• Poate fi considerata ca fiind succesoarea celei grecesti in lumea veche. x7c12cj
• Ea este cea care prin unificarea bazinului mediteraneean din punct de vedere teritorial, politic si cultural , in secolul I i.Hr. asigura baza raspandirii crestinismului .
Izvoarele civilizatiei romane sunt:
• traditia italica a varstei fierului -; 1000 -; 800 ien , caracterizata de existenta culturilor de tip Villanova -; necropole si grupuri de colibe de plan circular , existente in Italia centrala;
• civilizatia etrusca , cu o accentuata componenta de traditie orientala si probabil asiatica , activa in cetatile din zona Toscanei -800 -;500 ien;
• civilizatia greceasca , patrunsa prin sudul Italiei si Sicilia care constituiau zona de colonizare greceasca sub numele de Grecia Magna.

Leaganul civilizatiei romane
• se considera a fi Peninsula Italica dar prin politica sa de expansiune imperiul roman a depasit infinit aceste granise , devenind imperiu universal
• .Stapanirea se intinde asupra intregii Europe sia zonelor civilizate din Asia si Egipt.

• Istoria romana se imparte practic in doua perioade mari ce dureaza fiecare cca.500 de ani:
1. epoca republicana -; 508 -;27 ien
2. epoca imperiala -; 27 i.Chr. - 480 en,
2.1. faza romana tarzie si paleocrestina - 293-480 en.

Cele doua mari perioade , esentiale in istoria romana sunt precedate de desfasurarea civilizatiei etrusce in Italia centrala incepand cu secolul VIII si de perioada regalitatii -; 753-508 ien, perioada celor 7 regi etrusci , care debuteaza cu intemeierea legendara a Romei.Romanii numarau anii incepand cu anul de intemeiere a Romei 753 ien.
De aceea inainte de a analiza structurile politice , economice si culturale ale Romei vom cunoaste mai pe larg civilizatia etrusca , o civilizatie putin explorata aparandu-si inca tainele .

ETRUSCII

Dupa Herodot ,
• etruscii sunt o populatie de origine asiatica
• care s-a instalat in Italia centrala in cursul secolului VIII i.Chr.
• intr-o zona locuita de un conglomerat de triburi paleoitalice care vorbeau o limba indo-europeana (latini,umbri,sabini) si traiau in prima epoca a fierului .
• Etruscii insisi se numeau RASNA sau RASENA
• iar grecii ii numeau tirenieni.
• Romanii sunt cei care le-au dat numele de etrusci sau tusci.

• au dezvoltat in Italia centrala o civilizatie urbana avansata
• caracterizata de existenta formatiunilor politice de tipul statelor -; cetati independente care se uneau in caz de pericol sub conducerea unui oras stat mai important formand confederatii razboinice
• aveau guvernamant initial monarhic apoi republican si aristocratic.
• Printre orasele fondate de etruscii se numara Arezzo, Florenta, Veii si Roma.
Civilizatia etrusca se imparte cronologic in trei etape :
• arhaica -; sec.VIII -;V ien
• clasica -; sec.V -; 323 ien
• elenistica -; 323 -;31 ien.
Incepand cu perioada clasica Etruria este anexata Imperiului Roman ; in sec. I i.Chr. era complet latinizata .
Despre modul de viata etrusc si despre cultura materiala cele mai multe informatii sunt furnizate de mormintele hipogeee cu inventare bogate de obiecte artizanale din metale pretioase ; acestea sunt de asemenea decorate cu fresce care au ca tema viata cotidiana constituindutse in adevarate izvoare documentare.
• Etruscii cunosteau si foloseau scrierea bazata pe alfabetul grecesc dar au lasat putine documente scrise , astazi majoritatea fiind descifrate .
• Pliniu,Herodot si Dionysos din Halicarnas ne-au lasat unele date despre acest popor insistand pe originea lor orientala.
• Donald Strong , director in 1963 al Departamentului de antichitati greco-romane de la British Museum spunea in cartea sa ,,Popoare uitate ale lumii antice, civilizatii ale misterului’’ ca etruscii sunt ,,poporul care a locuit in Italia centrala pe vremea grecilor si romanilor ; el apartine deci istoriei dar n-a lasat in urma sa o istorie’’ -; subliniind lipsa de informatii documentare.

• Etruscii erau foarte buni navigatori si negustori; faceau comert cu metal si produse agricole .
• Erau insa si pirati de temut astfel ca izvoarele grecesti vorbesc despre primejdia pe care o reprezentau pentru navigatorii elini.

• In viata publica etrusca rolul cel mai important l-a jucat religia si ritualul
• Zeul principal al etruscilor era VOLTUMNA SAU VOLTUMNUS , divinitate complexa , razboinica si monstruoasa.
• Principalele zeitati sunt asemanatoare cu cele ale Greciei fiind insa organizate in triade sacre
• Cea mai cunoscuta este triada TIN -; CUPRA- MINERVA corespunzand lui ZEUS -; HERA- ATENA .
• Mai aveau o zeita UNI asimilata Junonei romane ,
• Menerva -; Minerva romana.
• Panteonul olimpian grecesc este de asemenea prezent prin existenta zeilor MARIS -; MARTE , TURAN-AFRODITA -;VENERA, TURMS -;MERCUR -;HERMES, APLU -;APOLLO , ARTUMES -; ARTEMIS , SETHLANS -;HEPHAISOTS -;VULCAN.

• Seneca spune ca etruscii erau neintrecuti in arta divinitaiei reprezentata de prezenta preotilor haruspici care ghiceau viitorul in desenul ficatului animalului sacrificat (FICATUL DE BRONZ DE LA PIACENZA - impartit in zone care poarta nume de zei si zeite.
• De asemenea posedau o serie de tehnici mantice de invocare a elementelor nefaste si de imbunare lor.
• Clasa sacerdotala a etruscilor initiati in doctrinele magice constituia un grup puternic care influenta viata publica in mod substantial prin prezicerile pe care le faceau.
• Etruscii au un ansamblu complex de credinte privitoare la viata de apoi ilustrate de scenele din mormintele hipogee prin scene de pedeapsa post-mortem si monstrii demoni ca de ex. CHARUM -; zeu psihopomp ,VAUTH

URBANISTICA
Orasul etrusc era un oras de plan regulat , cu o schema stradala ortogonala care pornea dintr-un centru unic si sacru , denumit TEMPLUM si care era consacrat ritual ( rascruce de drumuri).Orasul era impartit in patru parti de doua artere principale pe axa nord-sud, est-vest denumite CARDO si DECUMANUS .

• Acest tip de oras a fost preluat si dezvoltat de romani.
• Existau de asemenea o serie de interdictii privind incinta orasului si accesul in oras -;incinta sacra , consacrata unui zeu , pe care se pare ca le-au preluat si romanii.
• Existau interdictii rituale privind intrarea in oras -;nu se intra in oras inarmat sau nepurificat ( spalari rituale ).
• Orasele etrusce erau amplasate pe inaltimi , aveau ziduri de aparare din calcar sau tuf vulcanic , aveau porti monumentale , cu deschideri in arc :Volterra -; Porta del’Arco iar la Perugia -;Porta Marteia sau Porta Augusta. Aveau sisteme de canalizare si se faceau lucrari hidraulice de asanare a mlastinilor cu ajutorul canalelor de deviatie.

ARHITECTURA
• Folosea sistemele de boltire si arce , traditie tehnica de origine orientala, necunoscuta de greci dar preluata si perfectionata de romani .
• Dintre programele arhitecturale cele mai importante retinem locuinta, templul si constructia funerara -;mormantul.

LOCUINTA
• reflecta gustul pentru fast si confort regasibil de altfel si in modul de organizare si dotare a constructiei funerare care imita in buna masura locuinta viilor.
• Era de forma dreptunghiulara cu incaperile (CUBICULAE) dispuse in jurul unei curti interioare (ATRIUM) care era acoperita si avea la mijloc un bazin de colectare a apei de ploaie (IMPLUVIUM) care se scurgea printr-o deschizatura practicata in acoperis (COMPLUVIUM).
• Camerele aveau diferite functionalitati legate de intimitatea vietii de familie , de primirea oaspetilor , de desfasurarea unor activitati economice -; depozitare alimente, prepararea hranei. Intre ele cea mai importanta era considerata camera pentru receptii denumita TABLINIUM.
Acesta este in mare si modelul de locuinta romana -; locuinta cu atrium.

TEMPLUL
• Constituie o arie sacra , determinata de un dreptunghi sau patrat.Era acoperit in doua pante (ape) cu in velitori de ceramica (olane).
• Planul este determinat de organizarea principalelor zeitati in triade .Astfel partea cea mai importanta a templului -; CELLA -; era tripartita fiind consacrata triadei TIN-CUPRA -;MINERVA.Cella tripartita mai poarta si numele de POSTICA.
• In fata cellei se dezvolta un portic -;siruri de coloane -; DENUMIT antica .
• Templul este construit pe un podium inalt ca materiale fiind folosite lemnul,piatra sau ceramica pentru decor si invelitori.
Ex.TEMPLUL LUI JUPITER CAPITOLINUL del a Roma.

MORMANTUL

• Este constructia cea mai bine documentaa prin descoperirile arheologice facute in zona fostei Etrurii -; la Tarquinia , Cerveteri, Tusculum,Veii,Caere etc.
• Mormintele erau sapate in stanca -; rupestre sau hipogee.
• Planul era asemanator cu cel al locuintei in speta constructia funerara cautand sa redea cat mai amulte elemente familiare vietii pamantene.
• Deasupra mormintelor erau practicate constructii de forma conica -;tumuli construitti din piatra sau tuf vulcanic.
• In interior mormantul era impodobit cu fresce
• dotate cu elemente de mobiliere -; paturi funerare sapate in stanca , scaune ,banci ,fotolii cu spatar , taburete pentru picioare .Cuprindeau de asemnea obiecte de uz , arme si ustensile de tot felul.
• Spatiul interior era impartit de pereti , care aveau sugerate usi si ferestre.
• Urna cinerara era depusa in mormant si avea forma unei colibe cu stalpi de lemn .
• Defunctii mai erau depusi si in SARCOFAGE -; lucrate cu multa arta ;capacul era lucrat sculptural si reprezenta pe defunct sau perechi de decedati -;sotul si sotia in pozitia participantilor la ospatul funerar , intinsi pe patul de ospat denumit CLINIUM .)Volterra.

• Este remarcabil realismul portretelor .
• Peretii sarcofagelor sunt decorati cu reliefuri reprezentand episoade mitologice, scene din mitologia greaca , scene de lupta ori scene din calatoria subpamanteana , una dintemele preferate ale etruscilor.

• Vanth si Carum , cele doua reprezentari demonice apar pe urnele cinerare.

ARTA ETRUSCA

• Marturiile de arta etrusca provin din sanctuare dar mai ales din necropole.
• Cu toate acestea cercetarile recente au scos ala iveala locuinte arhaice care atesta ca arta etrusca nu avea tangente numai cu sfera religioasa precum o dovedesc ofrandele din morminte destinate uzului curent al defunctului .
• trasatura interesanta a artei etrusce si totodata un paradox al ei este faptul ca aceasta servea unor scopuri private sau religioase.
• Clientii bogati si rafinati carora le erau destinate bijuteriile , vasele decorate cu un gust deosebit de rafinat si aristocratic , in contrast cu alte popoare ale antichitatii nu sunt interesati de glorificarea evenimentelor istorice la care luau parte.
• Se pare ca functia primara a artei etrusce era una strict utilitara , pentru nevoile luxului vietii cotidiene si a vietii de dincolo.
• Data fiind credinta profunda a etruscilor in viata de apoi , arta lor a indeplinit necesitati funerare dar si religioase si practice.
• Nu ni s-a transmis niciun nume de artist etrusc .
• Se pare ca in Etruria nu au existat scoli artistice ci ateliere mestesugaresti.
• Gama mestesugurilor analizabile prin descoperirile din morminte este impresionanta.
• Lucrau in materiale diverse -; piatra , bronz , metale pretioase, argila -; teracote.

PODOABELE
• Perfectiunea atinsa de arta etrusca este cel mai bine ilustrata prin podoabe .
• Aurarii foloseau tehnici simple -; obtinerea reliefului prin batere cu ciocanul ( au repousse) pana la tehnicile rafinate ale ale gravurii, filigranului.
• extraordinara bunastare reflecta mormintele bogate in podoabe de aur, argint si chihlimbar care reprezinta in acelasi timp gustul clasei aristocratice: fibule, bratari ,inele si medalioane .
• Etruscii prelucrau osul si fildesul din care confectionau cupe, cutii pentru farduri , piepteni ,figurien umane.

SCULPTURA IN PIATRA
• Nu a fost preferata de etrusci.
• In consecinta sculpturile in piatra sunt adeseori primitive , grosolane in contrast evident cu rafinamentul tehnic al obiectelor din alte materiale.
• Marmura a fost rareori folosita.
• Dat fiind faptul ca folosirea pietrei in orasele etrusce era asociata mormintelor si ritualurilor funerare si cultului mortilor dimensiunile acestor sculpturi erau mici.
• Sculptura in piatra nu este menita sa fie vazuta ci ea ramane ascunsa in camerele mormintelor.
• Mai foloseste si ca piatra comemorativa ; la Vulci ,Orvieto si Chiusi
• coridorul mormantului -;dromos , usa mormantului si movila mormantului -;tumulus , erau decorate , pazite ori protejate magic de o statuie, stela ori insemn de mormant -; cippus/pazitori de morminte

Sarcofagele din piatra ,
• insemnele de mormant
• urnele cinerare erau deocrate cu reliefuri care reprezentau pe defunct in profil participand la banchete ,vanatori sau dansuri ce amintesc de activitatile din viata pamanteana.
• Prezenta zeilor etrusci ai mortii -; Carun,Vanth si Furiile ne arata ca acestea erau scene simbolice.
Majoritatea acestora era productie de serie , in ateliere specializate.

TERACOTA
• Era un material adecvat atelierelor etrusce -; gustul clientului si scopul pentru care era utilizat.Lutul putea fi rapid prelucrat , modelele repetate in serie iar suprafetele viu colorate permiteau o gama larga de expresii decorative .
• Sculpturile in teracota au fost preferate celor din piatra pentru monumentele funerare , figuri votive si portrete .
• Sculptura in teracota este renumita pentru cele doua sarcofage descoperite la Cerveteri , aflate astazi la Luvru.(Seianti -;numele inscriptionat).
• Au fost create si urne cinerare in teracota , in forma umana, cu capacul modelat in forma de cap.Mici portrete idealizante care subliniau demnitatea celui decedat.
• Zeilor le erau dedicate statuete de cult din teracota -;Apollo din Veii sau Hermes .

BRONZUL
• Era folosit pentru confectionarea de stauete dar si obiecte de uz si decorative..Obiectele de bronz s.au bucurat de un mare succes fiind comercialzate de-a lungul litoralului mediteranei si in Grecia.
• Au folosit toate tehnivacile de prelucrare-placi batutue cu ciocanl , gravura si turnare .
• Pana la noi au ajuns putine obiecte de bronz la scara mare :statuia lui Marte din Todi .
• Creatorii etruscii au ecurs adeseal la figuri de animale folosite pentru a decora diverse obiecte .Cea mai cunoscuta este Himera de la Arezzo si Lupoaica capitolina.
• In perioada elenistica au creat din bronz o serie de portrete remarcabile incepand cu asa zisul Brutus din Muzeul Capitolin .Cel mai tarziu exemplu important de acest tip este stauia intitulata Oratorul (Aringatore) a lui Aullus Metellus.
• Specific etrusce sunt oglinzile de bronz decorate si casetele pentru farduri .Oglinzile au ajuns pana la noi in nunmar de doua mii ; erau decoratecu subiecte mitologice constituind alaturi de urne lsi sarcofage un important izvor documentar pentru mitologia etrusca.

CERAMICA
• Pentru a obtine un material mai ieftin care sa inlocuiasca bronzul etruscii au creat un material specific -; Bucchero negru obtinut prin arderea ceramicii in lipsa oxigenului.
• Vasele erau decorate cu figuri pictate in alb pe un fond rosu inchis, sau cu motive de plante, animale sau benzi decorative.

PICTURA
• In ultimii 20 de ani cunostintele noastre privind pictura etrusca au fost considerabil imbogatite.Pictura este descoperita exclusiv in constructiile funerare .Pana acum -; la Chiusi,Orvieto ,Cerveteri ,Veii,Tarquinia -;s-au descoperit peste 300 de morminte pictate.
• Se pare insa ca si edificiile publice etrusce , disparute intre timp , erau decorate cu picturi murale.
• Picturile funerare sunt importante si ca izvoare documentare pentru ca ele reflecta viata cotidiana .
• Pe peretii mormintelor apar ocupatiile familiei , banchetul si ritualurile in cinstea celor morti -; jocuri funerare , lupte de gladiatori , scene de pescuit si vanatoare .
• Cea mai des reprezentata este insa scena banchetului funerar unde apar uneori reprezentate figuri demonice , simbolice. Aceste figuri apar si in scenele care reprezinta calatoria sufletului in lumea de dincolo unde apare mai ales figura intunecata a lui Carun.
• Subiectele erau dictate de ritualul funerar - comemorarea mesei funerare din apropierea mormantului care semnifica speranta celor vii de a-i intalni pe cei morti prin formule religioase si magice, dar si exprimarea unei comuniuni intre vii si morti.

• Realizate cu mult rafinament si cu un pronuntat simt al decorativului aceste scene aspira sa refaca o realitate vie in care in peisaje luxuriante , cu delicate frunze albastre sunt prezentati dansatori si muzicieni .(Mormantul Leoparzilor-cantaret cu fluier dublu, Mormantul Leoaicelor -;Dansatoarea, Mormantul Tricliniului -;Dansator cu vesmant drapat).
• Incepand insa cu sec.IV ien realitatea face loc fanteziei sau se contopeste cu ea .
• Locul figurilor si scenelor optimiste si fericite este luat de credinta intr-o lume stranie , tenebroasa, subpamanteana , insotita de tristete si nesiguranta intr-o lume a umbrelor . Mortii sunt redati in drumul spre Hades (Mormantul Intrunirii) in prezenta unor demoni cruzi (Mormantul Francois -; Vulci prezinta scene de lupta si sacrificiu uman).
• S-a folosit tehnica frescei si mai rar tempera peste mortar uscat .
• Cromatica este in prima etapa vesela si rafinata mergand de la verdele smaragd la albastru turcquiose , siena arsa .Este de remarcat neconventionalitatea culorilor- par albastru , cai rosii , copaci cu frunze albastre sau rosii.Modernism.
• Desenul reda forme stilizate , elegante.