat ( spalari rituale ).
• Orasele etrusce erau amplasate pe inaltimi , aveau ziduri de aparare din calcar sau tuf vulcanic , aveau porti monumentale , cu deschideri in arc :Volterra -; Porta del’Arco iar la Perugia -;Porta Marteia sau Porta Augusta. Aveau sisteme de canalizare si se faceau lucrari hidraulice de asanare a mlastinilor cu ajutorul canalelor de deviatie.

ARHITECTURA
• Folosea sistemele de boltire si arce , traditie tehnica de origine orientala, necunoscuta de greci dar preluata si perfectionata de romani .
• Dintre programele arhitecturale cele mai importante retinem locuinta, templul si constructia funerara -;mormantul.

LOCUINTA
• reflecta gustul pentru fast si confort regasibil de altfel si in modul de organizare si dotare a constructiei funerare care imita in buna masura locuinta viilor.
• Era de forma dreptunghiulara cu incaperile (CUBICULAE) dispuse in jurul unei curti interioare (ATRIUM) care era acoperita si avea la mijloc un bazin de colectare a apei de ploaie (IMPLUVIUM) care se scurgea printr-o deschizatura practicata in acoperis (COMPLUVIUM).
• Camerele aveau diferite functionalitati legate de intimitatea vietii de familie , de primirea oaspetilor , de desfasurarea unor activitati economice -; depozitare alimente, prepararea hranei. Intre ele cea mai importanta era considerata camera pentru receptii denumita TABLINIUM.
Acesta este in mare si modelul de locuinta romana -; locuinta cu atrium.

TEMPLUL
• Constituie o arie sacra , determinata de un dreptunghi sau patrat.Era acoperit in doua pante (ape) cu in velitori de ceramica (olane).
• Planul este determinat de organizarea principalelor zeitati in triade .Astfel partea cea mai importanta a templului -; CELLA -; era tripartita fiind consacrata triadei TIN-CUPRA -;MINERVA.Cella tripartita mai poarta si numele de POSTICA.
• In fata cellei se dezvolta un portic -;siruri de coloane -; DENUMIT antica .
• Templul este construit pe un podium inalt ca materiale fiind folosite lemnul,piatra sau ceramica pentru decor si invelitori.
Ex.TEMPLUL LUI JUPITER CAPITOLINUL del a Roma.

MORMANTUL

• Este constructia cea mai bine documentaa prin descoperirile arheologice facute in zona fostei Etrurii -; la Tarquinia , Cerveteri, Tusculum,Veii,Caere etc.
• Mormintele erau sapate in stanca -; rupestre sau hipogee.
• Planul era asemanator cu cel al locuintei in speta constructia funerara cautand sa redea cat mai amulte elemente familiare vietii pamantene.
• Deasupra mormintelor erau practicate constructii de forma conica -;tumuli construitti din piatra sau tuf vulcanic.
• In interior mormantul era impodobit cu fresce
• dotate cu elemente de mobiliere -; paturi funerare sapate in stanca , scaune ,banci ,fotolii cu spatar , taburete pentru picioare .Cuprindeau de asemnea obiecte de uz , arme si ustensile de tot felul.
• Spatiul interior era impartit de pereti , care aveau sugerate usi si ferestre.
• Urna cinerara era depusa in mormant si avea forma unei colibe cu stalpi de lemn .
• Defunctii mai erau depusi si in SARCOFAGE -; lucrate cu multa arta ;capacul era lucrat sculptural si reprezenta pe defunct sau perechi de decedati -;sotul si sotia in pozitia participantilor la ospatul funerar , intinsi pe patul de ospat denumit CLINIUM .)Volterra.

• Este remarcabil realismul portretelor .
• Peretii sarcofagelor sunt decorati cu reliefuri reprezentand episoade mitologice, scene din mitologia greaca , scene de lupta ori scene din calatoria subpamanteana , una dintemele preferate ale etruscilor.

• Vanth si Carum , cele doua reprezentari demonice apar pe urnele cinerare.

ARTA ETRUSCA

• Marturiile de arta etrusca provin din sanctuare dar mai ales din necropole.
• Cu toate acestea cercetarile recente au scos ala iveala locuinte arhaice care atesta ca arta etrusca nu avea tangente numai cu sfera religioasa precum o dovedesc ofrandele din morminte destinate uzului curent al defunctului .
• trasatura interesanta a artei etrusce si totodata un paradox al ei este faptul ca aceasta servea unor scopuri private sau religioase.
• Clientii bogati si rafinati carora le erau destinate bijuteriile , vasele decorate cu un gust deosebit de rafinat si aristocratic , in contrast cu alte popoare ale antichitatii nu sunt interesati de glorificarea evenimentelor istorice la care luau parte.
• Se pare ca functia primara a artei etrusce era una strict utilitara , pentru nevoile luxului vietii cotidiene si a vietii de dincolo.
• Data fiind credinta profunda a etruscilor in viata de apoi , arta lor a indeplinit necesitati funerare dar si religioase si practice.
• Nu ni s-a transmis niciun nume de artist etrusc .
• Se pare ca in Etruria nu au existat scoli artistice ci ateliere mestesugaresti.
• Gama mestesugurilor analizabile prin descoperirile din morminte este impresionanta.
• Lucrau in materiale diverse -; piatra , bronz , metale pretioase, argila -; teracote.

PODOABELE
• Perfectiunea atinsa de arta etrusca este cel mai bine ilustrata prin podoabe .
• Aurarii foloseau tehnici simple -; obtinerea reliefului prin batere cu ciocanul ( au repousse) pana la tehnicile rafinate ale ale gravurii, filigranului.
• extraordinara bunastare reflecta mormintele bogate in podoabe de aur, argint si chihlimbar care reprezinta in acelasi timp gustul clasei aristocratice: fibule, bratari ,inele si medalioane .
• Etruscii prelucrau osul si fildesul din care confectionau cupe, cutii pentru farduri , piepteni ,figurien umane.

SCULPTURA IN PIATRA
• Nu a fost preferata de etrusci.
• In consecinta sculpturile in piatra sunt adeseori primitive , grosolane in contrast evident cu rafinamentul tehnic al obiectelor din alte materiale.
• Marmura a fost rareori folosita.
• Dat fiind faptul ca folosirea pietrei in orasele etrusce era asociata mormintelor si ritualurilor funerare si cultului mortilor dimensiunile acestor sculpturi erau mici.
• Sculptura in piatra nu este menita sa fie vazuta ci ea ramane ascunsa in camerele mormintelor.
• Mai foloseste si ca piatra comemorativa ; la Vulci ,Orvieto si Chiusi
• coridorul mormantului -;dromos , usa mormantului si movila mormantului -;tumulus , erau decorate , pazite ori protejate magic de o statuie, stela ori insemn de mormant -; cippus/pazitori de morminte

Sarcofagele din piatra ,
• insemnele de mormant
• urnele cinerare erau deocrate cu reliefuri care reprezentau pe defunct in profil participand la banchete ,vanatori sau dansuri ce amintesc de activitatile din viata pamanteana.
• Prezenta zeilor etrusci ai mortii -; Carun,Vanth si Furiile ne arata ca acestea erau scene simbolice.
Majoritatea acestora era productie de serie , in ateliere specializate.

TERACOTA
• Era un material adecvat atelierelor etrusce -; gustul clientului si scopul pentru care era utilizat.Lutul putea fi rapid prelucrat , modelele repetate in serie iar suprafetele viu colorate permiteau o gama larga de expresii decorative .
• Sculpturile in teracota au fost preferate celor din piatra pentru monumentele funerare , figuri votive si portrete .
• Sculptura in teracota este renumita pentru cele doua sarcofage descoperite la Cerveteri , aflate astazi la Luvru.(Seianti -;numele inscriptionat).
• Au fost create si urne cinerare in teracota , in forma umana, cu capacul modelat in forma de cap.Mici portrete idealizante care subliniau demnitatea celui decedat.
• Zeilor le erau dedicate statuete de cult din teracota -;Apollo din Veii sau Hermes .

BRONZUL
• Era folosit pentru confectionarea de stauete dar si obiecte de uz si decorative..Obiectele de bronz s.au bucurat de un mare succes fiind comercialzate de-a lungul litoralului mediteranei si in Grecia.
• Au folosit toate tehnivacile de prelucrare-placi batutue cu ciocanl , gravura si turnare .
• Pana la noi au ajuns putine obiecte de bronz la scara mare :statuia lui Marte din Todi .
• Creatorii etruscii au ecurs adeseal la figuri de animale folosite pentru a decora diverse obiecte .Cea mai cunoscuta este Himera de la Arezzo si Lupoaica capitolina.
• In perioada elenistica au creat din bronz o serie de portrete remarcabile incepand cu asa zisul Brutus din Muzeul Capitolin .Cel mai tarziu exemplu important de acest tip este stauia intitulata Oratorul (Aringatore) a lui Aullus Metellus.
• Specific etrusce sunt oglinzile de bronz decorate si casetele pentru farduri .Oglinzile au ajuns pana la noi in nunmar de doua mii ; erau decoratecu subiecte mitologice constituind alaturi de urne lsi sarcofage un important izvor documentar pentru mitologia etrusca.

CERAMICA
• Pentru a obtine un material mai ieftin care sa inlocuiasca bronzul etruscii au creat un material specific -; Bucchero negru obtinut prin arderea ceramicii in lipsa oxigenului.
• Vasele erau decorate cu figuri pictate in alb pe un fond rosu inchis, sau cu motive de plante, animale sau benzi decorative.

PICTURA
• In ultimii 20 de ani cunostintele noastre privind pictura etrusca au fost considerabil imbogatite.Pictura este descoperita exclusiv in constructiile funerare .Pana acum -; la Chiusi,Orvieto ,Cerveteri ,Veii,Tarquinia -;s-au descoperit peste 300 de morminte pictate.
• Se pare insa ca si edificiile publice etrusce , disparute intre timp , erau decorate cu picturi murale.
• Picturile funerare sunt importante si ca izvoare documentare pentru ca ele reflecta viata cotidiana .
• Pe peretii mormintelor apar ocupatiile familiei , banchetul si ritualurile in cinstea celor morti -; jocuri funerare , lupte de gladiatori , scene de pescuit si vanatoare .
• Cea mai des reprezentata este insa scena banchetului funerar unde apar uneori reprezentate figuri demonice , simbolice. Aceste figuri apar si in scenele care reprezinta calatoria sufletului in lumea de dincolo unde apare mai ales figura intunecata a lui Carun.
• Subiectele erau dictate de ritualul funerar - comemorarea mesei funerare din apropierea mormantului care semnifica speranta celor vii de a-i intalni pe cei morti prin formule religioase si magice, dar si exprimarea unei comuniuni intre vii si morti.

• Realizate cu mult rafinament si cu un pronuntat simt al decorativului aceste scene aspira sa refaca o realitate vie in care in peisaje luxuriante , cu delicate frunze albastre sunt prezentati dansatori si muzicieni .(Mormantul Leoparzilor-cantaret cu fluier dublu, Mormantul Leoaicelor -;Dansatoarea, Mormantul Tricliniului -;Dansator cu vesmant drapat).
• Incepand insa cu sec.IV ien realitatea face loc fanteziei sau se contopeste cu ea .
• Locul figurilor si scenelor optimiste si fericite este luat de credinta intr-o lume stranie , tenebroasa, subpamanteana , insotita de tristete si nesiguranta intr-o lume a umbrelor . Mortii sunt redati in drumul spre Hades (Mormantul Intrunirii) in prezenta unor demoni cruzi (Mormantul Francois -; Vulci prezinta scene de lupta si sacrificiu uman).
• S-a folosit tehnica frescei si mai rar tempera peste mortar uscat .
• Cromatica este in prima etapa vesela si rafinata mergand de la verdele smaragd la albastru turcquiose , siena arsa .Este de remarcat neconventionalitatea culorilor- par albastru , cai rosii , copaci cu frunze albastre sau rosii.Modernism.
• Desenul reda forme stilizate , elegante.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta