PABLO PICASSO (1881-1973)

Intre anii 1907 si 1914 are loc in Franta cea mai importanta revolutie din istoria picturii,dupa cea a descoperirii perspectivei in perioada Renasterii.Initiat de francezul Georges Braque si spaniolul Pablo Picasso,cubismul va dobandi in scurta vreme numerosi adepti.Aceasta directie artistica va juca un rol urias in transformarea artelor plastice in secolul al XX-lea. s7n4ng
Pierre Daix scrie ca „In pofida legendei,nu exista un act de nastere al cubismului.Nu s-a nascut ca urmare a unei decizii sau a unui eveniment socant.Cubismul,fiind in felul sau o revolutie in toata puterea cuvantului,este mai mult o consecinta a unor transformari de lunga durata decat a unui eveniment usor de descris.”.Abordand lucrurile in felul acesta,istoricul de arta doreste sa sublinieze ceea ce diferentiaza cubismul de futurism de exemplu,a carui punere in practica este precedata de teoretizare,manifeste si declaratii programatice.Istoricii de arta au cazut totusi de acord cu privire la stabilirea primei opere cubiste si a imprejurarilor care au dus la nasterea termenului de cubism.Negustorul de tablouri si criticul de arta Daniel-Henri Kahnweiler (1884-1979) recunoscuse anterior „Domnisoarele din Avignon” a lui Picasso ca fiind „momentul nasterii cubismului”.Intr-adevar,din multe puncte de vedere,acest tablou celebru prevesteste si pregateste revolutia cubismului.Pentru prima oara un pictor rupe intr-un mod atat de hotarat cu traditionala arta figurativa si cu modul de reprezentare bazat pe perspectiva,care guverna pictura inca din perioada Renasterii.

Dintre toate definitiile cubismului,indiscutabil se cuvine sa incepem cu cele care au fost formulate de insisi creatorii curentului.Braque afirma: „Pentru mine,cubismul,sau mai degraba cubismul meu-este un mijloc pe care l-am creat pentru propriul meu folos si a carui scop a fost mai presus de orice acela de a face ca pictura sa se poata gasi in sfera abilitatilor mele.” Picasso pe de alta parte marturiseste:”(…)nu am avut nici cea mai mica intentie sa cream cubismul-am vrut doar sa dam glas trairilor noastre”.Totusi definitia cea mai transparenta ii apartine lui Henri Matisse:”cubismul este un realism descriptiv”.Intr-adevar,cubismul-in ciuda aparentelor-nu reprezinta distrugerea realismului;el pune sub semnul indoielii doar realismul iluzoriu(adica cel care naste iluzie,caci reproduce ceea ce vedem) care a luat nastere in Renastere odata cu descoperirea tehnicii perspectivei.Cubistii au creat fara indoiala semne noi si tocmai in aceasta a constat multa vreme dificultatea descifrarii tablourilor lor.Cubismul prezinta fiinte si lucruri intr-o maniera in care nu au mai fost pana atunci percepute.
Istoricii de arta disting trei faze ale cubismului.Prima dintre ele,cunoscuta sub numele de precubista si aflata sub puternica influenta a lui Cezanne,dureaza din anul 1907 pana in 1910.Ea va ramane sub influenta lui Cezanne si a celebrei lui recomandari de e „reda natura prin intermediul cilindrului,sferei si conului”.Etapa urmatoare a cubismului care tine din 1910 pana in anul 1912, este cunoscuta sub numele de faza analitica .Caracteristica aceastei faze este optiunea artistica de descompunere a obiectului reprezentat intr-o multime de suprafete mici,geometrizate.Ultima faza a cubismului,faza sintetica,contine o tehnica noua de reducere a culorii in operele cubistilor,permitandu-le totodata restabilirea contactului cu realitatea gratie asocierii unor motive care pot fi imediat recunoscute.Obiectele nu mai sunt descompuse in multe parti mici,ci sunt din nou unificate.Nu sunt totusi forme copiate dupa natura,ci semne simplificate,care trebuiau sa dezvaluie trasaturile esentiale ale lor.

PICASSO si-a transformat viata in legenda.
Totul a inceput la Malaga,frumosul oras situat in Andaluzia.Jose Ruiz Blasco si Maria Picasso y Lopez se casatoresc in anul 1880.Pe 25 octombrie 1881,la ora 11 noaptea,vine pe lume primul lor copil.La nastere,copilul nu respira si toata lumea se temea ca nu avea sa supravietuiasca.Abia cand unchiul i-a suflat in fata fum de trabuc,Pablo se stramba si scoate primul tipat.Asa vine pe lume Picasso.
Copilul avea o privire intensa,ardenta,care exercita o puternica impresie asupra oricui intra in contact cu el.Mama povesteste:”Era un copil frumos,angelic si demonic totodata.Nu puteai sa-ti iei ochii de la el.”Inca nu stie sa scrie cand incepe sa deseneze sub indrumarea tatalui,pictor si profesor la Scoala de Arte Frumoase din Malaga.
In anul 1891,familia Ruiz se muta la La Coruna,un oras situat in nord-vestul Spaniei.Talentul lui Picasso ii uimeste pe profesorii de la Institutul de Arte Frumoase din oras,desi adolescentul suporta cu greu rigoarea traditiei si educatia academica.Mai mult decat atat,pe coasta atlantica ploua des si toti isi amintesc cu nostalgie de Andaluzia insorita.O lovitura pentru familie este moartea Conchitei,sora mai mica a lui Pablo.Jose Riuz inainteaza cererea de a fi transferat in alta functie si,in anul 1895,se muta cu familia la Barcelona.Chiar inainte de aceasta calatorie,remarcand progresele surprinzatoare ale lui Pablo,ii face copilului cadou pensulele sale.Prin acest gest simbolic,recunoaste geniul fiului.
La Barcelona,tanarul isi continua studiile la Scoala de Arte Frumoase.Manuel Pallares isi aminteste cu mare placere de talentatul sau coleg:”Rapiditatea cu care desena ne uluia pe toti.Prindea din zbor totul,numai ca nu-l prea interesa ceea ce spuneau profesorii.Aveam cu totii impresia ca pur si simplu ii ignora.”.Spre sfarsitul anului 1897,parintii il trimit pe Pablo la studii la Academia de Pictura din Madrid.Scoala asigura conditii bune de lucru,dar studentul considera cursurile lipsite de valoare.Isi necajeste profesorii cu tot felul de glume si sicane,incat,in cele din urma,este exmatriculat.
La Barcelona,se intoarce slabit,bolnav de scarlatina.Il ia cu sine pe Pallares si pornesc impreuna la Horta de Ebro.Isi petrec timpul pictand si desenand.Dupa ce se intorc din aceasta vacanta lunga (1899),Pablo se elibereaza definitiv de influentele academismului cultivat de tatal sau si de scoala pe care o frecventa.Din acel moment,se va semna cu numele mamei sale-considera ca Picasso „suna foarte bine”.
Atmosfera care domnea in Barcelona,unde infloreste modernismul sub tutela pictorului Santiago Rusinola (1861-1931),i se potriveste ca o manusa.Anvangarda artistica si intelectuala din capitala Cataluniei se aduna la localul Els Quatre Gats (La patru pisici).Vin aici toti cei „care tanjesc dupa hrana nu numai pentru trup,ci si pentru suflet”.Picasso si noul sau prieten,sculptorul Jaime Sabartes,(1881-1968) se numara printre obijnuitii localului.Cartea pe care Sabartes o va scrie ani mai tarziu va contribui in mare masura la legenda care inconjoara personalitatea lui Picasso.In anul 1900,Pablo,in varsta de 19 ani,isi expune pentru prima data lucrarile-chiar la Els Quatre Gats-si pentru prima data pleaca la Paris.
Picasso isi va petrece urmatorii ani din viata calatorind intre Franta si Spania.In anul 1900,locuieste pe strada Gabrielle,pe dealul Montmartre.Duce o viata lipsita de griji,frecventeaza in mod regulat barurile si bordelurile,traieste o poveste de dragoste cu o tanara pe nume Odette.Vinde cateva tablouri unui negustor originar din Barcelona pe nume Pedro Manach.Merge des la Louvre,studiaza operele marilor maestri si viseaza sa il cunoasca pe Toulouse-Lautrec (1864-1901),care cam in acea vreme moare in castelul Malrome,in sud-vestul Frantei.
Ambroise Vollard,negustorul lui Cezanne (1839-1906) si al lui Renoir (1841-1919), expune in galeria sa panzele artistului.Expozitia este vizitata,printre altii,de poetul si pictorul Max Jacob (1876-1944).Intalnirea celor doi artisti va marca inceputul unei prietenii de lunga durata. „Era extraordinar de frumos,pe chipul lui ca sculptat in fildes,fara nici cel mai mic rid,ardeau ochii(…),parul negru ca pana corbului ii cadea pe frunte ca o mangaiere.”-iata cum il descrie Jacob pe Picasso.Cand in anul 1902,dupa o alta perioada petrecuta la Barcelona,pictorul se reintoarce la Paris,va locui impreuna cu Jacob in casa acestuia,pe bulevardul Voltaire.Indura o saracie crunta,dar lucreaza mult.Pablo picteaza tablouri triste,in tonuri albastre-reci (asa-numita perioada albastra),iar Max,pentru a-l consola,ii recita versuri din Alfred de Vigny (1797-1863) si Paul Verlaine (1844-1896).

Anul 1903 Picasso il petrece la Barcelona,iar in 1904 se hotaraste sa se stabileasca definitiv la Paris.Se muta intr-o casa veche,sub numele de Bateau Lavoir,situata in pitorescul cartier Montmartre.Locatarii acestei cladiri sunt studenti,pictori,sculptori si actori.Intr-o zi,Pablo vede in curte o tanara bruneta,eleganta,Fernande Olivier,si se indragosteste nebuneste de ea.
Din anul 1905,Fernande si Pablo locuiesc impreuna.El picteaza,ea citeste romane foileton si este muza artistului.Serile isi viziteaza prietenii,printre ei aflandu-se poetii Andre Salmon (1881-1969).Pentru a se distra,pun in scena in atelier piese de teatru.”Nu aveam pentru a merge alaturi la o bere,astfel incat stateam aici”-povesteste Max Jacob.Iar Picasso va spune:”Era o vreme cand poetii si pictorii se inspirau reciproc”.
In panzele lui Picasso domina nuantele deschise,senine,de roz(perioada roz).Fascinat de universul arlechinilor,acrobatilor si clovnilor,merge adeseori la circul Medrano din apropiere,unde isi gaseste motive pentru tablourile sale.
In anul 1905,Picasso face noi cunostinte care aveau sa joace un rol important in viata lui.Il cunoaste pe Andre Derain,pictor,precum si pe Leo Stein si pe sora acestuia Gertruide,americani instariti care locuiau la Paris,iubitori si colectionari de pictura.Pablo picteaza portretul Gertruidei.Isi petrece vara cu Fernande in satul Gosol din Pirinei.Lucreaza acolo la tablourile care vor marca inceputul „perioadei primitive” in creatia lui.Dupa ce se intoarce la Paris,termina portretul Gertrudei:chipul ei ne poarta cu gandul la o masca neagra.Gratie celor doi frati Stein il cunoaste pe Matisse (1869-1954).Va admira la acesta o figura africana care il va entuziasma,deoarece era pe masura cautarilor artistice actuale.Picasso se indeparteaza de modul clasic,figurativ,de prezentare a chipului omenesc;il intereseza sculptura iberica dinaintea dominatiei romane,a carei colectie o gaseste la Louvre.Renunta la modele si picteaza exclusiv din imaginatie.Acest proces este incununat de executarea tabloului Domnisoarele din Avignon (1907),care prevesteste nasterea cubismului.Spre sfarsitul anului 1906,in viata lui Picasso apare Georges Braque (1882-1963).Amandoi,fermecati de pictura perioadei tarzii a creatiei lui Cezanne si de arta popoarelor primitive,erau preocupati la acea vreme de aceleasi probleme.Elaboreaza in paralel noi forme artistice si traseaza impreuna drumul picturii cubiste.Si totusi,cand va vedea Domnisoarele din Avignon,Braque va spune:”E ca si cand ne-ar porunci sa mancam calti si sa ii dam pe gat cu petrol”.Singura persoana care sprijina activitatea lui Picasso in acesti ani este negustorul Daniel Henri Kahnweiler (1884-1979).
Acesti ani reprezinta pentru Picasso un punct de cotitura.Maniera de a picta si situatia financiara se schimba radical.Vollard cumpara toate tablourile din perioada roz.Preturile panzelor sale cresc-nu va mai cunoaste niciodata saracia.In toamna anului 1909,se muta impreuna cu Fernande intr-un apartament elegant pe bulevardul Clichy.Legatura lor se destrama la inceputul anului 1912.Picasso isi petrece vara la Ceret,in sudul Frantei,cu noua lui iubita,Marcelle Humbert,pe care o numeste Eva.Dupa ce se intoarce la Paris inchiriaza o casa in cartierul burghez Montparnasse.Incepe sa fie recunoscut si in strainatate,mai ales in Germania si Statele Unite.In anul 1915,este extrem de afectat de moartea Evei,bolnava de tuberculoza,dar nimic nu-i poate opri cariera stralucita.
In anul 1915,Picasso il cunoaste pe poetul Jean Cocteau (1889-1963) si un an mai tarziu pe Serghei Diaghilev (1872-1929),directorul ansamblului avangardist Les Ballets Russes.Picasso proiecteaza decorurile si costumele pentru spectacolul de balet „Parada”(1917).Pleaca la Roma la rugamintea corpului de balet si se indragosteste de dansatoarea Olga KoKlova,fiica unui ofiter din Armata Alba.El are pe atunci treizeci si sapte de ani,ea douazeci si sapte.In vara anului 1918,se casatoresc si se muta intr-o casa cu doua etaje pe strada La Boetie-Picasso traieste deja pe picior mare.O mare bucurie este pentru el nasterea primului sau copil,Paul (1921).Este o perioada linistita de viata de familie si de lucru.In scurta vreme totusi relatiile dintre cei doi soti se strica.La inceputul anului 1927,Picasso incepe o legatura amoroasa cu Marie-Therese Walter.Casatoria lui cu Olga se destrama in anul 1935.
Dupa izbucnire razboiului civil in Spania (iulie 1936) , Picasso se pronunta de partea guvernatorului republican . O luna mai tarziu , o cunoaste pe Dora Maar , pictorita si fotografa , care avea multi prieteni in randul suprarealistilor . In noua lui dragoste gaseste intelegerea intelectuala care pana atunci ii lipsise . Nu o va parasi totusi pe Marie-Terese si fiica lor Maya , care pana atunci locuisera la Boisgeloup , se muta in cladirea pe care Vollard le-o pusese la dispozitie la Tremblay , langa Paris . In schimb , pe Dora o primeste si o picteaza in noul sau atelier de pe Quai des Grands-Augustins .
In iulie 1937 , are loc la Paris Expozitia Mondiala . Tabloul lui Picasso , care se gaseste in pavilionul spaniol , aduce un omagiu orasului basc Guernica , bombardat de aviatia germana . Guernica marcheaza inceputul angajarii politice a artistului , al carei punct culminant va fi inscrierea in Partidul Comunist Francez , survenita in anul 1944 . Cand isbucneste cel de-al doilea razboi mondial , Picasso pleaca-si impreuna cu el Dora , Marie-Therese cu Maya si Sabartes- pe coasta Atlanticului , la Royan . La Paris , se intoarce dupa semnarea armistitiului dintre Franta si Germania ( pe 22 iunie 1940 . Pe 19 martie 1944 , Michel si Louise Leiris , cu ajutorul lui Simone de Beauvoir (1908-1986) , Jean-Paul Sartre (1905-1980) si Raymond Queaneau (1903-1976) pun in scena la ei acasa farsa „Dorinta prinsa de coada” scrisa de Picasso in 1941 . Pictorul si prietenii lui joaca in fata portretului lui Max Jacob , care murise cu aproape o luna in urma in lagarul hitlerist de la Drancy , de langa Paris . In anul 1946 , Picasso o paraseste pe Dora . El incepuse de fapt o relatie cu tanara pictorita Francoise Gilot , pe care o cunoscuse cu trei ani mai inainte . Se muta impreuna in sudul Frantei . In anul 1947 , se naste fiul lor , Claude . Incepand din anul 1948 , vor locui la Vallauris , unde Picasso se consacra sculpturii si ceramicii . In anul 1949 , vine pe lume fiica , Paloma ; numele ei face trimitere la celebrul porumbel al lui Picasso , de pe afisul Congresului Mondial al Pacii . Anul 1953 debuteaza cu despartirea de Francois si cu divortul lui Picasso de Partidul Comunist si se incheie cu o noua poveste de dragoste . Jacqueline Roque are douazeci si sase de ani . Va fi tovarasa de viata credincioasa pana la moartea artistului-8 aprilie 1973 .