n6s9so
Hotararile nedrepte ale Conferintei de la Paris au dus la ascutirea luptei pentru unitate politica; poporul roman inainta cu fermitate pe drumul implinirii pana la capat a nazuintelor sale legitime.
Alegerile de deputati in Adunarile elective s-au desfasurat sub semnul unor inversunate infruntari intre fortele partidei nationale unioniste si fortele reactionare potrivnice Unirii. C.A.Rosetti scria in acele zile ca ,,Lupta este astazi mai cu seama intre cei care vor sa mentie trecutul si intre cei care vor transformarea societatii”.
In timp ce alegerile din Moldova au adus in Adunarea electiva o majoritate a partidei nationale, in Tara Romaneasca ea era o minoritate. Dar, sub conducerea elementelor inaintate, masele populare au desfasurat o lupta darza, care avea sa asigure victoria partizanilor progresului. Deputatii inaintasi se vor folosi cu abilitate de contradictiile din randurile gruparii conservatoare.
In ziua de 5 ianuarie 1859, Adunarea electiva de la Iasi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul partidei nationale, Alexandru Ioan Cuza, revolutionar pasoptist si luptator inflacarat pentru cauza Uniri.
Vestea proclamarii lui Cuza ca domn al Moldovei a fost primita cu mare bucurie pretutindeni, in intreaga Moldova, in Tara Romaneasca si in Transilvania. Bucuria oamenilor a fost atat de mare incat mase de oameni strabateau strazile strigand: ,,Traiasca domnul!”.

Dupa alegerea din Moldova, privirile intregului popor roman erau atintite spre Bucuresti. Adunarea electiva de aici si-a deschis lucrarile la 22 ianuarie 1859. Erau prezenti tabacari, macelari, meseriasi, tarani din satele judetelor Ilfov si Dambovita, negustori, elevi ai claselor superioare si al invatamantului de specialitate.
In noapte de 23/24 ianuarie deputatii partidei nationale au convocat o sedinta la hotelul Concordia, unde au hotarat sa propuna Adunarii ca domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. Propunerea facuta de Vasile Boierescu. Reprezentant al partidei nationale a fost acceptata in unanimitate, deputatii conservatori fiind obligati sa cedeze vointei poporului.
Proclamarea lui A.I.Cuza ca domnitor al celor doua Principate a declansat o puternica explozie de entuziasm. Pretutindeni a avut loc manifestatii de bucurie, se canta si se juca Hora Unirii, din mii de piepturi rasunau: ,,Traiasca Unirea, Traiasca Cuza Voda, Traiasca Romania, una si nedespartita”. Unirea Principatelor a avut un puternic ecou in randul populatiei din toate provinciile romanesti, care asteptau acum momentul favorabil pentru a se uni cu Tara.